Page 96 - 1897-09
P. 96
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 213—1897.
1
Mapoleondor!......................................9.52 / 2 ^BgBagj^asBUipsiiga^Psasiisigggpsp
Foulard-Seide 60 kr. Mărci imperiale germane . 58.72 /,
1
bis fi. 5.35 p. Zîlet. — japarteftfd)e, d?irte* 119.65
London yista............................
ftfdje etc. in ben neueften Defftins unb Paris vista................................ 47.50 „THE GRESHAM“
ben, fotoie fdjmarje, rocile unb farbtge
JKennel»erg”Sef<!Îe r>on 55 fr. bis Rente de corone austr. 4% 101.90
Note italiene............................
fi. 1^.65 p. ZTTet. — glatt, geftreift, famert, 45.15
gemuftert, Damaffe etc. (ca 2^0 »erfd). Qual. Societate Euglesă, pentru asigurarea vieţii
unb 2000 uerfdjib. ^arbert, Sefftns etc.). Cursul pieţei Braşov.
Porto- und steuerfrei ins Haus. — ITfufter | Fundată în anul 1848. | SSÎ L®Bldl&*a Fundată în anul 1848 (
a
umgeljenb. Doppeltes Briefporto nadj ber Din 7 Ootomvre 1897.
Scârne ij. au înfiinţat cu începerea dala 1 Septembre a. c, o nouă
G. Henneberg’s Seiden-Fabriken Bancnota rom. Cump. 9.49 Vend. 9.50 V,
2 (k. u. k. Hofl.), ZiiricSi. Argint român. Cump 9.44 Veud. 9.48 modalitate de asigurare a împrumu
Napoleond’orl. C-.mp. 9.51 Vend. 9 52 7
2
Galbeni Oump. 5,62 Vend. 5.65 turilor Ipotecare,
Cursul la bursa din Miena. Ruble RusescI Oump. 127.— Vend. — .—
Din 6 Ootomvre 1897. Mărol gemane Oump. 58.50 Vend. — care face posibil fie-cărui proprietar de păment sau de case,
Lire turcesc! Oump. 10 65 Vend. — .—
Renta ung. de aur 4% . . . . 121.65 a cărui avere imobilă este încărcată cu datorie hipotecară, în
Renta de cordne ung. 4% . • . 99.40 Scrie.fonc. Albina 5°/ 0 100.75 Vend. 101.75 schimbul unei tacse neînsemnate se asigure familiei sale avantagiul,
1
lmpr. căii. fer. ung. în aur 4 / %. 120.60 că în cas dacă ar muri în decursul terminului de amortisare
2
Impr. căii. fer. ung. în argint 47 °/o 101.10 se-i remână proprietatea hipotecară liberă de datorie.
2
Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.60 Â N U N C I U R I Pintr’o astfel de asigurare a datoriei hipotecare, societatea în schim
Bonuri rurale nngare 4% • • • 97.— bul unei tacse anuale forte neînsemnate, ia asupra-şl obligamentul, că la
Bonuri rarele croate-slavone . . 98.— (inserţtani şl reclame) mortea părţii contrabente, întemple-se aceea orî-şi când în decursul termi
Imprimi. ung. cu premii . . . 155.— Eurat a se adresa subscrisei nului de amortisare, se plătescă imediat băncei împrumutătâre restul dato
LosurI pentru reg. Tisei şi Segedin. 138 25 riei bipotecate, punend familia în posesia proprietăţii libere de datoriă.
admiraistraţîuni. In caşul pu
Renta de hârtie austr. . . . . 102 20 La încheierea acestui soifi de asigurare este cu totul indiferent, dacă
blicării unui anunciu mai mult
Renta de argint austr. . . . . 102.20 împrumutul este contractat de acuma, ori mai de mult, de-âre-ce tacsa
de odată se face scădemeni,
Renta de aur austr................ 123.45 anuală se calculâză numai pentru tîmpul restant.
LosurI din 1860 .................................... 143.70 care cresce cu cât publicare Condiţiunile sunt clare şi pot fi înţelese uşor de ori cine.
Âoţii de-ale Băncei austro-ungară. 955.— se face mai de multe» Procedura de contractare la asigurare nu este împreunată cu nici o
Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 388.25 greutate.
Aoţii de-aleBăuo i austr. de credit. 355.50 A&ministr. „Gazeta Transă Informaţiunî mai detailate oferă:
£
S z e p e s s y L a j o s ,
83 0 reprezentantul pentru Ardeal al secţiune!
J . GRAF & G?Sţ i «le împrumut liipotecar a
m
m societăţii englese de asigurare pe viaţă „The Gresham.“
m gi-avaorgm, C l u j , Trencsen-ter Nr. B, (casa proprie).
ii MW* S t B ’ a e i a P e ş t i i 2 -io
ni M
ii j^-sortiment Toog'a/t d.e a
ii
li O - I T J V A E I ^ I C A L E ,
§i obiecte dle aur şi de argint. ol
ii Asortiment de obiecte forte frumose în argâut de China. M
il Numai obiecte solide cu preţuri ieftine, pentru care garantăm. 1
il E f e c t u ă m lucrări noue, r e p a r a t u r i suflate cu aur şi 1
LUăl
cu argint, precum şi g r a v u r e în metal.
t? Esccutai'e ieftină, prompt şi solidă. "5H
GRAF şofa principal, au fost mulţi anî conducătorul firmei Ad. Resch. 1391 2__10
i Muresianu
Braşov, "erau! Inului Mr. 80.
Sosirea si jlecarea trenurilor de stat n i ml îi Braşov. Acest stabiliment este provecţut cu cele mai ^
Valabil din fl tlctombre st. n. 189?'. ^ bune mijloce tehnice şi fiind bine asortat cu tot ^
Sosirea trenurilor în Braşov: Plecarea trenurilor din Braşov : cfp) felul de caractere de litere din cele mai moderne
Dela Budapesta la Braşov: Dela Braşov la Budapesta: ^ este pus în posiţiune de a pute esecnta orî-ce (Jg
;
I. Trenul aooeierat (peste Arad) sosesoe I. Trenul m xt la 5 âre 8 min. diminua ^ comande cu promptitudine şi acurateţa, precum: ^
la 0 ore o min. dimineţa. (aoest tren merge pănă la Cluşiu oa
II. Trenul de persone la 8 ore dim. tren mixt, âr de acolo mai departe I M P R I M A T E A R T I S T I C E R E G I S T R E ş i I M P R I M A T E
III. Tr. aooel. peste Oiuşiu la 2 6. 9 m. p. m. ca tren de persâne). ÎN AUR, ARGINT ŞI COLORI. pentru tote speciile de serviciurî.
IV. Trenul mixt la 10 ore 25 miu. sâra II. Tr. aooel. (peste Cluşiu) la 2 6.45 m. p. m. C Ă B Ţ l D E S C I I N Ţ Ă ,
(acesta delft Budapesta până laCluşiu III. Trenul de pers. la 7 ore 48 miu. sâra. LITERATURĂ ŞI DIDACTICE 7
e tren de persdne, er dela Cluşiu păuă IV. Tr. accel. (peste Arad) la — ore — mm. Corupturij Adrese,
ai el tren mixt)*). sâra. STATUTE. Circulare, Scrisori.
Dela Bucuresci Ia Braşov: Dela Braşov la Bucuresci: FOI PERIODICE.
I. Trenul mixt, care circulă numai Vinerea I. Trenul de persâne la 3 ore 55 min. d. Sowv<i'tS în iotă mâtimca-
1
dela Predeal, la 0 ore 0 min. dim. II. Trenul accelerat (ce vine dela Arad) BILETE DE Y I S I T Â
DIFERITE FORMATE.
II. Trenul aocel. la 2 6re 18 min. p. m. la — bre — min. dim.
INDUSTRIALE, de HOTELURI
II. Trenul mixt, la 5 bre 20 min. p. m. III. Trenul mixt la 11 âre a. m. PRO SRAME ELEGANTE.
IV. Trenul de pers., la 9 6re 8 min. sâra. IV. Trenul accelerat (oe vine pe la Oradia- şi RESTAURANTE.
BILETE BE LOGODNĂ ŞI DE NUNTĂ
V. Trenul aocel. la — 6re — min. săra. Cluşiu) la 2 6re 19 min. p. m.
DUPĂ DORINŢĂ ŞI ÎN COLORI. preîurî-cureŞe şi diverse
Dela liezdi-Oşorhein la Braşov: Dela Braşov Ia Kezdi-Oşorheiu : Awraănuiii. BILETE DE INMORMENTARI.
I. Trenul de persâne la 8 ore 25 m. d., I. Trenul de persone la 5 ore 19 min.
(are legătura în St.-Georgî cu Ciuc- dim. (are legătură ou Tuşnad) m Comandele eventuale se primesc în biuroul
Szerda).
Ciuc-Szereda. 2 6. 55 m. ^ tipografiei, Braşov Tergul InnSni Nr. 30, eta- <§>
II. Trenul de persâne la 1 6ră 51 m. p. m.
(dela prima Iulie păn’ la 31 August II. Trenul mixt la 8 Ore 50 miu. a. m. m giul I, cătră stradă. — Preţurile moderate. — Co
va ave şi acest tren legătura cu St.- III. Trenul de pers. la 2 bre 55 m. p. m. mandele din afară rugăm a le adresa la
Georgi ou Tuşnadul). (are legătură ou linia Tuşnad-Ciuc-
III. Trenul mixt, la 7 6re 3 min. sera, (are Szereda. Tipografia A. MUREŞSANU, Brasovii. ^
legătură cu Ciuc-Szereda).
Dela Braşov la Zernescî (G. Bartolomeiu).
Dela Zernescî la Braşov (G. Bartolomeiu).
I. Trenul mixt 6 ore 22 min. dim. I. Trenul mixt la 9 6re şi 5 min. a. m.
II. Trenul mixt la 1 âră 9 min. p. m. II. Trenul mixt la 3 ore 18 min. p. m.
III. Trenul mixt la -■ bre — min. sera. III. Tren mixt la — ore — min. sera.
Prenumeraţiunil© la Gazeta Transilvaniei se potti face şi reînoi
Dela Sinaia la Braşov **): Dela Braşov la Sinaia **) :
ori şi când dela 1-ma şi 15 a fiă-cărei luni.
Trenul de persone la 0 ore — min. dim. Trenul de persâne la — ore 0 min. sâră.
Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, când voiesc
*) V. Un alt tren mixt, care ciroulă numai Vinerea dela Augustin (Agoston- ca espedarea se li-se facă după stilul nou.
falva) la 7 ore 4 min. diminâţa.
**) Acest tren începând circulaţia dela prima Iulie în fiă-oare Duminecă şi sărbă Domnii, ce se aboneză din nou se binevoiască a scrie adresa
torea precum şi îu fiă-oare Joi.
lămurit şi sS arate şi posta ultimă. AfillBlimstraţ. „0a2. Ira!l8.“
Tipografia A. Muresianu, Braşov.