Page 97 - 1897-09

11
MîcIIum, iâmmsîrnîiMsa, „Gazeta iese în l-care di.
f TWMi Abonamente pentrn Anstro-Dnearia:
feaşov. piaţa mar# ăV'/= 80, Fe un an 12 il.. pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
SoxisaEl uofranaats nu i»
p*iacBO, — Mftfl'ciS'îrip'40 au *« N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.
îatrrima* Pentrn România si străinătate:
IH8ERATE «o primeso la Atlral- Pe un an 40 franol, pe şăse
ElBtraţlune Jn Braşov şi ia ur- luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
taătârele Birouri da xnunolur!: N-rii de Dumineoă 8 franol.
In 7iena: Jf. Duku, Etmnck
Sshaltk. Rudolf Mone, A. Opptlikt 8e prenumără la t6te ofioiele
Waohfolger; Anton Oppelik, J. poştale din întru şi din atară
Dnnnibcr, In Budapesta: A. 7. şi la dd. colectori.
Soldbergerg, SeksUin Berna:; în AMamentnl nentri Biasot
Bnouresoi: Agenct Savat, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
oursale de Reumanie; în Ham- tSrgul Inului Nr. 30 etagiu
bârfe: Karobgi <4 Uebmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inierţlunllor: o aeriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
jfarmond pe e colină 6 ex. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pentru o publi- .a. InT tt l 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Publicări mui tleeo după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamon-
Reclame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
serii 10 or. s6n 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 214. Braşov, Sâmbătă 27 Septemvre (9 Octomvre) 1897.

a propus, precum seim, se se dela- caracteristică isbucnirea bucuriei la ados’o resultatul răsboiului turco-rus. El ş;
ture ordonanţele de limbă, cari ne- Pesta în speranţa unei întbrcerî a lu­ amioii lui nu s’au oonsolat de schimbul
N o u a b o n a m e n t mulţămesc pe Germani, şi se se re- crurilor în Austria. impus al Basarabiei ou Dobrogea. Aoâstă
solveze cestiunea egalei îndreptăţiri Cu t6tă fudulia şi îngâmfarea răsplată pentru vitejia de la Plevna li-s’a
la
a limbelor pe cale legislativă. Ast­ lor, cei din Pesta au, se vede, mare părut derisorie şi câtă vreme Ioan Brătianu
Gazeta Transilvaniei fel Dipauli cu soţii sei s’au apropiat grije, ca nu cumva totuşi federaliştii fu prim-ministru, gândirea Regelui nu avu
în cestiunea limbei de vederile mi­ se ocupe pentru durată terenul în eseoutor mai orediuoios şi mai convins.
Cu 1 Octomvre 1897 st. v. norităţii germane şi s’au depărtat Austria şi acbsta dovedesce, cum Căderea, în 1888, a omului oare de­
se deschide nou abonament la care de părerile predomnitdre în majori­ am cji » că se cam îndoesc şi ei în ţinea puterea de 12 ani în aoâstă ţâră agi­
9
invităm pe toţi amicii şi sprijini­ tate, mai ales între Cehi. Printr’asta atot-puternicia lor. tată, nu schimbă nimio din acâstă politioă.
torii fdiei nâstre. s’a produs încordarea dintre partida Tinerii oonservatorl avură dibăoia să aoa-

Preţui abonamentului! catolică şi majoritate. pareze în profitul lor mişcarea partidului
Pentru Austro-Ungaria: De aci vine bucuria celor ce Visita dela Pesta şi pressa întreg conservator, oare răsturnase guver­
pe fam. a,XL .............................. 12 £1. pretind a forma stelpul puterei ca­ străină. nul discreditat al liberalilor. Ei fură ajutaţi
pe şese 1-u.m.x .............................. © £L sei domnitore în monarebiă, căci, în aoâsta de favorea Regelui, oare vedea
pe trei 1-u.n.i ............................. 3 £L. Piarul de frunte oficios al gu­
e
îşî 4i° b decă se va face ruptura cu oohl fârte buni oârma ajunsă în mânile
Pentru România şi străinătate: amintită, se va opera o schimbare vernului frances „Xe Temps“ apre- aoestui mic grup de dootriuarl eduoaţl la
pe 13.23. am. .................... 40 fra,23.cî radicală în situaţiunea din Austria ţieză visita Regelui României la Bu­ universităţile germane, imbibaţl de ideile şi
pe şese 1-U.23.Î.................... 20 ,, în favorul Nemţilor şi în defavorul dapesta astfel: de influenţa germanică. D. Carp fu un in­
pe trei lvuaă ........................ IO „
nisuinţelor federaliste. De când Franciso losif a visitat Bu- strument tot atât de docil ca şi răposatul
Abonarea se pote face mai uşor
prin mandate poştale. Partida lui Dipauli se compune ouresoii se aştepta visita Regelui Oarol, la Ioan Brătianu. Inoă înainte de a veni ia
numai din 15 deputaţi. Decă s’ar Suveranul Austriei, Dâr momentul şi looul putere el declarase, oă speranţa de a be-
Administraţiunea rupe deci de cătrâ majoritate, acbsta ales pentru acostă întâlnire dau demersalui nefioia de neutralitate în răsboele viitâre
11
„Gazetei Transilvaniei "
ar slăbi-o puţin, dâr n’ar pute-o încă Regelui României tâtă semDifioarea sa po- era o parigorie. România trebue să alâgă
sdruncina. Foile lui Banffy inse litioă. Regele Carol urmâză la interval de între cei doi veoinl puterniol; şi, în mod
rrvvvrrvvyry’vvYYY^^
speră, că pasul celor din partida ca­ oâte-va c}'l® P® împăratul Germaniei şi, raţional, trebue să se sprijine de Austro-
Bucuriă semnificativă. tolică ar putb se aducă cu sine şi după o scurtă oprire la Yiena, vine să se Ungaria oa de puterea oea mai notoriii
alte deserţiunî, căci şi conservativii întelnâscă ou Impăratul-Rege la Budapesta. paolnioă.
Se vede, că cercurile guverna­ nemţi vor urma esemplul lui Di­ Capitala imperiului are parte numai Partisanii şi adversarii acestei politioe
mentale maghiare nu se prea încred pauli şi atunci vai de causa majo­ de uu salut politioos; şi în Capitala Un­ oredeau într’o sohimbare a aoestui sistem,
în afirmarea lăudărdsă a contelui rităţii. gariei Rebele Carol vine să aduoâ şefului oând junimiştilor le urmară bătrânii con­
Apponyi, că supremaţia maghiară şi După cum stau lucrurile, bucu­ puternicului Stat veoin expresia publică a servatori, ou venerabilul Lasoar Catargiu
pretinsa unitate naţională maghiară ria Nemţilor şi a Maghiarilor ni-se sentimentelor sale de amio şi de aliat. Cu- şi cu unul din leaderii lor cei mai viguroşl
este acţi aşa de tare, încât pdte fi pare ceva prea grăbită. De-odată cu vâutul acesta din urmă n’a fost rostit, dâr şi mai deoişl, Alexandru Lahovari, care a
considerată chiar ca un razim al propunerea lui Dipauli, un alt mem­ luorul esistă şi răspunsul Regelui Carol la murit de ourând. Atât bătrânul cât şi tînă-
domnirei dinastiei peste ţerile din bru al partidei catolice, deputatul toastul lui Franciso losif însâmnâ că între rul şef aveau de mult reputaţia de a fi
partea de dincolo a monarchiei. Alt­ Ebenbocb, a presentat o propunere cei doi suverani esistă o comunitate com­ rusofili.
fel cu greu s’ar înţelege, de ce foile pentru modificarea legei şcolare în plectă de vederi politice. In oposiţiă, Alex. Lahovari ţinuse un
guvernului Banffy se bucură atât de sens anti-liberal, adecă în favorul Acei cari au urmărit oursul afaoerilor limbagiii, oaro nu lăsase nici o îndoială
mult asupra unui incident de-o im­ tendinţelor confesionale catolice. Se în România de vr’o 15 ani înodoe nu se asupra sentimentelor sale. La ministerul
portanţă secundară, petrecut în sînul cjice acum, că de aceea Dipauli a vor mira. Planul Regelui Carol s’a mani­ afacerilor străine el urmă aceeaşi liniă de
majorităţii din camera vienesă, pen­ făcut şi a înaintat de-odată cu Eben­ festat, cu tâtă reserva obicinuită a aoestui purtare oa fostul elev al universităţei de
tru că acest incident semnifică ivi­ bocb propunerea sa privitdre la de- Suveran, deja de mult. Ori oarl ar fi fost Heidelberg, şi esplioâ fârte frano acâstă
rea unui conflict, care ar putd se lăturarea ordonanţelor de limbă, schimbările de guvern prioinuite de luptele purtare: „In oposiţiă, dise el odată, nu se
aibă ca urmare eşirea micei frac­ fiind-că el printr’asta din urmă a de partid, — său mai degrabă de luptele vede de cât fârte inoompleot situaţia, odată
ţiuni a partidei catolice germane din voit se facă o presiune asupra ma­ de persone şi de clientelă, oarl ţin loo de la putere, privirea o îmbrăţişâzâ t6tă şi ju­
sînul majorităţii. jorităţii, ca se primescă propunerea partide în România — voinţa Regelui a deci altfel . Astfel pe rând liberalii, juni­
M
Se bucură foile nemţesc! şi se şcolară catolică. păstrat tot-dâuna direoţia efeotivă a poli* miştii, conservatori, cooperaseră la aceeaşi
bucură şi foile din Pesta, că propu­ Nu este deci aşa seribsă opo- tioei străine în afară de simpatiile său an­ politică, fiă din oonvingere primitivă, fiă
nerea deputatului Dipauli ar fi vîrît siţia, ce de-odată partida poporală tipatiile presupuse ale miniştrilor. Ioan Bră- oonvertiţl.
merul de certă în tabera majorităţii catolică pare a-o tace ordonanţelor tianu, care mai mult oa orl-oine a fost omul Printr’o ironie în adevăr amară, un
parlamentare austriaco. Acest depu­ de limbă şi se pbte încă uşor de- Regelui, s’a convins adâno de aoâstă ne- conservator de baştină, ultimul martor al
tat, şeful partidei catolice nemţesc!, lătura conflictul. Der este şi remâne oesitate după oruda deziluzie pe care i-a luptelor, viselor, simpatiilor şi alianţelor de

FOILETONUL „GAZ. TRANSA nu erau în siguranţă; femeile abia răsbiau De aoi înainte eu şi sora cjilnio eram T6t.ă lumea îl întreba, cum a scăpat
să gătâsoă hrana munoitorilor. preocupaţi, oa să acoperim presenţa oum- de furia Ungurilor? Atunol ne spuse, oum
Intr’o (ji, pe când se cocea un cuptor natului. Mânoarea şi tot oei trebuia i-le a stat tâtă iârna ascuns prin păduri şi la
Amintiri din anii 1848 şi 1849. de pâne, eu adusesem câţi-va păpuşoi în duceam eu în podul casei; dâoă trebuia fratele său în comuna Stoiana, oum cetele

De D. F. Caian. lapte, ca să-i coc la jăratecul din ouptor. căutat ceva prin pod, ne uroam sâu eu, de voluntari unguri au outreerat şi p’aoolo
şi abia a soăpat într’o pădure seculară în
— Fine. — Sora era fârte ooupată, nepoţelul plângea; seu sora. soorbura unui arbore jigantio; oum în pri­
l’am luat în braţe, oa să-l ademenesc ou Grija, oe o duceam, era o tortură
Populaţiunea română, mai cu sâmă măvară, oând oştile unguresol înaintase
un păpuşoiă oopt; atunci el începu a striga : pentru noi.
oea din jurul Cluşiului, trăia în oea mai spre Bistriţa, a venit la o soră a sa în
^tată /“ „tată“, arătând ou mâna spre uşa Ou tote preoauţiunile luate de noi, nu
mare nesiguranţă; cu t6te aoestea, sosind comuna Valasut, travestit în haine ţără-
dela podul casei. In aoel moment auijii puturăm împedeca să nu fiă tradat de mi­
primăvara anului 1849, eşia la munca câm­ nesol, unde (ji ţinea oârnele plugului, âr
ua
paşi în pod ; fără zăbavă mă urc pe soară cul copil unei servitâre. Aflând de aoâsta
pului, ara, sămăna, ca şi în timp de paoe,, sâra mergea aoasă oa un simpla argat.
şi, peste aşteptarea mea, văd pe cumnatul şi temându-ne, ca să nu se lăţâsoâ vorba,
de6re-oe în urma prădăoiunilor se găsia în
Velle gata să primâsoă păpuşoiul din mâna ne hotărlrăm a comunica totul părintelui De-aoolo trimiţând un servitor, a în-
mare lipsă, şi se părea, că înverşiunarea
copilaşului, dâr observându-mă, repede se nostru, pentru-ca să putem luora ou toţii sciiuţat pe sora mea, ou oare fără soirea
Ungarilor se mai potolise.
retrase. pentru înlăturarea vre-unei nenorooirl. tatălui meu avu o întâlnire, la o altă soră,
Intr’adevăr, armatele unguresol se re­ în comuna Borşa, — oum în fine de târnă,
Surprins de aoâstă vedeniă, am soo-
traseră din părţile Someşului spre hotarăle Cu promisiuni şi daruri reuşirăm a oa să nu fiă reounosout, pleoâ ârăşl la
borît pe scară şi am eşit, dând copilaşul
ţărilor românesol, deâre-oe se lăţise vestea, ţinâ luorul secret pănă prin August, oând Stoiana, de unde pe la finele lunci Iunie,
oă Ruşii au să între în ţâră, pentru-ca să sârei, care toomai intra. Ruşii intrară în Ardeal şi, bătând trupele împins de un dor inviuoibil de a-şl revedâ
pună capăt revoluţiunei. După un pătrar de 6ră sora veni la unguresol, înoepură a înainta victorioşi nevasta şi copilaşul îşi puse viâţa în peri­
In luna Iulie, în curtea nâstră domnia mine şi ou laoreml în oohl mă ruga să nu spre Oluşiu. col şi veni acasă, asounejându-se în podul
o activitate febrilă, de-o parte se mai oon- spun nimănui ce am văijut, „Dâr tata Atunol, ne mai având teamă de nici casei, petreoând cjilele şi nopţile în cele
tinua secerişul, de altă parte săcările şi seie?“ o întrebai eu. — „Nu“, răspunse, un pericul Velle se dete jos din podul oa- mai mari chinuri, dâr având deosebita
grânele secerate se transportau acasă în „dâr să nu spui niol tatei . sei şi se presentâ sătenilor spre bucuria mângâiere, de a-şl putâ vedâ nevasta şi
u
stoguri împrejurul şurei, deâre-ce la câmp Am promis cu jurământ, oă voiîi tăcâ. tuturora, că a scăpat cu viâţa. copilul.