Page 98 - 1897-09

4
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 214—1897.

altă, dată, Lasoar Catargiu, însuşi văcju şi cum îl înţeleg şi propagă esploata- mărire, o presentă archi-evreiescul me,le va fi aoela, în care îmi voiâ lăsa osela
lăsa să se faoă în ministerul său din 1891 torii popărelor nedreptăţite, au dis­ „National Zeitung“ din Berlin. Sub şi ţărîna în temniţele Ungariei"; cine a
pasul decisiv al apropierei ou Austro-Un- cutat şi comentat toastul fantastic titlul „Ungaria şi Austria , acest vădut ou oâtă voioşie plâoă publioistul de
11
garia. In oiuda aoestei campanii patriotice al împăratului german parte cu diar scrie în numărul său dela 6 dinoolo în infeoţiunea temniţelor ordinare,
urmărite în România pentru a protesta multă reservă, parte în mod forte Octomvre: s’a convins, străin seu român, oă un popor,
oontra sârtei făcute de guvernul ungureso just, pe deplin obiectiv dăr în cu­ oare zămislesce asemenea bătrâni şi ase­
„In realitate, Budapesta trebue să
supuşilor săi Români, d. Carp, ales alături vinte alese, ăr altele nu şî-au pus valoreze în tâmna aoâsta drept adevărata menea tineri, va trebui să învingă, va tre­
de bătrânul Catargiu oa esecutor buouros de loc pază gurii, ci, precum au capitală a împărăţiei dunărene; motive in­ bui să dobândâsoâ „egala îndreptăţire",
al intenţiilor Regale, primi portofoliul afa­ lăcut’o de pildă foile Saşilor ver4î terne şi extreme oontribueso la acâstă de­ oare resumă revendicările legitime ale Ro­
cerilor străine şi vorbi pentru prima âră dela noi şi mai multe organe din mânilor de peste Carpaţi.
plasare. Ungaria este în aoest moment ra-
de înţelegere formală. De la aoâstă epocă Germania, au criticat în fond şi în Cât pentru noi... noi nu concepem
zimul cel mai tare şi unic al dualismului,
pănă la visita fâoută de Regele Carol lui expresium tare aspre aventarea tî- revoluţionar ohestiunea naţională. Noi, do.
al legăturii de drept publio, care încinge
Franciso Iosif la Isohl, în mijlooul schim­ nărului monarch. monarohia dualistă şi-i păstrâză importanţa rim ferioire şi libertate deplină oelor de
bărilor interiâre cari, de altminteri au re­ Deosebirea între aceste două unei adevărate puteri mari. Se pare, oă dinoolo fără a exclude oredinţa şi devo­
adus pe liberali la cârmă, aceeaşi liniă de categorii de organe ale opiniunei posiţia dominătâre, oe a ooupat’o Ungaria tamentul în legile şi statul Ungariei. Noi
purtare a fost urmată. publice e într’adevăr frapantă. Şi concepem fiinţa entnioă şi psiohologioă a
în evenimentele din tâmna aoâsta nu şi-a luat
Unul după altul, oonduoătorii oposiţiei deărece pe tăte 4i *'©l© aşa 4i li­ sfârşit prin plecarea din Budapesta la Viena Românilor oa un gigantio şi îseoular oo-
a
ae
naţionale, oontra alianţei cu Ungurii, au berale din Germania şi Austro-Un­ a împăratului şi regelui Franciso Iosif şi paoiu, ale oăruia rădăcini despioă stânoile.
fost reduşi la tăcere, său puşi, oa d. Sturdza, garia (ba şi pe cele din Francia şi străbat Carpaţii şi se înfig adânc, de o
parcă ar fi menită a deveni o constelaţie
în situaţia de a contrasemna o politică pro- Italia) sunt stăpâni Evreii,—absoluţi parte şi de alta, ale oăruia ramuri, sănă-
11
politică durată mai îndelungată .
tivnioă sentimentelor afişate. Ei îşi abjură or! relativ, după cum e făia mai tâse şi pline de rod, pleaoă mândru din
în tăoere treoutul şi la Budapesta, se arată mult său mai puţin inteodată acestui Din aceste puţine cuvinte ca şi pustiile arse de sdre ale Ungariei şi să
multă bunăvoinţă de a uita aoest trecut. fel de liberalism — fără multă gân­ din extrasele ce le-am adus din di­ plecă fermecător peste apele Danubiulai.
Şi atjl înoă, cjiar ! oposiţiei din Bu­ dire şi greutate ajung! la convin­ feritele foi evreo-germane vedem Nu suntem noi stăpâni pe umbra şi rodul
0 0
curase! îşi fac reservele asupra oportuni- gerea ca 4i ®l® liberale au primit aşa dâr în ce mod sistematic este de peste hotarele Româuiei. Dar’ nimeni
ar
tăţei visitei Regelui Carol şi mai ales mi­ dinainte directiva procederei lor sprijinită politica maghiarismului vio­ nu pâte devasta mândreţa şi distruge unele
nistrul de esterne, d. Sturdza, este obieotul dela hahamii evreismului din aceste lent din Ungaria de evreismul din rădăoinl oe trec dinoolo de aoeste hotare,
soestor critici aspre, destul de violente de două impărăţii, în scop de a prea­ ambele împărăţii, âr mai ales de fără oa ofilirea să nu oupridă fălnioia şi
obiceih. Dâr pressa română nu pâte contra­ mări cu esagerărî calculate acea cătră filialele din Viena şi Budapesta viaţa întregului arbore.
11
balansa efeotul unui demers regal, de şi ţâră şi acel stat, unde evreimea e ale „Aliianţei israelite universale . ]£oă de oe, şi în oe sens, domnilor,
ea îşi subliniază oritioile abstinându-se de relativ cea mai puternică; a prea­ Intr’unul din numerile viitore nefericirile fraţilor noştri de peste Carpaţi
a participa la banchetul frăţeso ce i-a ofe­ mări ţâra, al căreia element domi­ vom arăta şi reversul medalii; vom vor fi pururea nefericirile nâstre, âtă da
rit pressa ungară. Manifestaţiile trec, resul- nator a îmbrăţişat cu atâta dra­ arăta cum cu tâtă aprobarea tacită, oe injustiţiile făptuite în contra lor în
tatele politioe rămân. Numai dâcă aceste goste şi entusiasm ca nic! un alt de care se bucură uneltirile evreo- contra nâstră se îndrâptă, âtă de oe sabia
schimburi de vederi între Regele Româ­ popor din lume, elementul evreesc ; liberale, în favorul hegemoniei ma­ oare spândură asupra capului lor deasupra
niei şi Regele Ungariei, ar aduce de astă care doresce contopirea cu el, şi ghiare din partea politicei oficiale a capului nostru se clatină.
dată Românilor, mângăerea, că fraţii lor care tâtă hegemonia şî-o baseză pe triplei alianţe se găsesc şi în Ger­ Mai sunt âmenl ou minte în Ungaria,
de rassă, supuşi ai corânei ungare, vor fi ajutorul elementului semitic. mania foi şi încă foi fârte seriâse scria o gazetă din Viena, ou tot şovinis­
trataţi de acum ca concetăţeni şi nu ca sus­ Da ! Evreimea s’a înţeles a răs­ şi influente, care neaflându-se sub mul orb al celor din Budapesta. Aoestor
w
pecţil plăti Maghiarilor acâstă dragoste, presiunea „Alianţe israelite , cutâză âmenl cu minte le este uşor să întrevadă
acesta îmbrăţişare şi a arăta tutu­ a se opune curentului pus în mişcare oum pot ajunge la o amioiţă, durabilă şi
ror celorlalte nemuri, care nu se prin toastul împăratului Wiihelm. folositâre tuturor, între noi şi Maghiari.
Evreo-liberalismul şi Maghiarii.
simt atinse de ea, că: etă! cum N’au deoât să realiseze „egala îndreptăţire",
seim noi revanşa dragostea; cât de şi acum, oa şi odiniâvă, deolarăm, oă în
are
r
Judecând apreciările 4i l° Meetingui din Bucurescî.
nemţesc! din Austro-Ungaria şi Ger­ sus înălţăm noi pe acela, care se aoest oas, Ungaria nu ar avea cetăţeni mai
mania asupra visitei dela Pesta a lasă condus de noi, se înfrăţesce cu In marea întrunire din sala devotaţi oa Românii de dinoolo, nioî amici
11
împăratului german, s'a putut cons­ noi şi-şî întemeiâză esistenţa şi pu­ „Hugo , imediat după cuvântul de mai buni ca pe noi ceştia de dinoâoe de
tata în mod forte distinct o apa- terea pe principiile nostre tradiţio­ deschidere al d-lui Vlădescu a luat Carpaţi.
riţiune caracteristică, anume: cu cât nale judaice! cuvântul d-1 Bariu Delavrancea. Etă Pănă atunoî însă noi vom simţi şi
11
ar
cutare or! cutare (ji este mai pro­ Pe deoparte evreo-liberalismul după „Drapelul ce a 4is d-sa între vom cugeta oum am simţit şi am ougetat,
11
nunţat „liberal , cu atât mai mult a vrut să mulţămescă în acest mod altele: pănă atunci, vom veghea ne vom faoe
s’a arătat inspirat de genialitatea şi Maghiarilor pontau dragostea, lor er ...Ce s’a schimbat dincolo, pentru-oa datoria!
măreţia cuprinsă în toastul împăra­ pe de alta a vrut să-i hipnotiseze, praesa maghiară să aibă halucinaţia ca noi,
tului Wiihelm, cu atât mai exagerat să-i îmbete şi mai mult, cu rachiul de aci încolo vom deveni nepăsători la du­ Două interviewurî.
şi bombastic l’au comentat şi cu grandomaniei şi al îngâmfării, ast­ rerile celor de dincolo, răoî şi soeptiol în
atât mai mare importanţă politică fel ca să nu-ş! mai dee semă în or­ fata lungului şir de martiri, oarl îşi po- n Magyarorsedg în numărul său mai
u
îi atribue şi — lucru cel mai ca­ bul lor şovinism de ceea-ce fac şi gâră — unii tinereţele şi ilusiile, alţii bă- nou publică un interview, oe l’a avut un
racteristic! — cu atât mai mult a dreg; a vrut să şi-i îndatoreze astfel trâneţe'e şi amărăciunile — în temniţele corespondent al său ou d-nii Fleva şi Fi-
ridicat în slavă şi a linguşit pe Ma­ şi mai mult, pentru a pută scrie în- Ungariei? Ce s’a sohimbat în cei de din­ lipescu încă în d* a doua după marele
ua
ghiari: înţelepciunea lor politică, 4ecit la condică în sarcina Ungariei. colo? Ce s’a sohmbat în noi? Nimic. Ei meeting naţional din sala „Hugo". Cores­
eroismul, cavalerismul, simţul de Orî-cine a cetit articulii de laudă sunt tot oum au fost şi noi nu putem fi pondentul ungur a fost anume trimis la
dreptate, calitatea de „singur ele­ la adresa Ungurilor apăruţî în 4i ’ deoât aoeiaşî! Buouresol pentru a se informa asupra dis-
a
11
ment alcătuitor de stat şi alte ba­ rele „liberale din Austro-Ungaria Pressa maghiară s’a înceroat să dea posiţiei spiritelor de-aoolo. La d-1 Fleva
11
zaconii, una mai încornurată, decât şi Germania, a putut constata acest visitei M. S. Regelui altă semnifioare de­ dioe, oă a intrat pe basa unui bilet de
alta. fapt, acâstă înţelegere. Şi laudele cât aceea oare raase, limpede şi hotărît, reoomandaţiă dela Dionisie Pazmandy.

Dimpotrivă, 4i are le> care nu încă tot mereu se rrvarsă peste ca­ din toastele Suveranilor amici... Etă cum predă corespondentul ungur
jură pe evanghelia, ori mai potrivit pul Ungurilor. Una din cele mai re­ ...Fudulia primitivă şi sgoraotâsă a deolaraţiile, oe ’i le-a făout d-1 Fleva la
4is pe talmudul falsului liberalism, cente unde ale potopului de prea- publiciştilor din Budapesta, ’i-au făcut să întrebările puse de el:
nu aibă nici măsură, nici delicateţă, afir­ Cu oe^a oe s’a făcut şi s’a vorbit la
mând, că Regele Carol a arătat cu dege­ meetingui de erl — di" între altele d-1
Prin luna August, după intrarea oş­ In aceste amintiri am espus iot oe tul Românilor de peste Carpaţi oalea ro­ Fleva — oonsimte România întrâgă. Noi
tirilor muscălesoî, se întârse acasă şi vărul I mi-am adus aminte din acei ani de tristă biei, el care a desohis ou sabia Românilor nu putem îmbrăţişa pe Maghiari, pe oât
Simeon Peteanu, oare pribegise prin Buoo- memoriă, şi fiind-oă prefectul Florea Micaş de diooâoe de Carpaţi, oalea independen­ timp soim, că fraţii noştri din Ungaria sunt
vina şi prin Moldova de sus. n’a făout nioî un raport despre operaţiunile ţei si a gloriei ! esohişl din tâte dreoturile, oă ei nu pot
Buouria bătrânului Macarie fu ne­ sale, şi la mârtea sa de-asemenea nu s’a Nu, domnilor, noi nu vom turbura sorie şi ceti ceea oe vrâu, oă d'arele nâs-
spusă, căci avu ferioirea de a vedă pe fiul găsit nimic scris, am crefiut, oă este bine relaţiunile înţelepte şi de bună prietenie tre sunt oprite de-a merge la ei, oă ei
său în vieţă, der şi mirarea îi fu mare, să dau publicităţii cel puţin aceste neîn­ ale statului nostru ou celelalte state, dâr’ sunt înohişt eto. Tâte acestea nu sunt de
când îl văcju. îmbrăoat într’o manta negră semnate notiţe despre mişoările sale şi ale un luoru să se soie, că nimic neschimbân- natură a ne faoe să fim amioii Ungariei,
e
grăniţărescâ. purtând cu sine o puşcă mi- glotaşilor, oe au operat alături cu Urban ău-s dincolo de Carpaţi, nimic nu se va măoaroă este dată condiţia de-a putâ trăi
litărăscă. spre Cluşiu şi spre partea nordică a Tran­ schimba dincâce de Carpaţi. în cea mai bună prieteniă unii ou alţii.
* silvaniei. Din durerea unui popor, oare sufere Statul ungar, în interesul său propria, să des-
Afară de aoâsta, istoricul faptelor, oe robie pe pământul apărat atâtea secole centraliseze administraţia, sâ dea Românilor
Simeon Peteanu trăiesoe şi astăcjl, el
s’au petreout în oomuna Feiurd şi în fa­ prin jertfa şi eroismul generaţiilor lui tre- dreptul de a-şl conduce ei inşi-şl administraţia,
este preot în oomuna Jucul nobil, pe So­
milia mea, la cari am asistat, şi în mare oute, care sufere robie aoolo unde a răsu­ oăol nu se pote pretinde, ca loouitorii unui
meş, aprâpe de Cluşiu. El mi-a povestit
parte s’au desfăşurat înaintea ochilor mei, nat limba lui ou sute de ani înainte de pri­ sat ori oraş întreg să înveţe unguresoe de dra­
păţaniile sale în pribegire, din cari unele
pâte să reverse o rac}& de lumină asupra mele dile sie mileniului maghiar, oare su­ gul unui jude sâu notar. Un stat oa Un­
sunt şi hazlii şi interesante.
terârei, oe s’a eseroitat de revoluţionarii fere robie fără-oa barem să fi fost ouoerit garia, în oare loouesc atâtea naţionalităţi,
Eu nu le pot reproduce de-amănuntul
unguri prin t6te comunele locuite de Ro­ prin arme de asupritorii lui, — âoă din oe nu pâte pretinde să aibă o administraţiă
şi ou esaotitate, numai el ar putâ să dea
mâni. a născut oestiunea naţională. de stat unitară.
tâte detailurile rătăoirilor sale interesante In numele suferinţei şi a drepturilor „Visita Regelui nostru la Budapesta
şi suferinţelor, oe a îndurat în lunga sa FOCŞANI, 1897, 5 Sept. inpresoriptibile, s’au ridicat mulţi şi de de­ aiol nimenea n’ar fi luat’o în nume de rău"
pribegire. El ar pută să ne spună şi multe mult, printre oarl Raţia stă falnic şi ne­ — di" mai departe d-1 Fleva — „dâoâ şi
alte amănunte din viâţa sa petrecută în clintit ca un munte încoronat cu zăpadă la d-vâstră ar fi fost oonsiderată oa un act
anii 1848—49, pe cari eu nu le cunosc, şi
printre alţi munţi aooperiţl cu bradl. Cine de curtoasiă, ca o reîntâroere a visitei din
pote le voiu fi scăpat din vedere. ’l-a audit di°end, în ajun de a pomi la anul treout, ordonată de regulele etiohetei.
*
* * Seghedin, „oel mai ferioit moment al vieţii D-Vâstră însă v’a trebuit alt-oeva. Foile