Page 99 - 1897-09
P. 99
Nr. 214—1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
• ‘ • • • • • - l
d-vâstră au deolavat, oă prin asta Românii ţiune a crisei naţionale şi aprobă propu tarea lui Margar, paohetul a fost seovestrat ULTIME SUIRI.
o rup ou tendinţa lor anti-maghiară de nerea amânării luorărilor Camerei. şi mai apoi desohis. El cuprindea numerâse
până aoum şi nu vor să-şi mai bată oapul D-nu Zaimis adaoge, că ministerul va proolamaţiunl ale oomitetului armean re Paris, 7 Oetomvre. „Figaro“ scrie,
cu sortea Românilor ardeleni. Aoâstă ne-a presinta mai târ4iu nu plan de reorgani- voluţionar din Geneva, menite a fi expe că guvernul francez de aceea a ro
iritat pe toţi oei de-aiol, oăol pe cât timp sare desăvârşită a ţării. diate şi răspândite printre Armenii din chia mat pe ambasadorul Republicei
cestiunea română, oare este cestiunea nâs- D-nu Karaponos şi Deligeorgis, în nu Constantinopole, unde Margar avea să pleoe la Viena Loze, fiindcă a fost ceva
fră naţională, nu va ii resolvată în favorul mele partidelor lor, deolară, oă vor sprijini cu oel îutâiu vapor din Galaţi. prea liberal în declarările sale des
nostru, noi nu putem da uitărei pe fraţii cabinetul. Din declaraţiile comerciantului Bari pre alianţa ruso-francesă, ba chiar
noştri ardeleni, Intr’asta ne deosebim noi Şedinţa se ridioă. La eşire, generalul ghian, rezultă că Margar nu era pentru s’ar fi străduit a lucra de capul seu,
de Maghiari, înaintea oărora şovinismul Stnolenski este aclamat în mod frenetio. dânsul decât o simplă ouuosoinţă. Alte re- pentru o apropiere între Prancia şi
este totul, pe oând noi avem înaintea oohi- * laţiunl, el n’a avut ou tînărul armean. Mar Anglia încurcând astfel politica lui
lor mai mult patriotismul *. Noul oabinet, socotind oă şi Camera gar este arestat în Galaţi. Hanotaux.
1
Aoesta este resultatul interviewului, a exprimat deja părerea sa asupra tratatu Madrid, 7 Oetomvre. In confe-
oe corespondentul lui „Magyarorszâg" cjioe lui preliminărilor de pace, a notifioat de Maiestatea Sa pentru limba maghiară. renţa ţinută aŢî consiliul de miniştri
că l’a avut ou d-1 Fleva. Mai adauge, oă canului corpului diplomatic oă este gata sâ Foia ungurâscă „Nyugatmagyarorszâgi Hi- a botărît, se acorde insulei Cuba o
w
nici nu s’a înoeroat să abată pe d-1 Fleva angajeze negocieri în privinţa esecutârii arti rado comunică un episod forte caracte autonomiă şi se continue resboiul
dela părerile sale, de6re-oe s’a oonvins, oă colului 2 şi a deois să trimetă negooiatorl ristic. pice, că cu ooasiunea vâuătârei dela după cum va cere trebuinţa.
ar fi greu de a l abate. pentru a disouta tratatul definitiv. Bellye, monarchul nostru presentând îm
Tot atunci corespondentul ungur a păratului Germaniei pe archiducesa Isabela
Aceste deolaraţiuul, constituind un în şi fiind vorba şi desure micul arohiduoe D I V E R S E .
avut un interview şi ou d-1 Filipeşcu, fos
ceput de esecutare al tratatului prelimină Albreoht, fiiul de ourând năsout al aces
tul primar al Buouresoilor. Etă ce deolara-
rilor de paoe, acceptarea acestuia se consi teia, monarchul nostru să fi 4' oătră ma- 0 aventură din gropa cu tigrii. „Mîiaoh. N •
s
ţiunl c}i°e, oă i-a făout d l Filipesou :
deră ca un fapt îndeplinit, având oaracterul mă-sa: „De aci înainte prima limbă, pe care Naehrichten în numărul său mai nou publică
11
îndată în întroduoere să fi spus, că fiă-
de autoritate trebuinoios, prin votul de în- so înveţe ţinând archiduce, sâ fiă limba ma următârea aventură sensaţiouală: Aflându-mă
oare partid politic român are lipsă de ces
oredere obţinut erl la Cameră. ghiară/“ Pentru asta „patrioţii * ar merita pa oale spre Ambaranja, capitala insulei
1
tiunea română ardeleană, deâre-oe prin
să arangeze încă o iluminaţiă. lava, am ajuns într’o comună mioă. Intrând
asta se pote influinţa mai mult asupra mas-
în comună, m’am abătut la cea dintâi Ci
selor. Partidul conservator este între ace 5C I H 1L E P I L E I * Pentru muncitor! şi proprietari. Pentru
lea, cari mai puţin urgitâză resolvarea oes- regularea raporturilor dintre muncitorii şi ossă. înainte de a întră îusă, după casă
tiunei naţionale, deâre-oe aoest partid e — 26 Septemvre v. propietarii de moşii ministrul unguresc de am audit un urlet nuternio, m’am dus să
de oonvingerea, oă Românii ardeleni îşi Sabia lui Râkoczy? Soim, oă în anul agrioultură a lucrat un proiect de lege, văd, oe pâte fi. Patru locuitori Javanî
vor afla acuşa oalea, pe care să se feri- trecut Ţarul Rusiei a redat prin ambasa pe care-1 va presenta camerei în sourt stăteau în jurul unei grâpe, plângând
eâsoă. dorul său din Yiena în mod sărbătoresc timp. amar. Apropiindu-mă da grâpă, am vă4ut
După acestea, revenind la întrebarea, Ungurilor ';„sabia lui Rakoczy *. După cum în ea un Javan şi un tigru. Numai decât
1
dâoă ar fi 6re posibilă o apropiare îutre anunţă aoum „Vaterland *, sabia din Ges Agitaţiune în contra scumpetei. In mî-am adus rooiul, l’am aruncat asupra ti
1
România şi Ungaria, d-1 Filipesou dise: tiune nici vorbă să fi fost a Ini George unele cercuri din Budapesta, după cum grului, în care timp oeilalţl lăsară în grâpă
anunţă „Corr. ung.“ se vor oonchema pe o seară pentru nenorocitul om, oare stetea
e
Avem multe interese comune, oarl Rakoozy al JI. Sabia, 4i° „Vaterland *,
1
Dumineca viitâre adunări poporale. Sco adunat ghem într’un ungheţ. El a fost scos
fac, ca şi politioa eBterioră să ne fiă iden adevărat, oă-i de pe timpul lui Rakoczy,
pul adunărilor este a protesta contra ur afară şl după-oe a băut mai multe ceasoe
tică. Noi însă credem, oă noi nu avem în dâr n’a fost a lui Rakoczy. La anul 1849, e 80 de oeaiti cu coniac şi-a reven't în fire şi
tru nimic mai mare interes de-a continua femeile cluşiene a dat aoâstă sabiă gene cării preţului pânei, Se 4i° ; vor
lua unele hotărîrl în sensul, ca oraşul să spuse, că în sâra precedentă plecase la mi-
aoâstă politică esterioră, decât Ungaria, ralului Bem, âr când armata lui Bem fu
înfiinţeze nesoe brutării, de unde popora- râsa sa, dâr pierdend drumul, de*odafeă
deore-oe monarchia austro-ungară tocmai aşa bătută de Ruşi, sabia ajunse în posesiunea ţiunea săraoă să pâtă căpăta pâne mai că4u într’o gropă, dând ou pioiârele de
mare lipsă are de noi, ca şi noi de ea. Sun acestora.
eftinâ. ceva mâle, după cum vădu mai târ4iu a
tem hotărîţl să nu aducem întru nimic mai
Cântările nostre bisericesc! scrie „Pa fost un tigru, care de-asemenea fă cuprins
mari jertfe, de cum vor fi oonoesiunile, oe ni-se S’a perdut erl sârâ pe drumul dela
tria * se oultivă fârte puţin ba se negligă de spaimă din causa neaşteptatului ospe.
1
vor face din partea Ungariei. Momentul de „strada vămii“, „târgul cailor * pănă pe
1
aprâpe on totul în şcâlele poporale comu Aoâstă a fost oausa, că tigrul n’a îndrăs-
faţă ar fi cel mai potrivit pentru faoerea „Costiţă * un portmoneu, în oare se aflau
1
nale din Cernăuţi, şi suburbii, astfel îuoât nit să atace pe om şi astfel stătură amân
oonoesiunilor. Yie'ta regelui nostru la Buda şi bani. Aflătorul este rugat a-o depune la
copiii români, lipsindu-le aoâstă hrană su- doi, temându-se unul de altul, tâtă nâptea
pesta ar putâ să uşureze guvernului ungu administraţiunea fâiei nostre, având de-a
fletâsoă, se văd nevoiţi a se refugia la pănă diminâţa. Sermanul om în fiă-oare mo
resc calea, pe oare ar trebui să mergă spre primi în schimb remuneraţia cuvenită.
străini, pentru a oultiva musica vocală bi- ment cugeta, oă aoum-aoum îl sfâşie ti
a face cu putinţă apropiarea între ambele
sericâsoă. Nu voim să insistăm de-astădată u grul, âr în sfârşit niot să se gândâsoă u’a
naţiuni. Societatea de lectură „Petru Maior
mai mult asupra însemnătăţii cântărilor bi- din Budapesta învitâ la Şedinţa generală, mai fost în stare. Când îi luarăm jos că
„Pârtidul oonservator român, din oare serioeecl; e îndeajuns ouaosout, că cele mai ciula de pe cap, am vă4ut, că de frică a
se
t<
şi eu fac parte — 4' niai departe d-1 importante redute, prin oarl î-şl pote con ce se va ţinea Dumineoă în 10 Ootomvre devenit cu desăvârşire oăruut, măoarcă nu
1
Filispescu— „a manifestat o atitudine mai serva un popor limba şi naţiunea sa, sunt n. o. în sala dela „Hotel Naţional * (Vâozi- era mai bătrân de 20 de ani.
liniştită faţă ou cestiunile interne ale Un biserioa şi şoâla. Atragem deci atenţiunea utcza). Pentru comitet: Nioolae Puioan, pre Technica modernă. Inginerii din ve
gariei, însă pentru aceea nu ne putem în forurilor nâstre competente biserioesoî asu şedinte. Simeon Păcurariu, secretar înce
putul la ârele 7 sera. Oferte marinimâse în chime pote nioî n’au visat, oe construcţiunT
drepta în contra Românilor din Ungaria. Şi pra aoestui Important lucru şi ne place a folosul cabinetului de lectură se primesc uriaşe vor fi în stare să faoă urmaşii lor
totu-şi, visita regelui nostru au voit Ma orede, oă forurile nâstre reounoscând im
ou mulţămită. din vâoul al 19-lea cu un număr de mun
ghiarii s’o esploateze în oontra Românilor portanţa, nu vor întrelăsa, a institui oât
Programa: 1) Cuvânt de desohidere. citori şi on un capital relativ tnio. Astă4l
de-aoolo! Acâsta a provocat meetingul de mai iute un profesor de musică vooalâ bi-
2) Raportul anual. 3) Raportul oomisiei li pare oă âmenii nici nu se miră oând văd
Dumineoă şi trebue din oausa asta să pre serioâsoă, cu un salar fiă oât de modest,
terare. ’4) „Comediile lui I. L. Caragiali“ un pod lung de mai mulţi chilometri. Mulţi
supun, oă comentariile făcute visitei dela care să instrueze ţinerile mlădiţ9 ale po
de Ilarie Chendi stud. fii. Va urma partea, încă nici astă4l nu sunt îu clar, că podul
Budapesta au contribuit mai mult a depărta, porului nostru în oântarea bisericâsoă, care
sooială, în decursul cărei va oonoerta ca oel mai lung în lume nu este în America,
decât a apropia pe Români“. incontestabil are o influinţă forte binefă-
pela regimentului de infanterie Nr. 6. după cum se orede în general, oi la noi
D-1 Filipesou termina prin a-si esprima eătore asupra moralei copilului. în Europa şi înoă în România, la Cerna
dorinţa, ea „din partea Maghiarilor să se 2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au voda. Podul de peste Dunăre dela Cerna
Filoxeră. In viile urroătârelor comune ocupaţiuni sedentare sunt prafurile Seidlitz
ia oât mai ourând în interesul supuşilor voda, care ou ooasiunea înaugurărei a fost
din comitatul Albei-Inferiore s’a constatat ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec
români tâte acele măsuri, cari ar pută să filoxera: Aleouş, Bichiş, Mihalţ, Ohaba, tul lor la regularea mistuirei. O cutie 1 fl. desoris amănunţit în oolânele cfiarului nos
unăsoă legăturile între ambele popdre;
Beşinău, Tău. Hăpria, Berghin, Lupu şi se pote căpăta dilnic prin poşte de cătră far tru, este lung de 3850 metri, pe când îu
atunci şi România s’ar grăbi de-a ţină macistul A. Moli liferantul curţii din Yiena.
Yeza. Ministrul de sgrioulturâ a pus sub America podul cel mai lung, oare e oons-
raporturile de amioiţiă ou vecina sa Un Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă să să
oarautină hotarele aoestor comune. truit peste rîul Oahio este numai de 3219
gari â . eeră preparatul lui Moli provSdut cu marcă şi metri. In Sooţia este uu pod de fier, oare
w
ssubscriere.
Asemeni deolaraţiunl cJLe corespon Mişcarea armeană. Sub aoest titlu oo- trece peste Tay şi este de 3214 metri. Po
dentul, oă a mai audit şi dela alţi membri munieă „Epoca următârele: In urma oe-
u
dul de lanţ din Budapesta, pe lângă po
fruntaşi ai partidului oonservator. De-alt- rerei poliţiei din Galaţi, parchetul din ca
Convocare. durile amintite aoi, este numai oa un pitio
mintrelea pentru cele de mai sus lăsăm pitală a făout erl o descindere, în strada
pe lângă un uriaş.
1
răspunderea asupra lui „Magyarorezâg* , Sf. Yinerl 28, la oomeroiantul armean — Reuniunea femeilor române dm Abrud
din care le-am reprodus. Barighian. După o minuţiâsă perchiziţiune, Abrudsat şi giur îşi va ţinâ adunarea ge
oare nu a dat nici un resultat, s’a luat un nerală ordinară Dumineoă în B (17) Oo Proprietar: Dl’. Aurel Mureşianu.
sourt interogatoriu lui Barighian. Etă de tomvre o. la 3 âre d. a. în looalitatea şoâ-
Primirea tratatului de pace. claraţiile sale: In cursul săptămâuei tre- lei de fetita din Abrud, la care prin aoâ9ta Redactor responsabil: Gregoriu maior.
oute, a sosit în Buouresol, venind din Rus- se învită ou onâre toţi membrii şi bine
In şedinţa de Marţi a camerei depu oiuk, un âre-oare Margar, tînăr armean, voitorii reuniunei.
taţilor din Atena, s’a presentat noul minis- oult şi de bună oondiţie, oare a stat în Obiectele: 1) Deschieerea şedinţei. 2)
teriu al camerei. Toţi miniştrii erau pe banoa gazdă la el câtva timp. La plecare, Mar Raportul comitetului. 3) Revisiunea rafio- x] Pentru fumătorii U ţigări!
lor. Publioul dă puţină însemnătate luoră- gar a oomnnioat Jlui Barghian oă va sosi ciniului. 4) Statorierea budgetului pe 1897/8 CLUB K
HH
rilor adunării. în onreud, pe adresa lui, un paohet din 5) Esmterea unei oomisiunî pentru în- 03 este cea mai curată, subţire şi totuşi tare ►3
>
D-nu Zaimis declară oă, chemat de Geneva. Nu-1 vei desohide, a spus Margar oassarea taxelor dela membrii vechi şi con- CL +3
O Hartiă d.e ţlg'ări,
Rege să formeze un minister, a ore4ut de prietenului său, oi îl vei trimite, pe adresa sorierea membrilor noi. 6) Propuneri şi in fără glicerină.
datoria sa să primâsoă. Saroina cabinetului mea, la Galaţi, unde pleo. Când pachetul terpelări. Patent 3 cr., CIub-Exquisit 2 şi 10 cr. O
este soluţiunea oestiunei naţionale şi deşer a sosit, Barighian l’a espedafc la Galaţi, Abrud, 6 Oetomvre n. 1897. &+ Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă V
tarea Tesaliei. Pentru ca guvernul să p6tă fără să-l desohidă după onm îl recoman CLUB. W
Anna Filip, Alesandru Ciura, >—i i—i
ajunge la soluţiunea dorită, oere timp şi dase Margar. Yen<|are en gros la
r6gă Camera să amâne luorările sale. După oât se pare pachetul a atras presidentă, secretar. hH 31 >
D-nu Delyannis declară, oă partidul deosebita atenţie a poştei din Galaţi, oare * lulius Miiller Nachfolger,
(31)_______________ Braşov.
său va sprijini măsurile oe tind la o solu- a înştiinţat parohetul. Prooedându-se la ares
