Page 1 - 1897-10
P. 1
1
MîSm Admiiistraţiiissi, „fiazeta ' iese m flă-care di.
$i TiDosrsfli Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
Ersuşov., «laţ* înars 30., Pe un an 12 fl., pe şeae luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori uo&ancsta sie *a
— .Mwwflozipt* aa ss N-rii de Oumlnooă 2 fl. pe an.
wtrfmofc. Pentru România st străinătate:
1SI8ERATE 86 ţ)îim«»c la Adml- Pe un an 40 franci, pe fise
sUtraţlons In Braşov fi la 02- luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
Batirele Birouri do anunslurt: N-rii de Dumlneoă 8 frânai.
In Viona: -if. Duku, Htinrich
3a\aitk, Rudolf Mouf, A. Oppalikj Se prenumără la tite ofioiele
Naohfolfjor; Anton Oppaiik, J. poştale din Intru şi din alarâ
Danneixr, In Budapesta: A. T. şi ia da eoleotori.
Soldbergerg, IcTutain Brmcă; In flu’aaiMiitul -pentru Brasof
Bucuresoi: Agtnct Jocar, Suo- administratiuuea, piaţa mare,
eursale de Soumanie; In Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
buxf.: Karolyt <£ Litbmatm. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inierţlwnllar: o leriă luni B fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
şarmond pe e oolină 8 or. fi Cu dusul în casă: Pe un an
80oz. timbru pentru o publi ^ TJ 3L HLîIHZL 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări moi dese după 8 fl. Un esemplar B or. v. a.
t&riiă si Învoială. siu 1B bani. Atât abonamen
Booiame pe padina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. siu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 217. Braşov, Mercur! 1 (13) Octomvre 1897.
două momente ca puncte de direc-1 dul acesta au putut ajunge la resul- salutat ou vii aplause, a declarat, oă oes-
tivă ale politicei ungurescî, cari am tatul acela frumos, demn, ba împu- tiunea transilvană esistă de veaourl, oă
N o u a b o n a m e n t bele cuprind în sine o ameninţare nător chiar adversarilor, ce l’au do ea este o oestiane pur naţională şi nu apar
faţă cu partea de dincolo a mo- bândit Serbii faţă cu tertipurile şi ţine unui singur om, oă e neoesar oonsim-
la
narchiei. intrigele de tot felul ale lui Banffy- ţemântul naţiunei şi aoela, oare nu-1 are,
Gazeta Transilvaniei In prima liniă fbia oficibsă sus Jeszenszky. Resoluta lor purtare a nu pâte spuue, oă e în stare s’o înăbuşe
ţine, că Ungaria nu va recunăsce impus respect chiar şi foilor şovi- când voesoe.
Cu 1 Octomvre 1897 st. v. nicî-odată, că cunoscutul § 14 al niste maghiare. Din trei punote de vedere pâte fi pri
se deschide nou abonament la care constituţiei austriaco, care admite Precum am vecjut în notiţa pu vită mişoarea naţională: din oel politio,
invităm pe toţi amicii şi sprijini posibilitatea de-a se resolva, când blicată în numărul nostru de erî, şi naţional şi umanitar.
torii fâiei nâstre. parlamentul nu este întrunit, cestiu- în ultima conferenţă convocată de Dâoă jadeoăm mişoarea din punot de
Preţul abonamentului! nile pedente şi prin ordonanţe ale cătră patriarhul Brankovicî şi ţinută vedere pur politio, întâmpinăm multe obieo-
guvernului, se păte aplica şi la afa la 9 ale curentei, a domnit o per ţiunl. Unii o consideră oa idealistă, alţii,
Pentru Austro-Ungaria:
cerile comune ale statelor dualiste. fectă armoniă nu numai între cele âr mai ales adversarii oausei, ne aousă de
pe -OJ3. a.n. .............................. 12 £L
pe şese luai ....................................... ©fl. Mai departe susţine numita făiă, două partide, representate prin cla irredentism. Nu aspirăm după anexiuni şi
44
44
pe trei lta.nl ..................................... 3£L că cu o Austriă guvernată de un rele „Zastava şi „Branik , dăr peste nu facem irredentism.
44
Pentru România şi străinătate: „absolutism deghisat Ungaria nu se tot printre toţi membrii conferenţei. Privită oestiunea din punot de vedere
pe ta.n an .................... 40 franci va dimite nicî-odată de-a tracta afa Der între cele două partide, cea naţional, vorbitorul spune, oă nu se pâte
pe şese 1-u.nî......................... 20 „ cerile indicate ca comune prin sanc radicală şi liberală, decurg deja de oere năbuşirea sentimentelor naţionale.
pe trei liană ........................... IO „
ţiunea pragmatică. Dăr, dice, de aci vr’o doi anî şi mai bine, din timp Ele sunt mai pe sus de orl-oe lege şi de
Abonarea se pote face mai uşor nu ar urma, că Ungaria ar vre se în timp pertractări pentru o com âmenii, oarl ar ave misiune sâ îngrâpa
prin mandate poştale. scape de îndatoririle, ce i le impune plectă contopire a lor într’un singur oestiunea. In privinţa aoâsta se unesoe ou
Administraţiunea sancţiunea pragmatică, ci tot-dăuna partid naţional serbesc. De câte-va părerea d-lui Delavranoea din disoursul său
„Gazetei Transilvaniei*,,. va fi gata a-le îndeplini. orî înţelegerea în acest sens era cât de Dumineca treoută.
c
Acăsta din urmă vre se di ă, p’aci să se realiseze; concesiunile din- Să vedem, oe trebue sâ orienteze miş
svyYYrvy~rrrrry*rrrYvv*rcrrrv'rrfYY\ că guvernul unguresc nu se gân- tr’o parte şi din alta, precum şi con- oarea nâstră şi, stabilind oă niol ordinea
desce nicidecum a rupe legăturile diţiunile erau deja stipulate pe hâr legală din Ungaria nu e respeotată, vom
Stări critice dualiste. dualiste, nici atunci, când în Aus tie, der întotdâuna s’a ivit câte un justifica lesne mişoarea dela noi.
tria s’ar încurca trebile. cârlig, câte oeva neprevădut, ce a D-1 Disesou oitâză paeagii şi para
Cu cât ne apropiam mai mult Declaraţia fdiei oficibse ungu amânat fusiunea pe alte vremi, „când graf! din legile unguresol, din oarl reese
de sfîrşitul anului, cu atât mai difi rescî caracteriseză fbrte mult teme împrejurările vor fi mai favorabile . dreptul la esistenţă al Românilor; der drep
44
cilă devine situaţia în ce privesce rea cea mare, ce o are regimul un Pe timpul campaniei congresu- turile la oultură, limbă eto., reouuosoute de
reînoirea pactului dualist. guresc, ca nu cumva se se sgudue ale cele două partide ârăşî au ţinut legile organice ale Ungariei, sunt oăloate
Majestatea Sa s’a întors ârăşî fundamentul pactului dualist, şi acăstă pertractări cu scop de contopire, pre
în pioiâre de guvernanţii maghiari. Prin
la Budapesta, unde va sta pană la temere îşî are motivele sale fundate. cum reiese din esplicaţiunile cu o urmare avem dreptul să protestăm ohiar
finele lunei, în care timp fără îndo- nuanţă polemisătăre, ce le publică în numele legei maghiare.
61ă vor trebui se se ia decisiunî în de câte-va dile ambele foi serbescî Dâr de n’am avâ nioî un alt drept,
semnate în grava cestiune pendentă. O destăinuire interesantă în oes- amintite. N’au adus, nu-i vorbă, nicî
putem protesta din punctul de vedere al
Oficioşii unguri dau o deosebită tiunea orientală a făout istorioul engles de astă-dată, la un resultat real, erăşî umanităţii şi sâ întrebăm pe Maghiari,
tălmăcire împrejurărei, că Majesta Malcom Mac Colls în „Comtemporary Re- s’a constatat reciproc, că „încă nu
pănă oând şi pănă unde vor merge cu
tea Sa s’a hotărît se petrecă erăşî vie-w . El scrie adeoă: sunt împrejurările cu totul priinciăse prigonirile lor?
44
mai mult timp la Pesta. D6că vine „După ce Europa mult timp a căutat fusiunei , dăr totuşî s’a putut ajunge
44
Vorbitorul crede, că visita la Pesta
e
la noi, 4i° b şi nu remâne în Viena, zadarnio să afle un suooesor pentru prin atât, că partidul liberal a elaborat a Suveranului român n’a fost nemerită.
unde sdrtea provisoriului pactului ţul Alexandru de Battenberg, Stambulov un program comun, care a apărut
Pressa maghiară a desaprobat anul treout
44
este nesigură, acăsta dovedesce, că a trimis un ageDt seoret la Buouresoî spre în „Branik de la 5 Oct. c.
visita monarohului austriac la Buouresoî,
monarchul nici prin presenţa sa nu a oferi regelui României unirea Bulgariei Punctul al doilea al acestui pro dându-i un caracter anti-maghiar, deol aiu
vre se influinţeze decisiunea cercu ou România, asigurându-l, că regatul Ro gram sună astfel:
rilor parlamentare din Viena. mâniei în modul acesta va pută dispune „Drept basă a acestei aotivităţl co rea trebuia întârsă visita. Nu era nimerită
E mare întrebare înse, cum va de-o 8rmată de 620,000 de omeni. Propu mune (cuprinse în punotul I) va servi am visita, pentru-oă era o datoriă de delica
fi acbstă decisiune a cercurilor par nerea lui Stambulov a fost, oa cu aoeştl belor partide în Ungaria mai restrînsă (adecă teţă şi politeţă faţă ou Ungurii, de-a nu fi
lamentare vienese. „Budapester Tag- şâse sute de mii de âmenl la cea dintâiu fără Croaţia) programul, primit la congre întorsă acolo; nu era nimerită, oând înohi-
sorile unguresol sunt umplute ou Români
44
blatt a publicat după olaltă doue ooasiă să pornăscă spre Constantinopol şi sul naţionalităţilor ţinut în Budapesta la şi oând pressa maghiară a afirmat, oă Ro
convorbiri: una cu deputatul Wolf, din capitala imperiului otoman să facă o 10 August 1895; preoum şi tradiţiile par mânii s’au umilit.
care s’a fost duelat cu ministrul- capitală a unui regat nou bulgaro-român. tidului naţional sârbesc pănă era încă ne
preşedinte austriac Badeni, âr alta Regele Carol a fost câştigat prin cutezanţa despărţit: âr în Croaţia şi Slavonia progra De o gravitate esoepţională mai este
cu primarul Vienei Dr. Lueger. aoestei idei, dăr a declarat, că nu se păte mul partidului sârbesc independent, primit un alt fapt: decorarea lui Ieszenszky. S’ar
părea, oă nu însâmnă nimio o deooraţie.
Cel dintâiu susţine hotărît, că hotărî a-o eseouta fără a întreba mai în- la oonferenţa dela 1881 ţinută în Ruma“.
Dâr faptele se înlănţueso. SS vedem oine-i
Nemţii vor se iacă obstrucţiune faţă nainte pe împăratul german, pe şeful casei Resultatul final al pertractărilor
cu proiectul de lege pentru prelun de Hohenzoliern. Aoesta insă a denegat dintre cele două partide îl vom co deooratul? Deooratul e aousatorul aoelor,
girea provisorică a pactului, fiind-că consimţământul său şi astfel din tot pla munica cetitorilor la timpul seu. oarl de veaourl se luptă pentru drepturile
vreu se constrîngă pe monarch, ca nul nu s’a ales nimio“. lor istorice şi naţionale. El a figurat într’o
44
în interesul „iubiţilor sei Maghiari Adevărul este, oă pe timpul aoela era serie de prooese contra fraţilor noştri.
se lase pe Badeni se cadă, cu ordo vorba serios, oa să fiă ales regele Oarol şi întrunirea naţionala a studenţilor Pentru aoeste servicii aduse maghia
nanţele lui de limbă cu tot; er domnitor al Bulgariei, dăr se cjicea toomai rismului, Ieszenszky a fost înaintat oa şef
în Bucuresci-
atunci Nemţii ar fi gata se voteze din contră, oâ aoesta ar fi fost un plan al biuroului naţionalităţilor, mai bine cjis,
provisoriul. Celalalt, Dr. Lueger, se predileot al politicei germane. Gasul însă Dumineoă s’a ţinut întrunirea naţio al spionajului naţionalităţilor. In statul ma
8
44
fi d* » că nu e probabil, că legea anevoiă se va fi petreout aşa, oum îl des nală oonvooată de studenţi în sala „Hugo . ghiar n’avea dâr un rol determinat. De oe
44
privitbre la provisoriu se va pute crie Englesul. Acâstă întrunire a fost tot aşa de mult dâr ’i-s’a oonferit „Corâna României ?
promulga păna la finea anului; că oeroetată de un public frumos şi ales, oa După legea organioâ a ordinelor nâs-
44
la mei un cas nu va fi uşbră vota şi aceea din Dumineca preoedentă. tre, „Corâna României este o deooraţiune
rea ei şi că de ar merge după do Din programul Şerbilor. întrunirea a fost desohisă la 2 6re de naţională. Şi nu e demn a se insulta na
rinţa poporului din Austria, nici preşedintele comitetului naţional studenţesc, ţiunea română. Servit-a Ieszenszky oausa
vorbă n’ar mai pute fi de provisoriu Am arătat la timpul seu, că în d-1 Y. Miculescu, oare a esplioat oelor adu naţională oa sâ merite distincţia, oare ’i-s’a
şi de înoirea pactului. t6tă campania privitbre la congre naţi soopul întrunirei, aooentuând, oâ Un acordat? Din potrivă. Şi, în aoest oas, dâoă
Acum însă vin şi Ungurii cu sul bisericesc al Şerbilor din Ungaria, gurii s’au înşelat oând au crecjut, oă visita oomite o faptă oontrarie iutereselor naţio
pretensiunile lor, cari bine seim, cele doue partide politice ale lor: M. S. regelui la Budapesta va îusemua înă nale, tot după legea ordinelor, perde de-
numai prin moderaţiune nu se dis cea radicală ( Zastava“) şi cea libe buşirea oestiuuei naţionale. ooraţia.
n
44
u
ting. „Pester Lloyd a scris în nu rală („Branik ) au procedat mână în După discursul de desohidere, salutat Nu înţeleg a faoe responsabil pe Rege
mărul seu de Duminecă în cestiunea mână, solidare, pănă în cele de pe oa însufleţite aplause, a luat ouvâatul d-1 de aoest aot. Propunerile de numiri în
provisorului pactului, accentuând urmă fase ale ei. Şi numai în mo C. G. Disescu, profesor universitar, D-sa, aoeste ordine se fao în consiliul de miniş-
