Page 10 - 1897-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 219—1897.

ou d-vâstră, strigând ou sinceritate: Tră- ascunse, cari ar fi să se arboreze pe bise- Şi Schonerianii contra Ungurilor. să se desvelâsoă ou aoâstă ooasiune. Se oe-
âsoă Maiestatea Sa. (Să trăâsoă!) riol; âmenii sootooeau căutând mai în bi- tesoe apoi propunerea şi toţi mameluoii cu
Afară de Dr. Lueger, colabora­
Aoâstă împrejurare îmbucnrătâre mă serioă, mai în casa paroohului, sâu la o«sa fişpan cu tot se soâlă în pioiâre strigând
u
faoe sâ ored, că în oerourile competente comunală. Numai ou mare anevoie gen- torul lui „Budap. Tagblatt a mai avut asurcjitore „Eljen".
guverniale a străbătut în sfârşit convin­ darmeria a putut împedeoa încăierări sân- interviewurî şi cu alţi deputaţi din Se ridică însă membrul C. Brediceanu
gerea, oă congresul naţional bisericesc s’a gerâse. „Reicbstratul" austriac; între altele şi, fără „]£ljen“, dâr între aprobările tutu­
:
ferit totdâuna de a se atinge de oestiunl Tot astfel mai în t6te cjilele aduce cu deputatul Schonerian Wolf, cel ror Românilor de bine, (}ioe urmâtârele
politice, cari nu au nimic de a face ou telegraful soiri despre arestarea de preoţi care se duelase cu contele Badeni. Nu am cam fost îndatinat să prind pe d-l
instituţiunile nâstre bisericesc!, oă întru­ sâu fruntaşi din ţinuturile, în oare e pro- Etă cum s’a exprimat Wolf: oomite suprem în deoursul funoţionării sale
nirea aoestui congres nu a prejudeoat de olamată starea de asediu. „Noi nu nutrim ură contra Maghia­ oa oăloător de forme în oonduoerea şedin­
loo puterii statului. Ultima telegramă dinZagrabia (Agram) rilor, âr năpustirile unor (fiare nu sunt (în­ ţelor congregaţionale, apoi şi dâoă ar voi
Putem să fim mândri, oă dâoă repri- anunţă, că poporul din Mogorid (oeroul temeiate pe tendinţele partidului nostru. omul să-i spună numai oomplimente, şi atunol
vim în trecut, vom oonstata adevărul, că Gospiol) s’a adunat înaintea biserioii spre Se înţelege, oă sunt unele lucruri, cari nu fiind vorba de o causă personală a sa, pen­
congresele nostre cu moderaţiune, abnega- a împedeoa arborarea stâgului ungureso. ne pot atinge plăout şi cari produc ani- tru oare se cere ohiar votare de bani din
ţiune şi demnitate s’au mărginit în tâte ac­ ţfiarul „Hîrvatslca Bomovina mai aduoe mositate: ne simţim adecă puşi în al doilea partea oongregaţinnei, susţin, oă d-l comite
u
ţiunile lor numai la afacerile bisericesc!, soirea, că fiiul preotului sârbeso din aoâstă plan în tâte faţă cu Maghiarii. Aotuala ovotă suprem nu pâte presida şedinţa pănă oe
şoolare şi fundaţionale, indicate în statutul looalitate, comerciantul Stef. MiloevicI, a de pildă e o nedreptate în paguba nâstră. nu se va delibera aoâstă oau9ă personală
;
organic, lăsând ou totul neatins terenul fost arestat şi dus în închisâre la Gosp oI. Pe lângă o ovotă de 70: 30 suntem ne­ a sa. (Fişpanul taoe şi înghite).
politioei, oeea ce sper, oă se va observa şi In Graoiaţ se observă mare fierbere greşit păgubiţi; âr mărturisirea aoâsta pro- Ce atinge meritul propunerii, se miră»
în sesiunea presentă şi se va transporta şi printre poporaţiune, astfel oă au fost oo- duoe disposiţiă a spiritelor ou atât mai oă între valurile demoralisării, ireligiosi-
la oele din viitor. mandaţl acolo gendarml din mai multe rea, ou cât influinţa Maghiarilor în tâte tăţii şi al corupţiunei, mai sunt omeni, oarl
Nu vrâu să vă preocup aoum pe dum- părţi. afaoerile monarohiei e preponderantă. Pe se gândeso la recunâscerea unui merit. Dâr
niavdstră cu obiectele mai însemnate, oe Preoum soim aparatul oficios aousă când adecă Maghiarii contribueso la ohel- nu mă mir, oă d-l Bosz şi partida pore*
se vor presentă în ordinea de (ji a sesiunei oa autori inteleotuall ai turburărilor pe tuelile oomune numai 30°/ ei îşi arâgă oliţă liberală află activitatea d-lui oomite
0)
oongresuale; acelea vi-se vor presentă în partidul radioal sârbeso din Croaţia. învi­ dreptul de influenţă exprimat în cifre ou suprem de priinoiosă lor şi îi propun prea­
rapârtele oonsistorului metropolitan. Amin­ novăţirea dovedindu-se în mod eclatant 70°/ . Dintr’asta resultă pentru noi o pa­ mărire, oăol altoum niol nu se pâte! D-l
0
tesc în genere, că nisuinţele tuturor tind minoinosă, aoum foile guvernului ungureso gubă morală şi materială, âr noi suntem oomite suprem a fost mâna drâptă a gu­
într’aoolo, ca pe lângă alte atribuţiunl oa- pun neorânduelile în oâroa „muncei de de fapt daţi pradă Maghiarilor. Dâoă mai vernului cu sistema: a nimioi limba şi drep­
u
nonioe ale instituţiunilor nâstre biserioesol, sobol a oposiţiei ooalisata oroate . Ba luăm în ouusideraţie preponderanţa eoo- turile de alegere şi a unifioa ţâra aoâsta
să se oonserve nealterat caracterul naţio­ „P. Lloyd dela 13 o. află din ceroetarea de nomioă, politica de tarife şi privitor la poliglotă. Aoestui guvern, aoestui sistem a
u
nal al acelora. Scopul în tote lucrările să pănă aoum, oă „a fost plănuită pentr’un oăile ferate ale Maghiarilor; (dâoă ne gân­ servit d-l fişpan, sistem diametral opus
ne fiă cultura, moralitatea publică, oare timp mai îndepărtat o răsoolă întinsă". dim la efectul oe-1 produce importul grâ- programului nostru naţional politio, sistem
asigură paoea şi adevărata iubire frăţâscă Reaua oonso’inţă vede orl-oe lucru nelor şi al făinilor ungare la noi, precum desastros pentru tâte drepturile şi dorin­
în societate. In firma speranţă şi oonvin- mio întjeoit, ba însutit de mare. înoă la multe altele, trebue totuşi sâ ne ţele nostre. Ar fi deol să ne înfigem pum­
gere, oă şi d-vostră astfel pricepeţi che­ dioem, oă suntem exploataţi de cătră Ma­ nalul în fiinţa nâstră politioă, dâcă ne-am
marea oongresului, sesiunea periodică 1896/7, Un nou proces de pressă al „ Tri- ghiari (şi tote aceste lucruri produc negreşit alătura la propunerea d-lui Bosz; de aceea
u
1897/8 şi 1898/9 prin aoâsta o deolar de bunei . înainte ou oâteva luni am adus amărăciune contra Ungariei. deolarând, că trăim şi murim fideli progra­
deschisă. (Să trăâsoă!) soirea, oă redactorul de atunol al „Tri­ „Nu mai (puţină rea disposiţiă stîr- mului partidului nostru naţional român:
* bunei", d-1 Teodor V. Păcăţanu, a fost nesoe în noi şi faptul, că conaţionalii noştri, categoric suntem în oontra acestei pro­
După deschidere se designâză câte oitat înaintea judelui de instrucţia din Si- mai ales cei din Transilvania, sunt într'adevăr puneri.
biiu pentru un articul publicat anul trecut asupriţi.“ D-l Bosz se miră, oă se află în oo-
trei notari din fiă-oare diecesă, dintre cei
mai tineri, şi astfel se deolară biroul oon- în „Tribuna" tot în afaoerea măcelului dela mitat patriot, oare să nu-1 sprijinâsoă în
gresual de constituit provisoriu. Mehadioa. Astăcft aflăm din „Tribuna", că Congregaţiunea comitatului Caraş- propunerea sa personală şi nu politică.
Apoi se provâcă deputaţii a-şî de­ procesul este intentat pentru aoel articul (Tare „liberal" e d-l preşedinte).
u
pune credenţionalele la birou, făoendu-se întitulat „Mehadica şi publioat în nr. 244 Severin. D-l fişpan E. Jakabffy recunosce, că
din 1896 al „Tribunei". Aousat e d-l Teo­ d-l Bredioeanu are drept, când susţine, oă
apel nominal. Se constată, oă sunt presenţl Lugoş, 11 Oot. n. 1897.
68 deputaţi, dintre 90, 6r 12 şi-au trimis dor Y, Păoăţanu, fost redactor răsponsabil, el nu pote presida în oausa aoâsta, dâr a
credenţionalele; concediu şi-au cerut restul oa autor al articulului, âr d-l Y. Dresnandc, Congregaţiunea de tâmnă a comita­ fost surprins prin faptul, ca d-l Bosz, afară
ca propietar al cjiarului, în numele socie­ tului Caraş-Severin, ţinută ac}! în 11 Oo­ de ordinea (}ilei, şi-a făout propunerea.
e
parte pe câte 2—3 <}il » parte pe seria în-
tregă din oausă de bolă. Credenţionalele tăţii editâre. Pertractarea finală se va ţine tomvre n. 1897, a fost una dintre oele mai (Se ridică şi predă presidiul vioe-spanului
se predau eomisiunilor de verifioare, cari în 9 Noemvre n. o. importante pentru noi Românii. Durere Litsek).
se oonstitue astfel: deputaţii din Archi- însă, că dintre membrii români partea cea Vice-spanul Litsek, ocupând locul pre-
dieoesă verifică pe cei din eparohia Ara­ mai mare a esoelat prin absenţă şi astfel sidial, rea9umă propunerea şi dă cuvântul
Sânge latin. Publioistul Larroumet
dului, Aradul pe cei din Caransebeş, Ca­ dela Figaro , petrecând tocmai aoum pe şi de astă-dată numai probaţii şi valoroşii d-lui advocat Dr. Ştefan Betrovicl, care ros-
u
ransebeşul pe cei din Archidieoesă. Cu rt ri apărători ai intereselor naţionale din Lugoş tesoe următârele:
insula Creta, desorie în cj'& fl său stările
acâsta s’a finit prima şedinţă. au luptat cu bărbăţiă şi abnegaţiune con­
aotuale de-aoolo. Intre altele povestesoe şi Comitatul nostru de repeţite-orî a fost
După încheiere, comisiunile s’au con­ despre traiul marinarilor de pe corăbiile tra ourentului şovinistio. surprins ou oererea, oa să distingă pe unii
1
stituit şi au luat în primire aotele electo­ puterilor cari staţionâză în porturile insulei. La 9 /, âre a. m. a desohis corniţele bărbat! d’ai Maghiarilor, ne oarl D-vâstră
rale şi credenţionalele din mâna biroului, Din desoriere scâtem următârele rânduri: suprem E. Jakabffy şedinţa ou comunicatul îi considerat! de bărbaţi bine meritat! pen­
spre a raporta în şedinţa de mâne, 2 (14) „Marinarii francesl di® despre oama- despre oele 10 monumente dăruite de Ma­ tru sistemul politio maghiar şi pentru as-
Ootomvre, ce se va deschide la 11 ore a. racjii lor internaţionali: „Toţi ne purtăm iestatea Sa şi propune, ca şi comitatul nos­ piratiunile D-vâstră. Ca să nu amintesc alt
m. în sala comitatului, unde se vor ţină cum se cade unul faţă ou altul; dâr uite tru, conform prooedurii analâge din alte oas, aooeutuez numai oaşul, când D-vostră
şi ulteriorele şedinţe, oa şi în periodele comitate, să înainteze cătră Maiestatea Sa
Austriecii eştia nu-’ţl sunt alteva decât atl cerut, oa şi oomitatul nostra să oontri-
trecute. prin ministrul-preşedinte o adresă de mul-
parcă tot Prusiaol. Cu Ruşii suntem înprie- bue la spesele reoerute pentru preamărirea
După şedinţă, toţi deputaţii s’au pre- ţămire.
teniţl dâr uite ou ei trebue să stai mereu răposatului Kossuth Lajos, atunol am luat
sentat în corpore mai întâia la Escelenţa la beutură, şi noi nu-i putem ajunge. En­ Membrul O. Brediceanu: Şi noi Ro­ positiă faţă de oererea D-vâstră spunendu-vă,
Sa Metropolitul, apoi la episoopul Meţianu glezii, astă ţi-e lumea alâsă (chic), toţi mânii aderăm la adresa de lealitate şi ali­ oă D-vâstră putefl oa partioularî sâu oa
şi în fine la episoopul Popea. Deputaţii par’eă ar fi nesoe milorcji. Italienii sunt pire cătră Tron şi patriă plini de speranţa, partid să preamărit! pe Kossuth Lajos; noi
au fost primiţi de înalţii prelaţi ou cea fârte drăgălaşi, ou ei merge trâba oa dela că generositatea şi dărnicia Maiestăţii Sale nu vă vom conturba, pentru oă şi noi pre'c
mai mare oăldură şi în cel mai amical sine". Şi corespondentul adauge „Intr’ade- se va revărsa şi asupra bărbaţilor bine meri­ tindem oa să putem preamări neoonturbaţl
mod, adevărată bucurie familiară şi dra­ văr, ou tâtă tripla alianţă, sângele latin vor- taţi pentru Tron şi patriă ai celorlalte po- pe bărbaţii noştri binemeritaţi pentru nea­
goste dintre părinţi şi fii. Suntem mândri besce mai cu glas tare, decât grupările arti­ pâre din ţâră, ou acest adaus ne alăturăm mul nostru, nu cereţi însă, oa comitatul nos­
de prelaţii noştri, ne bucurăm cu toţii, oă-i şi noi la adresa propusă. tru, care îi aprâpe ourat româneso, să prea-
ficiale“
vedem nu numai sănătoşi, dâr, deşi îngri- Preliminariul pe anul 1898 s’a primit mărâsoă, pentru oă astfel de cerere, domol
jaţl, totuşi bine dispuşi şi ga^a a se su­ ou maioritate de voturi, oăol fiind vorba c}is, e o insultă la adresa aoestui comitat
pune dimpreună cu noi la orl-oe muncă Pacea omnipotentă. Ministrul-pre- de acoperirea unni deficit prin l / arunc românesc.
n
0
sident frances, Măline, a ţinut la 10
binefăoătore intereselor biserioii şi a nea­ după darea directă: Românii totl au votat Despre oe-i vorba aouma? D-l Bosz
ale curentei, în oraşul Remiremont
mului nostru. contra, âr 46 de membri — atâţia au fost propune, oa pentru preamărirea d-lui oo­
o vorbire, în care a desfăşurat pro­
Sperăm bune suooese. Domne aiută! în tabera contrară — au votat pro şi aşa mite suprem să ţinem o adunare generală
gramul guvernului. Venind vorba
Rap. ârăşl avem o dare mai mult. (Aspirantul festivă şi să-l eternisăm pe spesele oomi­
despre politica externă, Măline ac}is:
de oanonioiă Dimitrie G-reou protopop gr. tatului. Ca motivare la aoâstă propunere
„Mulţămită perseveranţei neînfrânte oat. în Costeih, şi de oruoe purtătorul „Matei înşiră tâte virtuţile private ale d-lui oomite
Turbur urî în Croaţia.
a d-lui Hanotaux (ministru de externe fran- Ignea" parooh gr. or. în loco au votat ou suprem.
Abia trec câte 2 — 3 d'l® şi foile un- ces), ne-a reuşit, de a stabili fooul din „igen". Să le fiă de bine!) Ei D-lor! Eu, când e vorba de un
guresol aduo nouă şi ârăşl mai nouă soiri Orient; ba, precum sper, a-1 stânge ou Urmâză mulţămirile monarohului pen­ act de interes publio al uuei oorporaţiunl,
1
despre turburărl în diferitele ţinuturi ale totul Anoora de scăpare a oonoertului eu- tru unele adrese ale oomitatului, oarl se cum e congregaţia oomitatensă, nu vrâu să
Croaţiei. Afară de cele din Sienioeak, des­ ropân, oare odinioră a fost numai o frasă iau la ounosoinţă. confund virtuţile private cu virtuţile pu­
pre oare am vorbit la timpul său mai pe deşârtă, a devenit faptă viuă şi un eveni­ După acestea s9 ridică preşedintele blice, prin urmare niol nu vrâu să discut,
larg s’au mai întâmplat neorânduell ou ment mare istoric, oare desohide pe viitor partidului liberal Hedvig Bosz şi propune, dâoă are d-l oomite suprem virtuţile, des­
aparenţe şi urmări mai puţin triste, înoă un orisout plin de speranţe. Oonoertul oa ou ocasiunea aniversărei de 10 ani dela pre oarl a vorbit d-l Bosz. Eu oa membru
în următârele oomune: la 28 Septemvre în europân a devenit posibil înainte de ocuparea scaunului de oornite suprem prin al representanţei oomitatense mă întreb:
Vrhovina, lângă Otooiaţ; la 2 Ootomvre, t6te în urma legăturii intime şi a oomu- actualul fişpan E. Jakabffy şi respective la cine e d-l comite suprem? Răspunsul mi-l’«
Udbina; la 4 Oot., în Zavalie, apropo de nităţiei de interese, ale diplnmaţiei nâstre aniversarea de 25 ani dela întrarea lui la dat însu-şl propunătorul {jice^d, eă pe d-l
graniţa bosniaoă ; la 9 Oct., în Graciaţ, ou acelea ale diplomaţiei naţiunei împrie- administraţia, adecă în 25 Ootomvre st. n., oomite suprem încrederea guvernului l’a pus
lângă Gospict. In tote aceste locuri lumea tmite şi aliate". să se ţină o şedinţă festivă, să se prooure în fruntea oomitatului. Ya să (}ică d-l co­
se aduna pentru a căuta stâgurl unguresol pe spesele comitatului portretul lui şi aoela mite suprem e representantul guvernului,