Page 101 - 1897-10
P. 101
i?dicţiîM, AMstriîimiî, „cum" int ii imn ii.
si Tipografii Abonamente pentru Anstio-Unearia:
ÎSm^oVf şlaţa sasare fe 20, Pe un an 12 fl., pe şese ioni
6 fl.. pe trei lnni 3 fl,
fSoriBcri aofirwaţiRiSo aii 35
îizîssicfi», — î-.fiwasflrintio »si st N-rii de Dumlneoâ 2 8. pe an.
_.iifima>. Pentru România si străinătate:
!*iSf.î!flT£ se primesc la SSm!- Pe un an 10 franot, pe şdse
xlBtraţl’jnota Bn-.ţov 7! la a*, luni 20 fr., pe trei iun! 10 fr.
aiât6role Biroul'! 18 snuaolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
în Ticna: M. JUMits, Utinrick
fiskaUk, Rudoif Mmu, -4. OţwWsto Se prenumără la tdte o Ii o ho. îj
iHacilfolşer; Anton Ovptlii, J. poştale din întru şi din aiura
Săntubcr, In Budapesta: A. T. $1 la dd. uoieotori.
■’Joldbergerg, Sekatcm Scmat; în iMnatneitul patru Braşov
Bucurând: Agtnct llmat, Suc- administraţiunea, piaţa mare,
auisole do jSoumanie; în Haia- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
bar^: Karoiy> <fe hitbnann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Proţul Imerţlunllar: u *eriă luni 6 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
«RXEOond pe 0 ooionâ 8 a*, fi Cu dusul în casă: Pe un an
ilOor. timbru pentru o publi- • A . D i T " C T X j L S . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
-îuto. Publicări mai dese du;«& 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă si învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Ho clame pe pujţ’nn & 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. său 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 240. Braşov, Mercur! 29 Octomvre (10 Noeinvre) 1 8 9 7 .
Constatările nostre. Acestui curent au căcjut jertfă, au „gură fiă-cărui cetaţân libertatea şi crarea partidelor şi libertatea aces
tonomia Transilvaniei şi legile pen „desvoltarea limbei sale materne în tora, fără de cea mai mică restric-
II. tru egala îndreptăţire politică na mod egal“. (Discursul Tronului la ţiune. Şi acest principiu să şi recu-
ţională a poporului român. închiderea dietei unguresc! 10 De- nosce faţă cu tăte partidele din ţâră,
2. Principiul de naţionalitate .şi
Cu tdte că înse acest curent era cemvre 1868). numai faţă cu partidul naţional român
consecenţele lui firesci.
îndrept în contra respectării princi Etă interpretarea cea mai auten el a făcut loc de un timp încdce unor
Nu încape în cadrul acestui re piului naţionalităţii, totuşi n'a fost cu tică şi competentă a legii de naţio interpretări volnice, ilegale şi anti-consti-
curs a desfăşura marile principii, pe putinţă ca legislaţiunea ungurescâ, care a nalitate dela 1868, ce s’a dat atunci tuţionale privitor la dreptul de întrunire
cari se basâză lupta nâstră, a Ro pus basele constituţiunei de acţî, se l trecă din partea Suveranului şi a minis- şi organisare.
mânilor, pentru egala îndreptăţire de tot cu vederea în nouele ei alcă teriului celui dintâiu, care apresidat Ce este însă basat în legile
naţională. tuiri, căci milidnele de Români, la facerea acelor legi. Ea nu pbte eterne ale naturei, ce nu este justi
t
In faţa atentatului fişpănesc Şerbi, Slovaci etc. nu puteau fi de fi ştârsă şi înlăturată de interpre ficat după legile statului şi e con
înse, îndreptat de-o potrivă în contra cretate ca ne mai esistente în acest tarea volnică a ministrului-preşedinte trar libertăţii constituţionale, nu se
libertăţii nostre individuale, consti stat. actual şi cu atât mai puţin p6te fi păte susţină printr’un discurs al unui
tuţionale şi naţionale, trebue se ac Astfel din tendinţa de-a zădăr răsturnată de părerea ce o desfăşură şef de cabinet, cu atât mai puţin
centuez, că lupta acâsta a poporului nici libertatea lor naţională şi din fişpanul din loc în ordinul seu de arbitrara procedere a organelor gu
român din Transilvania şi Ungaria necesitatea de a face cu putinţă tO' oprire. vernului.
nu este numai de erî şi de alaltăerî, tuşi guvernarea lor, ce era condiţio îndreptăţirea „cetăţenilor de di De aceea ordinul fişpanului. prin
un product al „agitaţiunilor câtor- nată de concesiunile neînlăturabile, ferite naţionalităţi de a-şî desvolta care s’a intercjis ţinerea întrunirii
44
va“, cum le place a susţine contra adecă de a li se lăsa un cerc 6re- în t6tă libertatea limba lor maternă, alegătorilor români din comitatul
rilor naţionalităţii ndstre, ci este un care cât de restrîns de drept spre ce-o accentueză amintitul discurs al Braşovului este şi remâne un act vol
proces mare istoric, ce se datezâ de vea a-şî folosi limba în administraţiă şi tronului, învdlvă deci o recunoscere nic şi ilegal, care pretinde cea mai
curi şi care nu pote fi curmat printrun justiţia, şi in scdlele lor, s’au născut directă a dreptului acestor cetăţeni grabnică reparare. Protestând contra
ordin fişpănesc. „legea pentru egala îndreptăţire a de-a se grupa după naţionalitatea lor. lui, cer să fiă anulat şi să se dea
4
Din vechime poporul nostru a naţionalităţilor * şi cele-lalte legi Şi cum şi-ar pute naţionalită satisfacţia cuvenită cetăţenilor cona
fost recunoscut ca naţiune deosebită, aduse la 1868. ţile apera desvoltarea şi libertatea ţionali ai mei, a căror libertate de
4
„naţio valahica , chiar şi de legile In memorata lege de naţionali limbei materne, dâcă nu li-ar fi per întrunire a fost călcată în piciâre' .
44
Aprobate şi Compilate, cart îi dene- tate, deşi pe o basă cât se p6te de mis se se ’ntrunâscă şi se caute a-şî * *
*
gau orî-ce îndreptăţire politica, şi restrînsă, a trebuit în mod neevitabil validita interesele lor de limbă pe
Am reprodus aceste două capi
dela proclamarea drepturilor omului se fiă recunoscut principiul naţionalităţii, teremul constituţional? tole din Recursul înaintat în contra
în mijlocul poporelor Europei, dela fără de care nu se putea cugeta nici cel Se tot cere dela noi Românii brutalei opriri a adunării alegători
inaugurarea constituţionalismului în mai mic drept de limbă al „cetăţenilor ca se părăsim passivitatea şi se in lor români în Braşov, Octomvre 1896,
continentul europân încdce, princi de limbi nemaghiare*. tram în dietă, „ca aci se căutăm a le-am reprodus mai vârtos, ca să se
piul naţionalităţii a trebuit se iesă pu In discursul tronului, cu care a afla lecuire pentru plângerile n6s- vadă, că în adevăr fişpanul ş’a înte
ternic la ivelă, a trebuit se ajungă do fost închisă dieta la 1868, după ce tre . Cum va pute fi înse posibil meiat ordinul ce cjice, că „emană
44
minant, ca un eflucs natural al tuturor s’au adus nouele legi din vorbă, este acâsta vre-odată, dâcă nu ni-se per din dreptul său de control , pe pre
44
libertăţilor publice. consacrat acest fapt al recunoscerii mite a ne întruni şi a ne sfătui asu textul vag, că „adunări electorale
Pe basa acestui principiu s’a principiului de naţionalitate ca fac pra intereselor nostre naţionale? conchiămate după naţionalităţi nu
organisat poporul nostru român, ca tor în viâţa de stat prin următorul Atâta din punct de privire al se pot permite .
44
şi celelalte popbre conlocuitdre, dela pasagiu: legei amintite şi a interpretării ei S’a întâmplat ca, în urma inter-
1848 încdce, şi în urma luptelor şi „Egala îndreptăţire de care ce false şi arbitrare. pelaţiunei ce a făcut’o d-1 Mureşianu
stăruinţelor lui a isbutit să dobândescă tăţenii diferitelor naţionalităţi se bu- Pe lângă acâsta înse rămâne în congregaţiunea comitatensă în
în anii şese-cţeci recunoscerea egalei sale „curau în relaţiunile politice şi civile şi nestrămutat dreptul nostru ce isvo- acesta afacere, c^iarul „Kronstâdter
îndreptăţiri politice-naţionale în Tran „până acum. aţi estins’o şi asupra reşce chiar din esenţa constituţiona Tageblatt din loc, criticând proce-
44
silvania. „terenului limbilor lor, asigurând D.- lismului şi se întemeiăză pe libertate derea fişpanului, să recunăscă că a
Cu începerea erei dualistice s’a „vâstre prin lege acele pretensiunî şi pe drepturile omului, dreptul de-a fost volnică şi că nu păte fi apro
pornit înse acel nenorocit curent, ce „ale lor, cari nu stau în contracji- ne organisa, a ne manifesta şi a con bată, — „der Obergespan ist vom
tinde la nimicirea dreptului de esistenţâ „cere cu condiţiunile administraţiu- lucra în vieţa de stat pe basă naţio Tadel nicbt freizusprecben .
44
şi de îndreptăţire naţională al poporelor „nei şi justiţiei. Sperăm, că credin nală, ca partid naţional. Acesta critică a usturat. Foiţa
44
nemaghiare în favorul ideilor utopice cioşii noştri de limbi nemaghiare Este chiar un principiu funda fişpanului („Brassoi Lapok ) se face
de unificare naţională prin assimi- „îşi vor afla deplina lor linişte în mentai al constituţiei parlamentare, foc şi pară din causa pretinsei aro-
larea cu rassa maghiară domnitdre. „acea convingere, cum-că statul asi- ca să fia posibilă organisarea şi lu ganţe a foii săsesc! de-a judeca ast-
FOILETONUL „GAZ. TRANSA veohilor grăniţer! năsăudenl pot fi mândri Nu voieso şi nu pot să întru în amă strige în 1848 înaintea Vaţului: „Nu dăm
de bravurile şi faptele gloriose, îndeplinite l nuntele şi fasele istorice, prin oarî dela armele!' , ou tote oă erau înounjuraţ! de
1
de oătră moşii şi strămoşii lor, în diferite înfiinţarea sa a trecut regimentul nostru;
Grăniţerii regimentului român iusurgenţî, de puse! şi de tunuri, atunol
lupte şi la diferite ooasiunl, oând patria şi vrâu însă numai un singur fapt glorios să ou atât mai ruşinos şi nemernio este, dâoă
năseudean- tronul erau în periool. amintesc din trecutul său, adecă ţinuta ad astăcjî vre’-un fiiu al naţiunei ndstre, de
Un cuvent de introducere. De altă parte însă, aceiaşi dpsoen- mirabilă, manifestată de cătră soldaţii pri parte de-a fi ameninţat ou pierderea vieţii,
denţî au dâtoria sfântă să rămână întot- mului său batalion în 1848, pentru oare
Din istoriă este bine sciut, oă Majes- ba nici măcar olintindu-i-se vr’un păr din
dăuna mulţămitorl si reounoscătorl faţă de ţinută Majestatea Sa împăratul Francisc
tatea Sa împărătăsa Maria Teresia, la pro oap, singur şi numai pentr’un os de ros,
punerea generalului de oavaleriă, BarOn părinţii lor, car! la desfiinţarea regimentu Iosif 1 a deoorat, la 1851, stindardul său pentru vr’un favor bagatel şi miserabil,
lui, în 1851, n’au împărţit între sine foD- amintitului batalion ou o medaliă de aur este gata a depune armele şi a trece în
Buccow, înfiinţa la 1762 trei regimente ro
mâne de graniţă, şi adecă : două regimente durile şi averile rămase dia timpul de mi- scopul de-a onora asemenea credinţă, şi tabără străină.
u
de infanteriă, 6r unul de dragon!, ou me bt&nsare, — după oum făcură Săouii ou de-a păstra pentru tăte timpurile amintirea ei , înainte de-a desorie însă istoria şi
ce
nirea, oa aoestea, împreună cu miliţia de fondurile lor, — oi aşa numitul „fowd de preoum se 4'- respectivul ordin prea- suferinţele batalionului amintit mai sus,
u
graniţă săouăscâ, să apere graniţele Ardea montare , din ale oărui venite se pro înalt. pentru de-a introduce pe oetitorii, oarî nu
lului. Intre regimentele române nou în curau mai înainte vestmintele militare ne Scriitorul acestor şire şi-a propus să ounoso îndestul raporturile de atunol, voiu
fiinţate a fost şi regimentul II de infan cesare, sobimbându-i numirea în Jond desorie după putinţă aoel eveniment stră- publica mai întâiu sub titlul „Grăniţerii
K
44
teria, grâniţăreso român din ţinutul Năsău- de stipendii , îl destinară pentru ajutorarea luoit din treoutul regimentului grâniţăreso români din 1848 , unele date şi aote mai
dului, oare se estindea peste 44 comune, şi desoendenţilor de grămţerl, oarî vor cer năsăude&n. M’am hotârit s’o fao aoâsta însemnate, privitor la starea generală a
n
al oărui teritor era împărţit în 12 oerourî ceta şodle mai înalte ; ăr f° dul de provente*, mal ales ou soopul, oa o astfel de faptă grăniţerilor români în aoel timp viforos,
n
de companii. schimbându-i numirea în „/owd scolasticîl înălţătore de inimi să nu se dea uitărei, oi şi numai dup’aoeea voiu trece la adevărătul
In decursul timpurilor, regimentul destinară pentru susţinerea soolelor române întotdăuna să servăsoă ca o pildă neştersă meu obieot.
acesta a dat multe şi neperitore esemple din graniţă. Din acest fond se susţine şi tinerimei române, şi ou deosebire descen Pentru lămurire şi orientare, voi numi
de virtuţibelice, aşa că ou drept cuvent gimnasiul nostru din Năsăud, înfiinţat la denţilor bravilor grăniţer! năsăudenl; pe aci isvbrele, pe oarî le întrebuinţez la sorie-
y
s’a făcut meritat de simbolul: „Virtus ro 1863, sub numirea: „Gimnasiul românesc car! îl rog să-ş! însemne bine, că dâcă pă rea acestor fragmente istorioe : Geo gie Ba-
u
mana rediviva“. Descendenţii de astăcjî ai greco-catolic Francisc Iosif l . rinţii şi moşii noştri au avut curajul să ritiu: „Părţi alese din Istoria Transilvaniei 14
