Page 102 - 1897-10
P. 102
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 140—1897,
fel pe omul de încredere al minis pot permite adunări electorale conchiâ- respective de nascere în cause militare şi în ăllitva. Visza ÂJcos.—Simay.“ Pe românesce -
trului şi de-ai imputa chiar, că a co mate pe basa grupării după naţionalităţi. cele ale căsătoriei civile, ceea ce pe viitor E contra regalelor, pentru-că e scris îa limba
mis un act de violenţă. N’a fost der vorbă de partidul este strîns oprit" eto. valahă. Indăret la Acăş ... Adecă după
u
Foiţa ungurâscă îşî dă silinţa naţional român şi de interejicerea Luoru fîreso, oă cetind eu copia aces mintea slabă a oapului înfierbint al bie
în numărul seu dela 2 Noemvre a. c. funcţionării lui şi căpitanului orăşe tei ordinaţiunl, revoltat pănă în adâncul tului director postai din Gherla, oare pote
de-a resturna constatarea organului nesc, care pănă a nu se face esecu- inimei de atâta outezanţă ârbă, on indig- din armean s’a făout neaoş maghiar, e
K
săsesc „Kronst. Tagbl. , der Trend se torul ordinului volnic al fişpanului naţiune am retrimis copia împreună cu re- illegal, irregular să soriă oineva în limba
scuse pe fişpan îl acusă încă şi mai a procedat conform legii, oa şi acestui versalul neisoălit, rămânând, ca şi mai de română! De-ftltfel în oontra d-lui direotor
mult. din urmă, care, cum vecţurăm, se gân parte să nu încetez a da estrasele numai diu Gherla am făcut arătare direcţiunei poş
Spune între altele, că căpitanul dea numai la adunările electorale în limba română. tale. Na ştiu, deoă corb la corb va soâte
oraşului numai din greşelâ a dat per în genere, nici prin gând nu le-a Şi acuma să vă descriu pe sourt, Ono oohii?
misiune de-a se ţină adunarea din trecut, că Mureşianu prin faptul con rată Redacţiune, că de unde sooot eu, oă-şl Câtă deosebire între amploiaţii din
cestiune şi că fişpanul a fost acela, care vocării ar fi comis o transgresiune iau acâstă îndrăsnâlă „patrioţii" noştri. Mă „Maghiaria" şi între cei din Austria?! Când,
ia atras atenţiunea asupra ordonanţei şi că deci ar merita pedepsă. credeţi, oă ohiiar în arohivul parochial din în MaiCi 1892, am fost şi eu la Viena, am
ministeriale dela 16 Iuniu 1894 nr. Vom dovedi, că numai cu o Aoâş, cum şi în alte arohive paroohiall trimis acasă soţiei mele vre-o 3 telegrame
821, care, precum seim, a avut de lună mai târeţiu a fost avertisat fiş de-ale nâatre se află destule estrase matri- sorise, firesoe, în limba română; nimănui nu
scop se frângă gâtul organisaţiei par panul şi printr’însul apoi şi căpita cularl, pe oarl le-au trimis unii preoţi de i-a plesnit în minte însă să nu-mi primâsoâ
tidului naţional român. nul oraşului, eă trebue se se pretex felul lui Pap Lajos din Sâtmar, ofioiului şi să nu-mi espedeze telegramele, ou atât
Mai spune, că fişpanul, ca or teze călcarea ordonanţei lui Hiero paroohial de aiol, spre pildă în oausă de mai puţin să le respiDgă. Fiii lui Ben-
gan, prin care guvernul controleză nymi şi numai atunci li-s’a dat şi oăsătoriă şi înoă nu numai de aouma, oi deguz-Israil insă oe nu sunt în stare să
administraţia, ar fi fost chiar dator se poruncă, printr’o anume ordonanţă, chiar şi de prin anii 1870—80, când încă comică, oând e vorba de batjoourirea dreptu
facă atent pe căpitanul oraşului la din partea ministrului Perczel se pe- nu se pomeneau asemenea ordinaţiunl. Es rilor nâstre ?!
greşăla sa şi se-i reamintescă acea depsescă pe Dr. A. Mureşianu. trasele aoeste de botez de altfel sunt tipă Dâr câte şi mai oâte şioane de acest
ordonanţă. Fârte nedibace este foiţa fişpa rite în limba maghiară, fiind lăsat loo gol fel aşi fi in stare să vă descriu înoă. Fiă
nului, când e vorba de-a acoperi pe pentru nume etc., oarl asemenea s’au sorie însă destule deocamdată aoeste! E bine să
„Avertisat fiind" — cjic® mai
ministrul şi de-a justifica prooederea în limba lui Tohutum. se soie şi acestea.
departe fdia ungurâscă — „căpitanul, fişpanului. Naivă este şi observarea Preotul Bălibann.
oraşului şî-a retras permisiunea dată, Că stăpânitorii de acţl outâză a da
ba mai mult, pe A. Mureşianu, ei, că fişpanul n’a putut informa mai astfel de ordinaţiunl, vina este a se căuta
fiind-că a comis transgresiune, l’a bine pe ministrul, căci adunarea con şi în slăbiciunea mare dintre noi. Vătjând Serbările dela Iaşi.
ua
condamnat la 50 fi. amendă şi 8 vocată pe cji d® 22 Oct. a fost ei, că unul sâu doi dintre preoţii noştri pot
cjile arest. Voim se constatăm înse, anunţată numai în 21 Oct. Ce lipsă să dea şi în limba maghiară estrase matri- In sâra de 20 Ootomvre, cjiua primă
era se informeze densul pe minis
oulare, şî-au gândit că pentru ce ore n’ar după sosirea Suveranilor Îs laşi, a urmat
că acâstă pedepsă n’a dictat’o d-1 trul, când acesta pornise el însuşi putâ faoe astfel toţi preoţii români ? Astfel un splendid oouoert la teatrul naţional,
fişpan, ci § 16 al art. de lege XL
din 1879 şi aşa nici pentru aeâsta acţiunea de oprire, după planul ce am ajuns să-i vedem dându-ne porunci, arangiat ou oonoursul străiuoit al d-nei
nu ’i-se pote imputa nimic lui, cu era deja gata? oarl de oarl mai volnioe şi mai nelegale Elena Teodorini, Elegantul teatru era oom-
atât mai puţin cu cât t6tă afacerea, In realitate fişpanului i-a venit întru încălcarea dreptului nostru de limbă. pleot ooupat, fiind de faţă totă elita
Ar fi în adevăr vremea să ne trezim ieşană. Celebra uostră oântărâţă Teodorini
în urma apelaţiunei lui Mureşianu dela Pesta ordinul se oprescă adu ou toţii. E trist în«ă, On. Redacţiune, că a răpit publicul ieşan, arătând în tâtă
a ajuns înaintea ministrului, care a narea alegătorilor români. Acest
aprobat decisiunea de pedepsire a ordin l’a primit după ce poliţia dase de esemplu niol acâstă modestă corespon splendârea sa nemărginitul ei talent. Su
căpitanului oraşului cu-o neînsemnată permisiunea se se ţină adunarea şi denţă a mea nu o vor oeti aoeia, cari ar veranii au aplaudat mereu pe marea ar
modificare şi aşa a aprobat întrâga se vede că în iuţelă fişpanul a co &vâ lipsă imperativă din ea, diu simpla tistă, rechiămându-o de mai multe ori, Toţi
procedere şi a aflat pe deplin co- piat, ce era indicat în depeşa dela oausă, oă nu cetesc de loc foi românesc!, înalţii demnitari ai statului presenţl în
laşi, oonsulii, guvernatorul Basarabiei, prin
respunc|et6re părerea d-lui fişpan Pesta ca pretext de oprire, că adecă oi numai unguresc!, ca „Magyar Âllam“ etc. cipele Moruzi din Basarabia e^o. au asistat
*
privitor la ordonanţa ministerială". alegătorilor nu li-s’ar putea permite
gruparea după naţionalităţi şi a es- In luna trecută am avut de a tele- la acest oonoert. D-na Teodorini a primit
Aşa vrea se-1 apere pe fişpan grafa Esoelenţei Sale Episcopului meu die- mai multe buohete şi daruri. Suveranii au
foiţa lui faţă cu grava acusare, că pedat ordinul sub firma sa căpita oesan în Gherla. Am mers deci la gara de stat până la finea oonoertului, âra ID/ 2
n’a procedat corect şi că a comis nului orăşenesc. aiol şi am soris telegrama, dapă obioeifl, din nâpte, când e’au reîntors la reşedinţa
un act de violenţă, dâr vrend se-1 Se ’nţelege, că în asemeni îm firesoe în limba română. E de însemnat, regală între entusiaste aolamaţiunl ale lu-
scâtă din încurcătură îl cufundă şi prejurări ministrul, înaintea căruia a că şeful aotual era bolnav şi la gară se mei inourse, oe era postată pe piaţa tea
mai mult. ajuns afacerea pe calea recursului,
a trebuit să afle deplin corespuncjă- afla un „patriot" din Carăii mari, care în trului şi pe strade.
Adeverul este acesta. locuia pe cel bolnav. Ce mare mi-a fost In diua următore, Marţi, la 9 6re di-
târe procederea fişpanului său, care
Fişpanul în 22 Octomvre anul a făcut numai ceea ce i-s’a poruncit mirarea şi şi mai mare indignaţiunea, când minâţa o delegaţia de 10 săteni din comuna
trecut, când a lansat ordinul de şi încă cu cea mai mare grabă şi fără vrând să predau telegrama, funcţionarul Dobrovenl toţi voiniol şi frumoşi, în haine
oprire, nici habar n’a avut de ordi- de a se gândi, că printr’asta lovesce mi-o respinge, cjicându-mi, că-i pare rău, de sărbătâre, veniră să depună omagiile
naţiunea lui Hieronymi dela 1894. în faţă legea şi libertatea constitu dăr nu o pdte trimite, căci e scrisă în limba lor înalţilor âspeţl. Ragele li-a aoordat
Din ordinul, ce l’a adresat căpita ţională şi comite un act de cea mai valahă şi el acea limbă nu o pricepe; mi-a imediat audienţă în salonul de reoepţiă,
nului oraşului şi care a fost comu crudă violenţă. adaus însă, oă să o scriu unguresce sâu mă unde unul dintre ţărani salută într’un fru
nicat în copia convocătorului adu car nemţesc®, oă apoi bucuros mi-o va es- mos discurs pe Suverani în numele po-
nării „spre sciinţă şi conformare" peda. Mi-a trebuit aprâpe o oră păuă când poraţiunei de pe Domeniul Coronei Do
reiese clar şi învederat, că a oprit Batjocorirea şi încălcarea dreptului pe bietul apostol al „ideii de stat maghiar" brovenl. Regele a mulţămit, întreţinândn-se
numai adunarea română electorală nostru de limbă. l’am convins, oă eu nu pot să telegrafez cu fiă care din ţărani, întrebându-i asupra
ca atare, (ţicend, că în genere nu se niol la alţi Români, necum ohiar Episco diferitelor referinţe ale poporaţiunei dela
Primim din Sălagiu corespon pului meu, în limba maghiară sâu nemţescă, sate .
denţa de mai jos, în care ni-se co oăol atât la Episcopiă, oât şi limba ofioiu La 10 6re urmă inaugurarea Univer
munică câte va caşuri de cea mai lui meu este limba română şi apoi l’am ca- sităţii, oare la dorinţa Regelui s’a ţinut
voi. II; apoi tot de acelaşi autor: „Istona
Regimentului al II Romanesou Granitiariu flagrantă încălcare şi batjocurire a paoitat, că limba română chiar aşa „h&zai afară, sub cerul liber. Aci s’a oficiat ser
dreptului nostru de limbă. Atragem nyelv" este, ca şi oea maghiară sâu nem- viciul divin, în deoursul căruia, fiind-că era
Transilvanu; Gustav Uitter Amonvon Trtuen-
atenţiunea cetitorilor asupra celor ţâsoă. In urmă după protestele mele şi ame frig şi vreme umedă, Regina luă boa-ul
fest: „Geschiohte des k. k. Infanterie —
comunicate, cari de-altmintrelea ne ninţările, că voia faoe arătare în contra dela gât şi-l puse pe gâtul Regelui, da
Regimentes Nr. 50;“ apoi „Gazeta de Iransil-
vor da încă ocasiunea de a reveni lui la superiori, mi-a cfis, că o primesoe teamă, oa nu oumva acesta să răoescă.
vania şi „Fota pentru minte, inima şi lite
u
asupra l o r :
ratura* din a. 1848, precum şi alţi singuratici totuşi, „pentru că e scrisă frumos şi le- După serviciul divin, ministrul Haret rosti
u
numeri apăruţi înainte şi după 1848 Unele Acâş (Sălagiu) 19 (21) Oef. 1=97. gibil . discursul inaugural, al doilea vorbi reotorul
La institutul preparandia! al dieoesei
date şi esoerpte le-am scos din diferite mo Onorată Redacţiune! Universităţii N. Culianu, âr după aoeea
nografi, sân foi volante etc., pe cari însă nâatre de Gherla se află un tînâr din pa- studentul Leatris. Discursul acestui tînăr a
La începutul lunei curente, mi-s’a tri roch’a mea Aoâş, oăruia tatăl său i-a tri
întotdâuna le amintesc în notă. In fine am făout, ca Regele să-i aoârde din oasseta sa
mis dela notariatul din loc, — şi încă pe mis acum câte-va <jde uisoe bani. El a privată un stipendiu de 300 lei luDar. A
întrebuinţat cu deosebire manuscrisele, ac
lângă un reverssl pentru atestarea primirsi venit la mine să-i soriu adresa. En, oând urmat cuvântarea Regelui, apoi visitară
tele şi documentele, adunate ou un rar zel
— o oopiă a ordinaţiunet vioe-şpanolni oo- scriu şi trimit bani, mai ales la Români, grandiosul edifioiu etc.
de D l Dr. Nistor Şimon, actualul secretar
mitat»ns din Zăltu, prin oar» Preoţii din soriu adresa în tot-dâuna, numai românesce. La 1 6ră a urmat un dejun, âr după
al fondurilor grăniţerescî năsăudene. D-1
comitatul Sălagiulni, cari — cum se fiice în Aşa şi aouma, pe mandatul postai am scris dejun Suveranii au visitat seminarul, bise-
Dr. Şimon numai în deoursul multor ani
ordinaţiune — „încă şi afiî conduc respective adresa românesce, âr suma asemenea am rioele Trei-Erarchî şi S, Nioolaa. Sâra re-
şi eu o munoâ forte obositore a putut să
au condus în trecut matriculele în limbă străină, soris’o, la locul său, românesce. M’&m obioî- presentoţiă de gală la Teatrul Naţional.
adune un material vast şi preţios referitor
ba nnii nu încetăzâ nici afil, chiar în contra nuit astfel de vre-o c} 609 ani deja şi până MerourI, în 22 Oct. v., la 10 6re di-
la istoria graniţei nâstre; un material, oare
spiritnlui timpului (kor-szellem) de-a da es- acuma nu mi-s’a întâmplat să nu mi-se minâţa Regele a inspectat Palatul scâlei
ar fi păoat să rămână mort, nepublioat.
trasele de botez, respective de nasc re îa limbă primâscă mandatele astfel sorise, deoât o sin de fii da militari, după aoeea a visitat oa-
D Sa, după cum direct sunt informat, a
Străină („sermană limbă română, eşti tu gură dată le oficiul postai diu Supur. Ori sarma dela Copou, casarma de gendarml
început a araogia şi preluora materialul,
6re „străină“ în patria ta strâmoşâsoă! ?) înoătrău am trimis şi trimit bani, aşa am oălărl şi spitalul militar. La 12 âre a visi
ce-1 ore în posesiune, şi speră, că în doi
sunt cu stricteţă provocaţi, ca în viitor es- obioeiul să soriu; nu de mult am trimis la tat soola „Vasile Lupul" si soola de arte
până în trei ani îl va putea eda în câte-va
trasele matriculare, fiă în causă oficibsă, Oradea 2 fi., am soris după cuvântul „szaz": şi meserii. La 1 oră dejun într’un oero
tomuri, oa o luorare istorică gata, prin ceea
fiă privată, numai în limba oficiosă a sta doi, mai înainte la Braşov la Tipografia restrîns la Palat.
oe de sigur va face un mare şi însemnat
;
tului S6 Î6 dee, căci la din contră vor fi res A. Mnreş anu 19 fi. am scris după „azaz" ; La 2 ore p. m- urmat cu o solemnitate deo
serviciu uaţiunei sale.
pinse'*. nduă-spre-fiece eto. sebită inaugurarea abatorului. Este un aba-
Atât oa întroduoere.
Cu deosebire — se cjio® mai departe Peste câteva cjile âtă că mă trezesc» toriu model, înzestrat cu eparatele cele
Năsăud, Octomvre 1897.
în ordinaţiune — „se observă nerespectarea oă-dela oficiul posta! diu loo mi-se retri mai perfecţionate. Etă câteva amănunte
Yirgil Şotropa. dreptului limbei oficidse a statului de cătră mite mandatai soris de mine cu observarea : asupra olădirei şi instalaţiunei sale mo
unii preoţi în estradarea estraselor de botez, „Szabăly elenes. mivel oldh nyelven van hi- derne:
