Page 103 - 1897-10
P. 103
Nr. 240—1897/ _____________ GAZETA TRANSILVANIEI Pagina' 3
Abatoriul, lângă oare se află şi o răspunsul fermecător şi de cea mai înaltă din oausa lipsei de sprijin şi-a sistat apa 100 teoe, orebne, tăbliţe, pene şi cărţi de
piâţâ, ouprind împreună o suprafaţă de inspiraţiuue al Reginei Flisaveta, oe l’a dat riţia Redaotbre a foiei a fost d-na Luoreţia rugăciuni, oa să le împărţeso şoolarilor să
patru heotare şi jumătate. Piâţa se com la adresa scrisă pe pergament şi înmânat Rado-wSuoiu. raci dela şcbla gr. cat. română din Chiuag,
pune din trei pavilibne metalice, dintre Carmen Sylvei. vin a-i mulţămi şi pe aoâ9tă oale pentra
Ungurii pentru Bartha al lor. Din in-
oari două sunt destinate vitelor mari şi al Astăcfi publicăm textul adresei corpu aoest dar, ou multă bucuriă primit, rugând
eidentul libarărei din temniţă a lui Bartha
treilea vitelor mioî. Ea pobe oaorinde 500 lui profesoral al Universităţii de Iaşi, oă- pe Atotputernicul oa să-l ţină întru mulţi
M klos, oare a suferit „martiriu" de o (fi,
vite mari şi 2000 vite mioî. ruia î-a dat cetire d-1 profesor A. D. Xe- ani în deplină sănătate şi ferioire, oa bu
Ungurii preoum soim, i-au făcut aoe9tuia
O imensă sală e destinată pentru tă nopol: nătăţi asemenea aoesteia să mai pbtă faoa
pretutindenea mari ovaţiunî. Oposiţionalii
ierea vitelor. In acbstă sală se pot tăia Majestate! înoă ou mulţi şoolarl lipsiţi şi săraci, dâr
din Caşovia, cum cetim în foile uuguresoî,
300 de vite mari pe nopte şi 100 de vite doritori de a înainta în al e soiinţei. .
Corpul profesoral al Universităţei din au hotărît să i faoâ chiar şi un dar, oare
mioî pa oră. Sala are o suprafaţă de 1142 C h i u a g , 30 Ootomvre n. 1897.
Iaşi este pătruns de o mulţumire şi de o va oonsta dintr’o cordnâ mare de argint îm
metri. mândriă deosebită, că pbte arăta, în aoâstă Antonm Popp,
Vitele se taiă aşa, oă printr’un inel, podobită cu aur, preoum şi un condeiu de aur
(fi de mare sărbătbre, simţirile oe tot-dâuna luorat artistic. preot gr. oat. român.
-ce li-se lâgă de corne şi oare e fiesat în le-a hrănit în sufletal său pentru Majesta-
pământ, vita e silită să-şi plece oapul şi 0 maghiarisare de nume caracteristic ă
tea Vbstră: adânoă veneraţiune pentru Re
apoi i-se dă la oâfâ o lovitură, împlântân- ErI s’a făout în Budapesta alegerea noului
gina României şi mărâţă în minunarea pen ULTIME SCIBl.
du-i-sa în oap un fel de ouiu prin ajuto primar. A fost ales Haberhauer ,J& os. Ime
a
tru Regina din lumea gândirilor; oăol Dum a
rul masoei Bruueeu, aşa oă vita oade ime nezeu a vrut, Majestate, să Vă înounune diat după alegere, primul fapt al noului Budapesta, 8 Noemvre. „P. Lloyd
diat ca şi trăsnită. Evreii culoă vitele la fruntea cu ambele corone. primar a fost, că a înaintat ministrului de anunţă: Metropolitul Victor Mihalyi
pământ ş' le sugrumă. Vita odată tăiată, Dâoă însă înălţimea tronului, pe oare interne o petiţiă oerend să ’i se dea voiă şi Episcopul Dem. Radu al Lugoşu-
e legată de pioiorele dinapoi şi ridioată în staţi pare a Vă îndepărta de mulţimea mu de a-şl sohimba numele în Halmos în loc lui n'au luat parte din motive prind-
-sus pentru a fi spinteoată. Pentru porol e ritorilor, isvorul eugetărei Majestăţii Vbs- de Haberliaur. Ministrul înoă în aceeaşi (fi- piare la conferenţa episcopesca de
reservată o seoţiă speoială, unde se pot tre tot-dâuna viu, tot-dâuna hrănit de amă a resolvat petiţia noului primar, aşa oă acţî.
tăia 100 porol pe oră. răciunile şi durerile vietei, Vă apropie de aoesta oa prin minune s’a metamorfosat Metropolitul Mihaly a arătat în-
Deosebită atenţiune merită maşineria ea. De pe oulmea, pe oare Vă aflaţi şi pe în decurs de oâte-va bre, devenind şi pri tr’un discurs şi a motivat atitudinea,
•şi hala frigorifioă. Aoeste seoţiunl singure care lumea oe nu simte o crede înconju mar şi „Halmos". Pe Haberhauer l’a în- ce-o iau Românii uniţi în cestiunea
autonomiei catolice. Pe basa hotă-
au o suprafaţă de 1298 metri. Maşinele rată de tote fericirile, Voi pătrundeţl mai ohinat satanei. Costă cam mult „onorurile"
pot produoe 2500 chilograme de ghiaţă adâno în năoasurile şi greutăţile aoestei nugurescl! rîrilor ce le-au luat cercurile cleri
pe (ji, âr la oas de lipsă s’ar putâ îndoi lumi, asemenea acelui oe vede sub el o cale şi mirene în deosebite confe-
produoţiuuea şi s’ar putâ răci o sală con prăpastie cu atât mai adâncă, ou oât plu- Manifestul studenţilor universitari din renţe, a declarat Metropolitul, ca
ţinând 60,000 chilograme de carne. Bucur esc! şi Iaşi Cu ooasiunea serbărilor Metropolia sa nu va trimite represen-
tesoe mai sus de-asupra ei. din Iaşi, represeutanţii studenţilor univer tanţi la congresul regnicolar şi că şi
Lucrările aoestea au costat un milion
De aoeea tote plăsmuirile eşite din sitari din Buouresol şi Iaşi s’au întrunit şi densul, ca şi Episcopul Radu, nu vor
■şi 700,000 de lei.
bogată-Vă minte se înşiră pe firul roşu al au red°otat împreună un manifest, în care lila parte la congres.
Inaugurarea aoestei măreţe clădiri,
tainicei dureri. Aoâstă durere, în loo de a se Zice între altele: „având în vedere pe-
menită să desvolte cultura vitelor, s’a fă De-6rece conferenţa episcopbsca
amorţi şi lânce(fi puterile vieţei, dă nas- riculul, oe ne ameninţă, lăsând să se spe-
cu solemnitate deosebită. De o parte era are a se ocupa acum numai cu afa
cere în mintea Majestăţei Vbstre unui is- ouleze mioa neînţelegere dintre noi în dauna
-exposiţia de vite, de alta nenumărate oară cerea autonomiei regnicolare, care
vor neseoat de înalte cugetări şi de forme nbstră, fără să se ridioe glasul oa o pro
ţărănesc!, venite ou ocasia bâloiului de Sf. frumbse care, fiă în prosă fiă în versuri, după părerea lui Mihalyi nu se pbte
Dumitru. Sosit aci, Regele a visitat înâiu în roman oa şi’n dramă, în poesiă, ca şi’n testare energioă şi unanimă în oontra estinde asupra greco-catolicilor, nu
esposiţla vitelor, apoi fu oondus să vadă tuturor acelora, oari lucidă pentru stingerea miţii nici n'au mai luat parte la aceste
ougetărl filosofioe, înşiră gând după gând sentimentelor ndstre naţionale, redactăm aoest
bâlciul de Sf. Dumitru, apoi în sala de consfătuiri şi au plecat deja erî din
soumpe mărgăritare. manifest oa o dovadă, oă nu este nici o
tăiere, casa maşinelor şi fabrica de ghiaţă. Aoeste însuşiri nestimate au fost să urmă de neînţelegere între studenţimea univer Budapesta.
Se face chiar în presenţa regelui o dite de Dumnedeu în sufletul Majestătei v Episcopul gr. cat. din Gherla
experienţă pentru fabrioarea gheţei. Tre Vbstre. Prin muncă şi încordată silinţă sitară din laşi şi Bucu escl". Ioan Szabo, care încă în conferenţa
când apoi în hala refrigerentă, Suveranul le-a-Ţi întors şi spre folosul poporului, pe episcopilor la Blaşiu a fost pentru
întrebă, dâoă aoâstă instituţiune ar pute oare sbrtea V’a chemat a domni, a-Ţi pă O mişcare lăudabilă, Cu titlul representarea acestei confesiuni la
•servi pentru exportul oărnei şi cât e taxa truns în tainele cele mai ascunse ale licu acesta publică „Dreptatea" din Timişbra Congresul general, s'a presentat şi as-
ne ohilogramul de carne pentru Germania? bei românesc!, aoolo unde isvoresce gra cunoscutul apel al „Reuniunei femeilor ro tăcţî şi se crede, că va lua parte şi la
I-se răspunde, că taxa e 47 bani şi că Congres. (!!!)
2 iul poesiei şi a-Ţl turnat şi’n aoâstă limbă mâne din comitatul Hunedorei", publicat
formalităţile sunt fârte difioile. oombra nepreţuită a cugetărilor Vbstre. de şi noi în numărul de Dumineoa trecută. Viena, 8 Nov. In şedinţa de acţî
l
La 2 / bre Regele a visitat catedrala
i De aoeea Universitatea din Iaşi s’ă- Etă cum apreţieză confraţii dela Timişbra a „Reicharath“-ului■, ministrul-pre
oatolioă, locuinţa episcopului oatolic şi se vesce în Majestatea Vbstră îndoita Regină aoest apel: şedinte făcu cunoscut, că delega-
minarul, ai căruia elevi au oferit Regelui a României prin coronă de aur, a poporu „Este în general ounosout, că lucru ţiunile sunt convocate pe 16 No
mai multe poesii române şi latine. lui român întreg prin grai, cugetare şi oo- rile de mână ale ţăranoei române, cusătu vembre.
In cursul (filei de Mercur! şi Joi a rona gândirei şi ar dori, oa orl-oe Român
rile, ehindisitnrile, ţesăturile, eto, sunt pre- Viena, 8 Nov. „Vaterland" co
urmat vişitarea diferitelor instituţiunl cul să Vâ urmeze înţelâpta povaţă, care şi pe
tutindeuea adirerate de lumea străină şi munică declaraţiunile unui ministru,
turale din partea Suveranilor. Catedrala voi v’a călăuzit, Majestate, în cumpenele
mult căutate. Chiar şi salone prinoiare sunt după car! guvernul se simte forte tare
'Trei-Erarchl a stors admiraţia Suveranilor. vieţei: împodobite ou perdele, oovbre eto., lucrate şi nici prin gând nu-i trece se demisio
,„Avem aci adevărată bogăţiă a României de n Nu e, decât o singură fericire: Da de mâna ţăranoei române. Ceea oe este neze.
■altă-dată <fi Regina, âr Regele, admirând toria ; însă regretabil şi în nespusă daună atât
pe
u
a
roosaicunle, (fi i oă mai văcjut oeva iden- „Nu e, decât o singură mângâiere: materială oât şi morală a poporului român,
se
tio în Veneţia. Admiraţia tuturor a atras Munca;
e faptul, oă în cele mai multe caşuri aoeste DIVERSE.
o uşă de fier de pe vremea lui Vasile „Nu e, decât o singură desfătare: Fru-
lucruri treo în străinătate sub firma luoru-
Lupu. Uşa a fost restaurată şi oonţine 40 mosul“. împărătâsa japonesă. Iu Japonia din
rilor de mână ale Ungurbicelor. Este des
icbne sculptate în fier. Suveranii sunt con Să trăiască Intru mulţi ani Majestatea Zi în Zi ouoereso mai mult teren obioeinrile
tul a indioa d. e. la aotivitatea oe-o des-
duşi apoi în sala de rugăciuni a vechiului Vdstră!" europene. Aoâsta se adeveresoe şi prin faptul,
vbltă în aoâstă direcţiune d-na Gyarmati
palat al lui V. Lupu, unde găseso expuse Cetirea adresei dura aprbpe c}eoe mi oă împăratul japonez în timpul mai nou a
Zsiga, o domnă dm jurul Cluşiului, oare
’iobue şi vestminte de vâourl. Regele do- nate şi la terminarea ei asistenţa intona dat o ordinaţiune, prin oare li-se interZioe
pentru o simbriă de batjocură augagiază
resoe, oa acest monument să fiă păstrat în un „ura“ entusiast. pentru „Cea de două femeilor din Japonia de a-şl rade sprâo-
la ţesut, cusut, ohindisit eto. ţărance ro
starea în oare se află. ori Regină". Pergamentul îumânat Carmen oenele şi de a-şl colora dinţii. împăratul ja
mâne din împrejurimi, pentru-oa apoi lu
Baia turcdscâ, oare încă a fost visi- Sylvei fu remis nnei dbmne de onbre. Re ponez a împământenit şi obiceiul de a se
crurile din mânile aoesbor românce să le
tată de Regele, datâză din an. 1640 şi a gina ceti apoi răspunsul Său. serba nunta de argint, pe oare şi-o serba
trimită pe !a esposiţiunî, pănă chiar şi 1«
•fost zidită de Vasile Lupu. Şabla „Rew» el ou mare pompă. Impărătâsa japoneză,
Paris, sub firma de luorurl de mână ale
niunei femeilor române“ a fost visitată do Fusaoa, niolodată n’a juoat vr’un rol pe
ungurbicelor „Kalotaszegi varrotâs", sece
Regina. Reuniunea aoâsta s’a înfiinţat în lângă împăratul. AstăZl însă împăratul ja
rând ou ele admiraţiuna şi laudă pentru
1867 şi a realisst progrese prea frumbse; ponez în afacerile de stat mai importante
— 28 Ocfcomvre v. ţăranca maghiară şi oăştigând şi bani fru
■ea susţine acfi o frumosă şcolă, în oare 70 tot-dâuna oaută să afla şi părerea împă
moşi prin vinderea lor.
-fete sărace primeso instruoţiă şi dejun Proces de pressă amânat. Astă di ar fi rătesei. La masă împărătâsa ooupă looul
„Cu atât mai dâmnă de laudă este
.gratuit. fost să se pertraoteze încă nn prOoes al oel mai înalt. Damele de onbre ale împă
deci: „Reuniunea femeilor româDe din co
Pretutindeni Suveranii au arătBt cel „Tribunei", oe i-a fost intentat din partea mitatul Hunedbrei", care după cum arată rătesei sunt mai ales de origine din Tokio.
unor funoţionarl dela Mehadioa pentru un In palatul împărătesei se află şi o sală de
mai mare interes faţă ou starea învăţă apelul de mai jos, a oăştigat chiar şi de
mântului. Ragele, în şoble, a pus întrebări artioul soris din inoidentul ounosoutoi văr buşeu pentru lucrurile de mână ale ţărancei gimnastioă, unde în fiă-oare Zi ou mare
sări de sâDge de-aoolo. Debre-oe însă tri pasiune face deprinderi. Pe lângă aoâsta
mai multor elevi şi a dat aplioatiuul asupra române. Importanţa aotului săvârşit de nu
bunalul nu a înmanuat la timp citarea aou- împărătâsa mai şi oălăresoe, âr în timpul
mai multor teme. La şcola normală „Va mita reuniune este indisoutabil.ă; de aoeea
saţilor, procesul s’a amânat pe 30 Novem- din urmă a înoeput să înveţe a umbla pe
sile Lupul" a gustat mâncarea elevilor (era publicând mai jos apelul în tbtă esteosiu-
vre n. Aousaţii Teodor V. Păcăţian, fost velooiped.
o zamă de oartofl), âr la defilarea ou arme nea lui şi îndemnând din a nbstră parte,
redaotor responsabil al „Tribunei" şi au
a făout observarea, oă pusoile sunt prea oa ţărancele române să răspundă cu cât
torul articolului încriminat, şi V. Dressnandt
grele pentru elevi. La spitalul S lui Spiri- mai multe şi mai frumbse lucruri eşite din L i t e r a t u r ă .
au oerut sistarea oeroetărei în aoest proces
don, Regele a visitat ohiar şi buoâtăria. destoimoa mână a lor, gratulăm numitei
pănă oe nu se va fi terminat cercetarea dis In Tipo-Litografia J. Schenk din Ga
Joi ?âra la orele 10 Regele şi Regina reuniuni pentra salutara ideiă".
ciplinară introdusă în contra funcţionarilor laţi a apărut: Misiunea şcolelor catolice
au părăsit laşul, plecând ou tren separat
acusatoH, dâr tribunalul din Cluşiu a respins în România, de N. 1. Filip.
la Sinaia. Primirea, de oare au avut parte
acâstă cerere. fflulţămită publică.
la Iaşi, a fost oât se pbte de splendidă şi
•sntusiastă. „F6ia literară" de!a Oradea mare, din Stimatul d-n A. T o dor an, librar şi Proprietar: Mir. Aurel Mureşianw.,
*
oare au apărut pănă aoum abia 30 de nu proprietar de tipografia în Gherla, trimi-
Am publicat în numărul de Duminecă mere, anunţă în numărul său mai nou, oă ţându-mî un pachet de 5 ohilograme cu Redactor responsabil: Gregorlu Maior.
