Page 105 - 1897-10
P. 105
-1
.Msţim ÂdffliHsîriîlristî, „Saseta iese în M-care dl.
$ fiDogrtSi ABonameme ueatra Austro-Ousaria:
Serasov. piaţa asas® 1?. 30, Pe un an 12 fi., pe şese luni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
Sssteoii aoîwmeaao sa sa
i'^-iPeBCv — WJangaaR.vtn vso o» N-rii de DumlneoS 2 8. pe an.
Pentru România si sirăinătaiş:
:*aliHATE se primesc lu Adml- Pe un an 40 franol, pe şbse
Distraţiiina in Braijov ţi ia m- Inni 20 fr.,pe trei luni 10 fr.
atăt.6raio Birouri de ununalurî: N-rii de Duminecă 8 frânei.
în Viena: M. fiuka, Ssmruik
fehalek, Rudolf JfojM, A. Ovptlikt Se prenumără la tdte ofioicte
îiaohfolg'er; Anton Oppeiiit, J. poştale din întru şi din atarâ
Sannc'oer, In Budapesta: A. Y. si la dd. colectori.
Soidb&rgerg, XcktUin Birmas; in IM'iamoiuul Haitii Braşov
Buouresci: Agtnct Havas, 3no- adminiotraţiunea. piaţa mare,
^moaie de 3oumanie; in âsm- tSrgul Inului Nr. 30 etagiu
borj,: Karoivt * Litbtnann, I.i pe un an 10 fi., pe şese
Preţul Intorţlunllar: o noriă luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
gamiond po e ooidnă 8 st, <fi Cu dusui în casă: Pe un au
SDoi. timbru pentru o publi- A 1 T U L L S . 12 fi., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
jaio. Publicări mai dese după 8 fi. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă ai învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Heclame pe pagina a 8-n o tele cât şi inserţiunile sunt
«eriâ 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 241. Braşov, Joi 30 Octomvre (11 Noemvre) 1 8 9 7 .
Constatările nostre. bit a-1 resolva imediat după drep ca şă se organisvze din nou partida na Acesta este ordonanţa ministe
tate, el a născocit alt mijloc de te- ţională română disolvată şi oomitetul ei rială la care s’a provocat în con
rorisare: prigonirea convocatorilor. eseoutiv. gregaţia de tbmnă şi viceşpanul
Punctele ordinei de 4b o 0 00 refer
Pănâ ce se se facă „traducerea ofi comitatului Braşov, în respunsul
Este ori nu cu putinţă în sta- la acâsta, sunt de ouDrinsul următor: 4) a
' tul „liberal şi constituţional" un cială" a recursurilor, ce i-au intrat stabili atitudinea alegătorilor români faţă seu la interpelarea d-lui Mureşianu,
guresc ca cetăţenul se se pdtă apera dela Braşov şi Sibiiu, ministrul Per- ou alegerile dietale. 5) a alege o oomisiune cu scop de-a justifica condamnarea
în contra volniciei şi ilegalităţii czel şi-a c}is: De ce se nu-i înveţ eu de trei-cjeol, oare să redacteze proiectele de şi pedepsirea acestuia pe cale poli
unui fişpan? minte pe agitatorii aceia, car! stau resoluţiune. 6) votarea proieotului de resolu- ţienescă.
Răspunsul cel mai elocvent la se pună brăşî în piciore partidul va ţiune şi alegerea unui comitet pentru ese- Aţî mai vecjut minune ca asta?
întrebarea acăsta îl dă caşul oprirei lah şi de ce se nu-i trag la răspun outarea lui. Faptul se petrece în 22 Octomvre
adunării române din loc. dere pe basa ordonanţelor lui Hie- Aoâstă oonvooare Dr. Raţiu a trimis’o 1896 şi numai o lună după acesta la
ronymi? Nimic mai uşor decât a-i
Seim, că păna în momentul din suspiţiona şi ’n cele din urmă ce nu separat în fiă-care oero electoral acelor 25 Noemvre 1896 ministrul uuguresc
urmă tdte au mers normal şi după pot face eu cu „dreptul de control" oomitete, cari oonstituindu se la 1892 au de intere face legea, după care cel
lege. Insciinţarea despre convocarea al fişpanilor? Pot întbrce legile cu format o parte integrantă a partidei na ce l’a sevîrşit avea se fiă pedepsit?
adunării s’a tăcut în regulă la au fundul în sus! ţionale române, ce a fost disolvată prin Şi totu-şî nu s’a sfiit d-1 vice-
toritatea poliţienescă şi acăsta nu Pis şi făcut. ordonanţa ministerială amintită şi a invitat şpan a se provoca la acbstă ordo
numai a luat la cunoscinţă, dăr a Fişpanul şi căpitanul poliţiei aceste oomitete ca să conuhieme pe ale nanţă postumă, arătând că pe te
permis chiar în scris ţinerea adu din Braşov nici că se gâmdeau, că gătorii de naţionalitate română ai osroulni, meiul ei s’a procedat la pedepsirea
nării. oarl stau pe basa programului naţional
„locuitorul din Braşov" A. Mure- unui fapt petrecut o lună înainte de
De-odată, ca şi un trăsnet din şianu mai trebue încă pe de-asupra dela Sibiiu din 1881 şi aceştia în confen- edarea acestei ordonanţe ministeriale.
senin, vine oprirea dela fişpanul. se fiă şi pedepsit, fiind-că a con ţele astfel oonohiemate să alâgă câte doi
Căpitanul poliţiei nu mai are timp vocat o adunare în calitatea sa de bărbaţi de înoredere, pe cari să-i trimită Şi totuşi foiţa din loc a fişpa
se ia o contra-disposiţiă tot în scris, alegător dietal şi de preşedinte al la oonferenţa oe avea să se ţină în Sibiiu nului are obrazul a cjice, că fişpanul
ua
ci alărgă cu-o cătă de poliţişti la clubului alegătorilor dietalî români la 24 Ootomvre. încă din cjj când a oprit adunarea,
faţa locului, ca se împiedece pe ale din oraşul şi judeţul Braşovului, care Astfel de conferenţe de oero, oum la 22 Octomvre 1896, a avertisat pe
gătorii conchiămaţi de a se întruni. adunare a fost în modul cel mai sunt informat, s’au şi oonohietnat in mai căpitanul oraşului, că, pe basa ordo
După ce forţa brutală şi-a îndeplinit brutal şi nelegal oprită, când etă că multe locuri, în deosebi însă în comitatul nanţei lui Hieronymi dela 1894, Mu-
reşiauu trebue încă şi pedepsit pen
rolul, la reclamaţia părţii ofensate la adresa fişpanului din Braşov so- încredinţat guvernării d-vostră (kormânyza-
în dreptul seu, ’i-se comunică aces sesce următorea nou de noiţă or târa bizott) prin Dr. Aurel Mureşianu. tru „cutezarea" sa de a fi voit se
teia în scris o copiă de pe ordinul donanţă ministerială: După oe atât loan Raţiu, cât şi aoeia, eaercite un drept garantat în lege
de oprire al fişpanului „spre sciinţă cari urmând apalulai său, au oonchemat şi în constituţiâ.
Nr. 1211 res.
şi conformare". comitetele de cerc, au părut că lucreză ca O astfel de legiferare a posteriori
Antecesorul meu în oficiu prin ordo mandatarii partidului naţional român ce fu
pentru a pedepsi fapte legale, sever-
i Astfel convocatorul avend în
nanţa sa dela 16 Iunie 1894, Nr. 321 res., sese disolvat prin ordonanţa sus citată şi au mult mai înainte este posibilă
şite
mână de-o parte actul, prin care s’a
permis, er de altă parte copia au- a intercfis funcţionarea partidului naţional continuat aşa dicend activitatea lui, care numai în statul poliţienesc ungar.
tenticată a actului, prin care s’a român. Caloarea aoestei opriri prin ordo fapt al lor se vede a fi o transgresiune în
nanţa Nr. 1488 din 1894 res. pe basa §-lui contra acestor ordonanţe (mint a fent idâ-
oprit adunarea conchiămată de el,
1 al legei transgresiunilor a fost calificată zett rendeiettel fsiosziatdtt român necnzeti
a înaintat Recurs în contra ilegalei Conferenţa episcopilor catolici.
opriri şi a întregei procederî şi a ca transgresiune, âr ordonanţa dela 1895 pâri megb’zottai Idtssoltalc cselelcedni, s an-
cerut reparare şi restituţiune in in- Nr. 9 a enunţat, oă cel oe va lua parte la uak mukodâset minteey folytattâk, rnely
o adunare ou direoţia numitei partide seu oselektnenyukkel ezeu rendeletekbe fitkozo Oonferenţa episcopilor catolicî,
tegrum.
la conohiâmarea unei astfel de adunări, in k'fiâgâst lâtssik Icepesni:) Vă rog să bme- întrunită la Budapesta, a ţinut, după
Acest recurs a fost înaintat la sensul art. de lege XL. §. 16 din 1879, vo'ţi a dispune oa în contra sus numitului cum am amintit, doue şedinţe: una
29 Octomvre 1896 spre a fi presen- este a se pedepsi ou arest până la 15 cfile individ — întru cât adeoâ nu s’ar fi întâm Sâmbătă şi alta Luni. Scopul con-
tat „autorităţii competente". Căpi şl cu amendă până la 100 fi. plat acâsta până aourn — se se introducă fereuţei a fost, ca se stabilescă ati
tanul oraşului l’a predat 'fişpanului Dr. loan Raţiu, advocat şi actual fără întârdiere procedura legală vindicativă
tudinea corului episcopesc în ces-
şi acesta l’a trimis miuistrului. mente locuitor inSibnu, ou datu de 15 Oo (a torveuyes megtorlo eljârâs). Vă rog, in tiunea autonomiei catolice şi cu deo
Pdte se fi ajuns recursul la mi tomvre a. o. a oonoliiămat couferenţa ge fine, oa despre resuitatul procedurei ce sebire ca se revisuescă lucrările ma
nistru pe la mijlocul lunei lui No nerală a alegătorilor români şi încă, oum Vjţl porni-o să aveţi bunătatea a-ml ra jorităţii primului congres autonomie.
vembre anul trecut. Dăr aici l’a ui se vede şi din ordinea de cfli oe a pre- porta. Primiţi espresiunea stimei mele. T6te foile constată, că resuitatul
tat Dumnecjeu. sentat’o primăriei din Sibiiu cu ocasiunea B u d a p e s t a 25 Noemvre 1896. conferenţei n’a corespuns aşteptărilor.
In loc ca ministrul se se ti gră- anunţării conferenţii, cu acel scop vădit-, Episcopii n’au putut ajunge la o în-
Perczel m. p.
......................................................................-•*.......................... -...... .... —
V
EOILETONUL „GAZ. TRANSA Ungariei" sâu ou alte cuvinte: desfiinţarea Din tdte acestea se vede, că Ma grăniţerilor le bătu oeasul. 6re însă de-
nu numai a autonomiei transilvane, ci şi a ghiarii oaloulau bine ştfşoiau, că de-o parte pune-vor ei armele de bunăvoiâ? Noi ore-
Croaţiei, Slavoniei, şi ohier şi a teritorului fără armată nu pot începe nimic, dr de dem, oă mulţi le vor păstra, şi bine vor
Grăniţerii regimentului român locuit de poporaţxunea militarisată M. Ludovic altă parte, oă, pentru de a duoe în depii- face; se vor soutura însă de servitutea sub
nâseudean. Kossuth şi soţii săi neîncetat strigau în nire independenţa Uijg'ariei, trebue să sod^ oare gem acuma".
gura mare prin tdte şedinţele şi întrunirile din ţâră armata împărâtdsoă „străină", şi
G'răniţerii români în 1848. Intr’aoeea împăratul şi regele Fer-
ţinute în Pesta, şi necurmat agitau prin să desfiinţeze sistemul de miliţia grăniţeresc. dinand, sancţionând la 7 Aprilie 1848 pri
Anii 1848 şi 1849 ou fost pentru po orgenul „Peşti Eirlap*, redaotat de Xossuth, Tendinţa aoâsta a lor' au bucinat'o ei în mul minister unguresc independent, date
porul nostru româoeso din Ardeal şi Un oâ trubue moghiarisaţi in grabă toţi Croaţii, lume ohiar şi prin organe străine, câştigate în disposHiunea ministrului de răsbel ma
garia, şi pentru miliţ'a ndstră grâniţărâsoă liomâmi şi Serbii; trebue introdusă limba pentru causa maghiară. Astfel (j^rul ger ghiar tdte regimentele din Unguria şi Tran
română, ani forte oritiol şi plini de sufe maghiară în tdte scolele, în biseriol şi prin man Oesterreichischp Zeitung publică îa silvania. Astfel şi br. Anton Puchner, oo-
u
n
1
rinţe, Nisuinţele separatistiee ale Ungariei, tre miliţia de graniţă' ). Er în 15 Martie numărul său dela 10 Aprilie 1848 un ar mandantul general al trapelor din Tran
ivite încă de pe la 1830 înedoe, se mani 1848 se văcjură pe tdte stradele Pestei afi ticol, — fort9 probabil eşit din pena lui silvania, aflător ou sediul în Sibiiu, fu pro-
festară acum tot mai mult, şi ajunseră şate placate, cari conţineau dorinţele „na Kossuth, — în oare articol se reoomandă vooat înoă în Aprilie de cătră ministrul de
pănă în a culmina în deslipirea totală de ţiune! maghiare", intre cari dorinţe era şi desfiinţarea miliţiei grăniţerescl din Ungaria, resbel unguresc, să asoulte de aoum înainta
oătră monarchia habsburgieâ. următdrea cuprinsă în p. 10: „Ostăşimea sub protestul fariseeso, că „bieţii militari numai de ordinile acestuia, âr ou minis
Deja în vara anului 1847 oposiţia aşa s& jure pe constituţiâ ; pe ostaşii noştri un- suut numai sclavii alunului (bâtelor) şi a trul de resbel din Viena să ourme orl*oe
numită „liberală" din Ungaria, adunată în gurescl să nu-i ducă în ţări străine; pe oei subordinaţiei, nefiindu-le ertat să înveţe raporturi ). Vătjeud br. Puchner mişoârile
1
3
Pesta sub conducerea contelui Ludovic străini să-i scdtă dela noi ). . mei la soolă, nici meserii fără voia dom aoestaa vehemente politice, dete o ordi-
Batthyanyi şi a lui Francisc Leac, îşi for nilor lor", şi oă „soopul grăniţerilor fu naţiune, dto Sibiiu 14 Aprilie 1848, oătră
mulase o programă, pe care hotărî a-o aş V G. Bariţiu, Ist. Trans. voi. II pag. 18. fdrte bun înainte cu 80 ani şi pănă când tdte oomandele militare din Transilvania,
terne dietei, oe era să se deschidă în ace U „Gaz. de Trans.“ 1848 Nrii 1—3; „Peşti domnia oiuma şi tăia Turcii; âr aoum ei şi astfel şi cătră oomandele regimentelor
Hirlap“ dela 4 Ian. l->48; Raporturile Românilor
laşi an, şi se şi deschise la 12 Novemvre împedecă numai comunicaţia“ eto. La aces româuesol grăniţeresol, iu oare ordinaţiune
cuAJnguni, de Bărnuţ; şi Independenţa Constitu-
în Pojun. Amintitul program oonţinea în tea „Gas. de Trans* în numărul 29 din
a
raHgKţ Transilvaniei de A. P, Ilarion P. I. şi II.
tre alte punote şi „restaurarea intregităţii Trans." 1848 Nr. 21. 1848 observă urmâtorele: „Se pare, că *) G. Bariţiu: Ist. Trans. voi. II, pag. 27
