Page 106 - 1897-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 141—1897.

ţelegere deplină şi temeinică. Tot olar, că şi oei-lalţl arohierei greoo-oatolicl localităţilor din ţâră, oare registru apoi va tul provisoriului aotnal, este cu desăvârşir
0
ce s’a hotărît este, ca să intormeze se vor absţinâ“. servi oa direotivă în oasurile oând unele indispensabil şi devine o necesitate de stat
pe Papa şi să ceră dela el invia- „Magyar Hirlap 8orie sub titlul „Auto­ nume n’ar fi întrebuinţate ooreot. din momentul oe este cu nevutinţâ separarea
u
ţiunî. Intre episcop! sunt două cu­ nomia separată a Valahilor“ : Cu alte ouvinte după § 1 fiă-oare vamală dintre Austria şi Ungaria, având în
rente: unul hierarhic intransigent, „Victor Mihalyi, Metropolitul greoo- oomună va pută purta numai nume un- vedere tratatele de comerciu cu statele străine,
representatprin Steiner, erai doilea oatolio (lela Blaşia, conform deolaraţiuuilor gureso. După § 2 acest nume, de oumva a căror durată merge pănă la 1903 şi care
guvernamental, representat prin Ivân- sale de Sâmbătă, astăzi nu s’a presentat nu e unguresc, are să fiă maghiarisat şi sunt basate pe comunitatea vamală austro-
kovicî. In astfel de împrejurări sunt la conferenţia episeopilor. Iatorioul aoestei maghiarisarea lui să fiă confirmată de mi­ ungarâ.
puţine şanse pentru resultatele vii­ absentărî, pe cât suntem informaţi, este nistrul. Paragraf3 îngrijesce a seda nume Ministrul declară, că guvernul se va
torului congres, mai ales după ce şi următorul: Metropolitul Mihalyi a declarat, chiar şi aoelor localităţi neînsemnate, cari vede silit să introducă pactul provisoriului
organele guvernului iau o atitudine oă lor oa graoo catoliot, seu oa Valahi, p6te n’ar avă lipsă de nioi un nume nu­ pe calea paragrafului 14 al constituţiei, în
tot mai ostilă faţă cu proiectata au- li-se cuvine autonomiâ deosebită, şi astfel, mai ca astfel să fiă mai multe nume un- caşul când i-ar fi cu neputinţă de-a obţine ac­
tonomiă. fiind vorba la viitorul Congres de-o au­ gurssol. Ia § 4 te prevede înfiinţarea unui ceptarea sa de parlament.
Ceea ce însă ne privesce pe tonomiâ regnicolară, el nu p6te avâ cuvânt binrou, a oărui ooupaţiune va fi esolusiv Ar fi mare pagubă pentru regimul
noi, Românii, este atitudinea archie- aoolo. Mitropolitul dela Blaşiu îşi basâzâ maghiarisarea numelor de localităţi. parlamentar, dâcă o oestiune asa de gravă
reilor noştri unit! şi declaraţiunile sfâtoşirile sale pe împrejurarea, că lege» Mai groznic este paragraful din urmă, s’ar regula prin mijlocul Daragrafului 14 al
făcute de Escelenţa Sa Metropolitul dela 1869, privitore la religia greoo-oato- al 5-lea, pe oare-1 şi reproducem textual. constituţiei. Ministrul invită pe deputaţi să
Mihalyi în şedinţa de Sâmbătă. Etă lioilor, recunâsce Metropolia Blaşiului ca Efcă-1: nu silăscă guvernul să întrebuinţeze acâsta
cum se esprimă în privinţa acâsta o Metropoliă deosebită, va să cjioâ oa una, „ n aote de-ale statului, comitatense măsură. (Aplause vii).
T
unele din foile maghiare: oare nu este subotdinată iunsăicţiunei Pri- şi comunale, precum şi în aote oficiale, în
u
„Peşti Naplo îşi introduce raportul matelui; dâcă însă ea este o Metropoliă deo­ semnaturile comunale, pe sigile şi pe ta­ Afacerea Jeszenszky în dietă.
său despre conferenţa de Luni a episoo- sebită, atunol şi comunelor bisericescl ţine blele de iudegetare, mai departe în biurou-
pilor ou următârele: ţâre de ea li-se compete autonomiâ deosebită. nle şi institutele afiătâre la disposiţiunsa (Voci ale pressei.)
„îndată la începutul şedinţei a bătut „Episoopii ou plăcere (? ?; au cedat neraijlooită a statului, a oomitatelor şi a „Timpul din BucurescI criticând res-
u
la ochi, că mai mulţi dintre aoeia, oarî vederilor celor dela Blaşiu şi nici elementele comunelor în scolele cu drept de publicitate, punsul ministrului-preşedinte Banify dat
in cărţile de învăţământ întrebuinţate în scâle;
participaseră la şedinţa de Sâmbătă, acjl oatolice mirenesol nu vor fi în oontra, oăol la interpelaţia în afacerea Jeszenszhj şi mai
nu s’au presentat. Dintre episoopii greoo- astfel cel puţin viitârea autonomiâ va de asemenea în tipăriturile menite pentru pu­ ales aserţiunea Jui, că mişcarea naţională
oatolicl, astădl Metropolitul dela Blaşiu şi soăpa de obligameatu! apăsător, de-a sus­ blicitate ale acestor scâle, precum şi pe sigi- dela noi n’ar fi, decât numai rasultatul unor
Episcpoul dela Lugoş au absentat şi înoă din ţină cu bani unguresol mulţimea de popi lele şi ştampilele lor, în fine actele notarilor „agitaţiuni artifioia!e create numai de
a
motive prinoipiare. Victor Mihalyi, Mefcro- valahi sărăntoci, âr de-altă parte în sinul publici, fără considerare, decă actele, căr­ oâţl-va „agitatori interesaţi, cari îşi fao o
politul dela Blaşiu, Sâmbătă a făout cunos­ autonomiei nu vor mai ave de-a face şi cu ţile şcolare, tipăriturile, sigilele, ştampilele meseriă din aoâsta întrâbă: „Atunci de
u
cută intr’o vorbire mai luugă atitudinea, plângeri naţionaliste . etc. sus înşirate sunt redactate în limba oe âre tâte guvernele maghiare recurg la
u
i
ce o vor urma Românii greoo-oatolicl din oficidsă a statului, or!, în alte limbi este mijlâcele cele mai drastioe pentru a înă­
Ungaria în cestiunea autonomiei oatolioe a se folosi esclusiv numele oficial al co­ buşi mişoarea şi isbuteso să-o facă? De ca
şi a deolarat, oă Metropolia lui nu va tri Lege pentru maghiarisarea nume­ munei, scriindu-se în modul, cum este in­ se fac atâtea prooese politice şi se aruncă
mite jrepresenfcanţl la congresul regnicolar trodus în registrul fundamental al comune­
lor de localităţi. în temniţă toţi pretinşii agitatori şi totuşi
şi oă nioi el, nici Demetriu Radu, episoopul lor din ţâră“. mişcarea urmâză? Apoi continuă astfel:
u
dela Lugoş. nu vor partioipa la Congres. Ministrul unguresc de interne Foile unguresc! conscie de vol- A (ji îu pliu Parlament, că nu esistă
00
Şi fiind-că conferenţa episeopilor acum nu Perczel a presentat în şedinţa dela nicia faptului, prevăd, că naţiunile neînţelegeri între Români şi UugurI în re­
are altă problemă, decât de-a pregăti des- 8 Novembre a camerei ungare un nemaghiare din patria vor găsi în gatul de sub Corona Sfântului Ştefan, când
baterile pentru autonomiâ, arohiereii nu­ proiect de lege pentru maghiarisarea acest proiect un nou prilegiu de-a Statul maghiar este silit a face legi escep-
miţi au şi plecat din Budapesta. Din contră în masse a tuturor numelor proprii de se văera şi de-a „agita . Ore, în ade­ ţionale în contra elementului româneso,
il
Ioan Szabo, episcopul dela Gherla, oare comune, de colonii, de puste, de munţi văr, aşa se va întempla?... oând legea electorală a Ungariei stabilesoe
încă la conferenţa greco-eatolicilor români etc., ce se afla pe teritoriul ungar.
o diferenţă oapibală între comitatele locuite
(înţelege confereuţa episoopilor români uuiţl E un proiect de lege din cele de Unguri şi oele loouite de Români, oând
— Trad.) a fost pentru părerea, oa con- mai monstruose, chiămat de-a întrece Crisa îaa Austria.
guvernele din Pesta iau tot felul de mă­
fesiunea lui să fiă representată la oongresal chiar şi cele mai escesive svîrcolirî Sâmbătă a ţinut şedinţă oomisiunea
suri pentru a maghiarisa generaţiele tinere
regnicolar, s’a presentat şi nstătjri. ale societăţilor de maghiarisare. Ceea bugetară a camerei, oare a fost însărcinată ale populaţiunei româuesol, este a fi ală­
u
„Budapesti Hirlap , după oe spune, ce n’au putut face aceste societăţi, ou esaminarea proiectului do lege privitor turi cu adevărul şi acâsta nu este permis
că la conferenţa de Luni a episeopilor au vre acum guvernul se facă prin lege, la provisoriul paotului. uuui şef de guvern.
luat parte tot aceia, cari au luat parte şi impunend a se folosi numai numele In cursul şedinţei eomisiunei buge­ Barouul Banffy face ca struţul, care
la conferenţa de Sâmbătă, afară de Metro- maghiar al comunelor şi altor loca­ tare, deputaţii stângei au deolarat, oă oon- îşi vîră capul în nisip şi crede, că nimeni
politul Mihalyi oare n’a mai participat la lităţi. Chiar în scblele şi în cărţile sideră fote deeisiunile eomisiunei privitâre nu-’l mai vede. D-sa se ascunde în dosul
conferenţâ, continuă astfel: didactice se prevede întrebuinţarea la pactul provisoriului cu Ungaria oa uele- unor deolaraţiunî despre care soie forte
esclusiv a numelui maghiar. gale, pentru oă pactul s’a trimis eomisiunei
„Neparticiparea Metropolitului dela bine, oă sunt in oontradioţiune ou faptele
Pentru a cundsce mai amănun­ de Cameră, în condiţiunl, cari violâză re­
Blaşiu este o simplă urmare a neghiobiei, reale şi crede, că lumea va judeoa situa-
ce a comis’o guvernul nostru în legea pri- ţit monstruosităţile cuprinse în noul gulamentul oamerii şi legile. ţiuuea din Ungaria după oele eflse îo fata
proiect de lege al lui Perczel, rea- Deputaţii stâDgei nu vor participa la
vit6re la liberul eseroiţiu religionar, în osre unei majorităţi convinse mai dinainte.
lege, cum se soie sunt înşirate trei feluri sumăm aci cuprinsul l u i : discuţia proiectului decât făcând reserva Primul ministru al Ungariei uită însă,
de biseriol catolice reoepte: latină, grâoă Proiectul stă din oinol paraprafi. Ia că asistă numai pentru a păzi interesele că esistă o opiniune publică în Europa, oă
şi armână, cari pănă acum au esistat nu­ § 1 se dioe: „Fiâ care comună pdte ave nu­ poporului german din Cislaitania. nu mai suntem îu evul mediu, când popâ-
u
mai oa biserici ou rit deosebit. Nu de mult mai un nume oficial . Ln § 2 se spune, oă După aoâstă declaraţie, a înoeput dis­ rele se tratau ca turmele şi politica se fă­
„Bud. Hirl.“ a semnalat aoâstă mare gre- numele oficial are să-l statorâscă ministrul. cuţia proieotului, la care au luat parte d-nii cea în întunerecul Curţilor şi al oastelolor
şâlă şi âtă, că ceea,oe am scris atunci s’a In § 3 se (jioei oă coloniile, pustele, munţii | Brzorad, tinăr-cech, Daszynski, sooialist, feodale.
realisat acum. Metropolitul Mihalyi în prima şi alte localităţi mai înseninate, afiătâre pe contele Ştuergh şi Forcher membrii ai Inzadar îşi înohipuesce d-sa, oă Ges­
c
di a conferenţei episcopesol, provooându-se teritoriul unei comune, dâcă nu au nume, stâng i. tiunea Românilor din Transilvania va fi
la legea despre liberul eseroiţiu religioua** trebue să li-se dea nume nouă. In § 4 ss D-l Bilinski, ministru de finance, de­ apreciată în Europa întrâgă după cuvintele
şi la starea religiei sale recunoscută prin spune, oă se va înfiinţa un biucou deosebit clară. oă paotul ou Ungaria ar fi găsit deja dispreţuitâre şi insultătore, pe oare le-a
aoâstă lege oa deoseb'tâ, a deolarat, că el al oficiului statistic, oere va avă să ţină in soluţiunea sa, dâcă s’ar fi putut regula Ges­ rostit dela înălţimea tribunei parlamentare
n’are lipsă de autonomiâ şi oă peste tot se evidentă eohimbările numelor de localităţi tiunea cvotei — guvernul ţine mereu în prin- în oontra luptătorilor pentru oausa nâmu-
absţine dela consfătuiri. Din acâsta reese şi să porte un registru al numelor tuturor cioiu, că cvota Ungariei trebue urcată. Pao- lui românesc dm Ungaria.
Cestiunea naţională din Transilvania,
I adecă revendicările drepte şi moderate
se impune, oa între împrejurările grave lelacicl. Regimentele românesci oonfintare regimentul II de graniţă următorii oficerî: ale oetăţenilnr de naţionalitate română din
politice şi între mişcările generale atât de asemenea nu voiră să jure pe oonstituţinnea oăpitan Clococean, căpitan Mihailaş, căpitan regatul Ungariei, nu este creată artifioial,
vehemente, militarii sg observe oca mai ungurâsoă, nioi să primâscă stindardul tri­ Leon Pop şi sublocotenentul Leontin Luchi, nici provocată de agitatori de meserie în-
mare reservă şi absţinere dela amestecul în color maghiar, afară de unii ofioarl de La 29 Maiu se deschise la Cluşiu tr’an scop interesat. Mârgă d-l Banffy din
politică; sg fiă numai privitori, şi arma alte naţionalităţi, de cari în aceste regi­ dieta Transilvaniei, dieta cea renumită ou oraş în oraş, din sat în sat şi se va con­
1
s’o întrebuinţeze numai în oas de apărare mente erau mulţi. „ Uniâ vagy halal!'' (Unire sâu cnârte!) vinge, că simţămintele, cari au dat nascere
faţă de vr’un atac, sân când va pretinde Sosesce într’aoeea rj'ua memorabilă Dintre dasbaterile aoestei diete, pentru Ro­ la mişoarea legală şi leală a Românilor
asigurarea proprietăţii private ori erariaie. de 3/15 Maiu, cfl adunării Românilor la mânii grăniţerî mai însemnate au fost în­ sunt împărtăşite de trei miliâne oetăţenl
Qa
cercările episcopului Lemeni, ale proto­ oohsoienţl, cari îşi apără bunurile oele mai
La 7 Maiu br. Puchner dete un alt Blaşiu, despre oare regretatul Vasilie Mol-
popului Papfalvi şi ale deputatului Al. Bo- soumpe unui popor.
oe
ordin, în care făcu ounosout oomandelor dovanu îu memoriile sale (j* i că a fost o
hăţiel pentru de-a esopera, oa de-o parte Nisoe asemenea simţăminte nu se pân-
militare, oă Maj. Sa împăratul a demândat, „adunare grandiâsă, oa şi oare n’au mai
oa iote trupele din Ungaria să jure pe consti- avut Românii dela descălecarea lor. şi scie să se enunţe în lege îndreptăţirea politică găreso prin acusârl neprobate şi oalomuiare
tuţiune. Dumnecjeu mai avâ-vor vre-odată ori nu“. a naţiunei române, âr de altă parte, oa şi de venalitate.
Faptul acesta a produs în întrâga ar­ Decursul aoestei adunări, precum şi hotă- regimentele grăniţeresol române, asemenea Dâcă d-l Banffy ar voi să-şi îndepli-
mată o agitaţiă ne mai pomenită. Grăniţerii rîrile ei sunt de obşt9 cunoscute, de aceea celor săouesol, să fiă luate în considerare, nâsoă ou sfinţenia datoria de oonduoător
serbo-oroaţl ţinură imediat o adunare na­ voia să amintesc numai atât, oă postulatele şi să-le fiă respectate şi satisfăoute inte­ al destinelor patriei sale, ar face mai bina
ţională în Patruvaradin şi oompuseră un esprimate în ea au fost acceptate şi de resele. Ungurii însă nioi nu voiră să audă să lase la o parte o tactică oare, în loc
manifest, în oare declară, oă mai bine vor grăniţerii româul dela Năsăud şi Orlat, în despre acâsta, şi astfel vorbitorii români de a îndruma luorurile spre o potolire a
peri ou toţii, decât să-şi plece capul sub tâte punotele; şi că în deputaţiunea, oare trebuirâ să tacă, temându-se ca nu oumva spiritelor, nu pote contribui, din oontră,
1
jugul ministrului unguresc; ) şi că la ei fu esmisă de adunare spre a merge, sub să fiâ linohiuiţl. deoât la înăsprirea lor.
(Va urma.)
frânele guvernărei le va lua banul Croaţiei conducerea eniscopului br. Andreiu Şaguna, In oe ne privesoe pe noi Românii din
la împăratul Ferdmand, şi a-i aşterne aces­ regatul român, nu putem răspunde la de-
’) „Gaz. de Trans“. 1848, Nr. o‘2. tuia amintitele postulate, au fost aleşi din olaraţiunile primului-mmistru al Ungariei,