Page 107 - 1897-10

Nr. 241 —1897.| GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

■decât amintindu-i, oă irredentismul nasoe vine parohetul când opresoe vânzarea pe un nou picn'o in Cluşiu, mai mulţi şi mai rios nâvălesoe spre mine şi eu îu momen­
numai acolo undo sunt popâre nedreptă­ stradă a dssemnelor obscene. număroşî, oa să ne petrecem înoă şi mai tele aoele critice am soăpat puşoa din mâni.
.
ţite şi asuprite. In loo de a reerimina şi bine. N’am avut atâta timp, oa să o mai. ridic
Reuniunea română de cântări din Eli-
de a vorbi cu trufiă prefăeându-se, că ig- Sincer. şi numai în fugă îmi oăutam scăparea. Aoq
Sabetinul-Timişorii arangiâză în 14 Noembre
noreză mişcarea Românilor, bărbaţii de şi luat’o la fugă, dâr elefantul ou labele
n. o. în şalele restaurantului Novotny o
Stat din Ungaria er face mai bine să nu lui oiolănâse m’a ajuns şi eu aoum mă
„Festivitate literară", împreunată ou oon- ULTIME SOIRI.
aţîţe focul provocând mişcări despre cari gândiam la ultimele momente, oe , le mai
oert, teatru, deolamaţiunl şi joc întru amin­
istoria — chiar idtoria Ungariei — ne arată, Budapesta, 8 Novembre. Corner- aveam. Elefantul mă apuoâ ou tromba
tirea întemeierii sale de oinol ani. Inoepu-
că nu se pot înăbuşi prin împilare, sul studenţilor români, şerbi şî slovaci a lui şi voi să mă strivâscă la pământ. Dâr
tul la 8 ore săra. Intrarea: de persână 30
fost bine cercetat. El a fost con­ în furia lui 6rbă a greşit. Mă prinse din
or., de familiă 70 or. Suprasolvirl se pri- vocat astă-dată de Slovaci. Preşe­
nou oU tromba şi mă arunoâ sub burta lui,
S O I M I L E 0 S L E me8o ou mulţămită şi se ohitâză pe calea dinte a fost slovacul Milan Hodza, dâr afară de unele lesiuul, am rămas în­
publioităţii.
— 29 Octomvre v. vice-presidenţî Milosav Putnilc (Şerb) treg. De-odată elefantul, atras de oeva, o
Concert. Dum’necă în 14 1. c. musiea şi Ilarie Chendi (Român.) A vorbit ia la fngă spre pădure, âr eu am soăpat
Preoţi militari, Preotul militar gr. or.
din arohidieoesă, D-l loan Broju, a fost orăşenâscă sub conducerea d-lui dirigent Chendi (în limba germană), vice-pre- de mârtea sigură. Osele nu mi-au fost
A. Brandner va da ultima serată înainte sidentul Putnilc (în limba serba), Slo­ frânte, oi am rămas namai ou nisoe le»
înaintat din olassa II în olasa primă. La
de a se începe sesonul teatrului din anul vacul Medveczlcy pentru Români etc. 8iunl, cari îmi vor împrospăsta în memoriă
propunerea Yen. Oonsistor din Caransebeş,
a fost numit preot militar gr. or. în aoti- aoesta cu un program ales. La dorinţa ge­ etc. S’a cântat imnul naţional ro­ încă multe săptămâni lupta înfiorătore, prin
vitate d-l Petru Belu pentru oeroul Se- nerală sunt loourl numărotate atât în bal­ mân, sârb şi slovac. S’a hotărît a oare am treout.
rajevo. con oât şi în loja â 20 or. Intrarea în sală se adresa un apel fruntaşilor pentru
30 or. începutul la 87 ore săra. continuarea luptei pentru drepturile 0 descoperire interesantă. S’a oreejut
2
Conferinţa dela Craiova, oare era să se nbstre. pănă aoum, că gândacul de mătase se bu­
ţină Duminecă, se va ţine Sâmbătă săra. cură de monopolul furniturei de mătase în
Viena, 9 Noemvre. Comisia par­
D, Delavrancea va vorbi despre Doină, âr Petrecerea tinerîmei române din lamentară în şedinţa de astăzi s’a lumea întrâgă. Pe cât pe spune aoest pri­
d. D. Neniţesou despre: Naţionalismul la Cluşiu. ocupat şi cu cestiunea modificăroi vilegii! i-a fost ridioat. Contele Hilaire de
noi şi în alte ţări. Conferinţele se vor ţină Chardounet, inventatorul prooedeului arti­
Cluşin, 6 Novembre n. regulamentului camerei. Modificările
în marele teatru din Craiova şi vor fi on ficial pentru fabrioaţiunea mătasei, a des­
proiectate sunt: 1) încetarea pausei
întrărl, ăr benefioiul e destinat mărirei fon­ Tinerimea universitară din Oluşiu ş' coperit, că bombixul nu este, deoât un far­
de 10 minute; 2) Eschiderea din par­
dului de propagandă culturală. în anul aoesta, oa şi în trecut luoră şi va sor, oare nu fabrică absolut nimio. Ceea
lament a acelor deputaţi, cari pecă-
loora ou zel pe terenul sooial. Ca primul ce faoe gândaoul de mătase, este pur şi
Secţia Lîgei din Bruxella a ţinut săp­ tuesc în contra bunăcuviinţei parla­
succes al aoestor nisuinţe ale sale putem simplu uu amestec al fibrei vegetale din
tămâna trecută adunarea sa generală, la mentare; 3) restrÎDgerea dreptului
enumera pionioul ţinut în 4 Nov. n. foia dudului, ou care se nutresoe viermele,
oare au asistat număroşî studenţi belgieni. de-a cere votare nominală, adecă
E o datină veohiă, oa tinerimea de ca o seoreţiune gumâsă, pe care o torce.
S’au ţinut mai multe discursuri şi apoi s’a aşa, că votareu nominală se va ad­
aiol să aranjeze regulat petreoerl, prin cari D-l de Chardounet afirmă, oă adevărata
ales noul comitet. S’a primit ideia de a se mite numai cerenduo 100 depu­
se oimentâză legăturile dintre inteligenţa din fabrică de mătase se găsesoe chiar şi în
face un „Anuar al Transilvaniei“ în limba taţi, âr nu 50 ca pănă acum.
Cluşiu şi provinoiă cu noi ou tinerimea. fâia dudului şi oă viermele nu este alt-
frauoesă, care să cuprindă o monografia a
De pionioul din buuI aoesta la înce­ oeva, deoât un simplu luorător. Inventato­
Ardealului, din punct de vedere geografio,
put na am legat asa mari speranţe, deâre- L â t e i ' a i s H ' ă . rul a construit o maşină pentru măoinarea
istoric, economie eto. preoum şi biografiile
oe oâte-va familii din Cluşiu, oarl totdâuna foilor şi a ramurilor tinere de dud, de por­
x>elor ce sufer pentru causa română. A apărut „Istoria lumii“, tălmăoită
ne onorau ou presenţa, se aflau în doliu, tocal şi alţi arbori, oarl s’au găsit având
de preotul Constantin Morarni, din oartea
Pagubele innndaţiilor în România, Mi­ ăr din provinoiă în anul aoesta sărac, plin aceleaşi proprietăţi şi oombinaţiunea pro­
nemţăsoă a doctorului Tli. B. Welter şi în­
nisterul domeniilor publică prin „Monitorul de griji şi năoasurl nu ne puteam aştepta dusului ou o preparaţiune, a cărei oompo-
tocmită pentru folosul poporului român.
Oficial" de erl un tablou statistic al pagu- la un publio aşa număros oa în trecut. Apoi, siţie este esaot identică cu secreţiunea vier­
Partea întâia: dela înoeput pănă la istoria
’belor prioinuite de ploile şi inundaţiile de cu durere trebua să spun, indiferenţa şi melui de mătase. Cu ajutorul pressei hi­
Greoilor ou m*pa Asiei. Editura gazetei
astă primăvară. După acest tablou pagu­ spiritul de olioâ s’a cam înouibat şi în uni’ draulice şi ou un mecanism electric, prin
poporale „Deşteptarea" din Cernăuţi. Pre­
;
bele suferite în total de stat, judeţe, co­ dintre noi, aşa că nici oh ar noi tinerimea oare aoest amestec se U9Uoă repede, s’a ob­
ţul 50 cr. cu porto 60 cr., seu 1 leu 60 bani.
mune şi particulari, se urcă la 39 milione nu eram strînşl şi solidari, gata a parti- ţinut mătase artifioială, care are îndoitul
Cartea acâsta este întâia Istorie a lumii în
"761,206 lei. Judeţele, cari au suferit cele oipa ou toţii la picnio. avantaj de a fi ou mult mai fină şi mai
limba română şi, fiind sorisă într’o limbă po­
mai puţine pagube sunt: Nâroţu ou 269,734 Şi cu tâte acestea pionioul a succes străluoitâre ca aceea a viermilor de mă­
lei, Bacău cu 348,660 lei, Muscel 323,032 bine. Nu au fost mulţi, dâr oâţî au fo9t porală de tot uşdră, o recomandăm fiă-oărui tase şi în acelaşi timp produoţiunea ei este
Român. Cu deosebire pentru popor e oât se
lei şi Dorohoiă 376,874 lei. Cele mai multe şi-au petrecut bine şi animat. Şi-au petre- ou mult mai puţin costisitâre. Ceva mai
pote de bine întocmită, fiind însoţită ou es-
judeţe au suferit, pagube de peste un milion out familiar şi românesoe, asa încât picni- plioaţiunl clare şi uşor de înţeles pentru toţi mult, s’a constatat, oă o mare parte de ar­
de lei, Teleormanul însă a avut o pagubă oul nostru a fost o petrecere de aoeleai câţi soiu ceti. Spre a înlesni răsoândirea bori uşori au aceleaşi proprietăţi oa şi
de aprope cinci milione, RomaDaţii de peste după cari totdăuna îţi pare rău, oă a trecut. duclii. Aoâstă desooperire ne dă speranţa,
5 milione, Ialomiţa, Oltul, Dâmboviţa, Dol­ acestei prsţiose cărţi şi între poporul dela
Inteligenţa română din Cluşiu ne-a noi, am luat măsuri de-a se pute procura că pe viitor vom putea aucji strigându-se
jul de peste două miliăne lei. prin bâloiurl: mătase, „trei coţi la un
sprijinit şi de astâ-dată în nisuinţele nostre de-a dreptul şi dela administraţia „Gazetei
Spre ResboerJ. Din Peatra N. i-se te- presentându se în număr aprăpe complect, Transilvaniei". franc".
din provinoiă încă am avut representanţl, *
legrafăză „Epooei" ou data de 26 Oct. v.: înţelesul cuvântului „Ura"! Cuvântul
ăr dintre tinerime, arangiatorii petreeerei,
D. V. A. Ureche a oferit acjl un dejun re- Raport asupra seminarului român aoesta „Ura" a înoeput dela o vreme să fiă
deşi am fost destui, durere au lipsit unii,
preseutanţilor pressei, cari se duo să asiste din Lipsea. In Lipsea a apărut al lV-lea întrebuinţat, mai în totdâuna la sfârşitul toas­
din oe oausă nu-mi pot esplioa.
la inaugurarea monumentului de la Res- raport al seminarului filologio de sub oon- turilor prinoiare. Ba ohiar în viâţa de tâte
boienl. După dejun s’a fâout o escursiă la Pote cineva ac aştepta dela mine, ca duoerea eminentului şi cunosoutului pro­ cjile, când se întâlneso doi prieteni, în loo
Mănăstirea Bistriţa, frumosul monument să descriu deoursul petreoerei să arăt pe fesor Dr. Gustav Wcigand. Raportul e înti­ să şl dea vechiul „bună fiiua", îşi strîng
bisantin, clădit de Alexandru oel Bun. Mâne „regina balului", toaletele şi frumseţa dom- tulat astfel: „Yierter Jabresberiobt des mânile strigând: „ura". Ce rost are stri­
la orele 9 plecăm la Resboienl. D. Lt.-co- nişorelor, oursul învăpăiat al dansului. Eu Institute fur rumănisebe Spraohe zu Leip- gătul acesta? Ce îusemnâză? O revistă
lonel Georgesou, aghiotant regal va depune însă mă absţin dala aşa descriere, pentru
a
zig. Heransgeben von dem Leit«r des lusti- germană „Grenzboten , într’un recent nu- /
în numele M, S. Regelui o corănă pe mo­ că ştiu, oă nu le poţi faoe la toţi pe plao tuts Dr. Gustav Weigand. L“ipzig, Job. măr al său, se ridioă împotriva acestui stri­
nument. şi deoât să-mi aprind paie în cap, mai Ambrosiua Bartb. 1887 — 8° X-J-336 pag." găt, a cărui provenienţă este ou totul răs-
v i bine tao. Cuprinsul: Prefaţă şi raport anual de Dr. boinică. Numai ostaşii oând se arunoâ în
Haria Moldovei. Institutul geografio
Mă mărgineso a spune, că pionioul Gustav Weigand. Formarea singularului, de luptă strigă: ura! De oe ar striga acelaşi
român a luat iniţiativa de a vinde hartB în genere a succes fărte bine, dansul ani­
Moldovei, lucrată de ofiţerii topografi cu Ernst Baomeister. Starea aotuală a formării cuvânt şi cel oare închină un toast? Vivat,
nat a durat pănă în cjiuă. tâte domuişărele pluralului în limba daco-română de Her- hoch, dioe numita revistă, conţineau urări
50 lei ofiţerilor, şi ou 100 particularilor.
dela pionio au fost drăguţe şi frumăse şi mann Thalmann. Codioele Dimonie d« Dr. de fericire de ura! ce rost are? Gestiunea
Harta e lucrată pe o soară de 1/50000. toţi tinerii şi bătrânii şi-au petrecut cum
G. Weigand. întrebuinţarea lui „pre" la acâsta a dat de lucru iubitorilor de eti-
numai s’a putut mai bine.
Miseria cafe-urilor chautante. Cetim în acusativ (coutinuare din anul trecut) de St. mologiă O gazetă parisiană ne spune, oă
w
„Timpnl din Bucuresol: Cele oe se petrec Dintre oei oarl au participat la pio­ Stingbe. Dialectele de pe Criş şi Murăş de „Berliner Zeitung" a găsit în oartea unui
în stabilimentele năstre de cată chantant nio în fugă mi-am însemnat următârele Dr. G Weigand. general prusian Will, originea acestui ou-
domne : Angeliohi (Bucuresol), Baldi (Cluşiu),
sunt de natură a provooa îngrijiri seriose De-odată ou asta amintim, oă d-l Dr. vânt. Ura ar fi imperativul verbului tur-
şi credem, că autorităţile regpeotive ar tre­ Bczao (Veloher), Cioplea (Cluşiu), Gal (Să- Weigand luoreză la o broşură politică asu­ oeso uranak, oare însemnâză a ucide. Aşa
bui să intervină pentru a pune o stavilă ouioiu) Giurgiu (Cluşiu), Dr. Uea (Cluş’u), pra cestiunei române, oare va apărâ încurend. dar, ura însemnă „uoide-l!“. Pe vremuri,
spectacolelor imorale şi desgustătâre, care Pandrea (Cluşiu), Leontin Pop (Cluşiu), Un esemplar de lox din acâstă broşură va când Sultanul treoea în revistă pe enioerii
tind a se înmulţi în capitală. Antreprenorii Rus (Deşiu), Zâban (D. S. Mărtin). D-şore: fi oferit din partea d-lui autor principelui săi, aceştia scoteau strigătul acesta, gân-
nu găseso alt mijloc pentru a-şî faoe oon- Pulcberia Căluţ, Mari» şi Ana Cioplea, Bismarck, care se d’ce, oă şl-a esprimat dindu*S8 la viitârele măceluri". Strigătul
©urenţă de cât de a da publicului tot felul Elena Pandrea, Yetnria Podâbă, Ţinea dorinţa de-a fi pus în curentul tuturor ame- aoesta a fost luat de Ruşi, oare-1 comuni­
de produoţiunî, cari trec în privinţa deoen- Pop, (Cluşiu), Otilia Filipan (Năsăud), La- nuntolor cestiunei române. cară Germanilor la 1813. Cum se vede,
ţei, peste limita permisă. De pildă, în „Sta­ vinia Floresou (Igbiu), Emma Hoszu (Deşiu) s’a schimbat mult rostul interjecţiei aces­
bilimentul Hugo“ am asistat la producţiu- Cornelia Orăşan (Sân-Iaoobul de Murăş), teia. Oel puţin dâoă s’ar obiolnui să se
nea unei artiste numită Lona Barisson, oare Ana Rus (M.-Ludoş), Irina Zâhan (D. S. D I V E R S E . spue la începutul toasturilor, par’oă tot ar
se desbraoă pe scenă şi însoţesoe aoâstă Martin) eto. 0 venătore aventuriosă. Cavendisoh, mai avea sens; auditorii toasturilor n’ar fi
operaţiune cu gesturi de obsoenitate revol- Dăoă cumvra, am făout vre-o greşâlă nepotul prinţului de Devunshir. sosi cji- asasinaţi de orator, pe nepregătite, oum se
tătore. In sala băilor Eforiei se produo pa­ ori am treout ou vederea pe careva dintre lele aceste din Africa vestioă în Londra. întâmplă în majoritatea oasurilor.
tru dănţuitâre, care se întrec a danţa un stimatele dămne şl dâmnişâre, rog a mi-se Curagiosul oâlător era aprâpe să-şî pârdă
Cancan neouviiaoios şi indecent. Aci nu sousa greşăla fără de voiâ. viâ a lâDgă laourile „Stefania". Cavendisch
v
mai este vorba de oensură, oi de o poliţiă De îucheiare mulţâmeso şi eu tutu de-odată numai se vede faţă în faţă o’un Proprietar: Dr. Aurel JWLureşiamio
de moravuri. Direoţia teatrelor şi poliţia ror, cari ne-au onorat ou presenţa şi do- elefant rănit, Puternicul animal, — astfel
este datore de a interveni, preoum inter» 1 l'eso ca să ne revedem oât mai curând la istorisesoe Cavendisch aventura sa — fu­ Redactor responsatiil: Gregoriu Maior.