Page 109 - 1897-10
P. 109
,6ageta“ iese ii M-care di.
8
Abonamente pentru Austro-Diearia:
Isfaşcv, oisiţa 53a?s 'S i\ 30,. Fe un an 12 fl.. pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
Sîîiîorl aofxxna9.i1 tir. ;r..
f>jSaa?33j — Wojrafiariî'So a», _v N-rii de Duminecii 2 11. pe an.
7*Sîîlwn»i Pentru Boinânia si străinătate:
m pi'UrzsoBo Îs Atol- Pe un an 40 franol, pe şine
alsti'Eţlanoln Braşov şi 1» Ti-t'- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
aiătirolo aifouri da amiHstoî: N-rii de Duminecă 8 franol.
în Yiona: X. Ihtkts, JJtixr.th
Sohakk, Rudoif Motat, A. Omtlikt Se prenumfiră la tâte oflcioio
iSiaohfolger; Anton Opptiih, J. poştale din Intru şi din aiară
i'anmocr. In Budapesta: A. T. şi la dd. aoleotori.
SoIdbtrgcrg, Kekttcin Barr.at; în Al«'uai8iittil psutru Bwjot
Sutraresoi: Agonct Ha cai, Sao- adminiştraţiunea, piaţa maro,
antsalo de Houmamo; tn ilaiu- târgul Inului Nr. 30 etagiu
biurfc,: Karoly\ d> Liebmann. I. : pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Insarţluntlor: o serii luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
rsu’itumd pe e oo.lonă 8 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
30or. timbru pentru o publi- 12 fl., pe 6 luni 6 ti., pe trei luni
'•ura, Publicări mai dese după 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
înriiă şi învoială. sâu 16 banî. Atftt abonamen
Seoiame pe pagma a 3-6 o tele c&t şi inserţiunile sunt
corlă 10 or. său 30 bani. a se plăti înainte.
Ir. 242. Braşov, Vineri 31 Octomvre (12 Noemvre) 1 8 9 7 .
44
Constatările nostre. De ce nu i-a trebuit „directivă Românii şi tripla alianţă. avem pe partea nâstră, nu trebue deol să jert
căpităniei orăşenesc!, când câteva Iun! fim 2 miliâne de Germani şi 2 / . milione
1
2
44
IV. după adunarea română oprită s’a în Sub acest titlu „ Allgemeine Blătter Români. Acâsta, din partea germană, ar în
trunit tot aici o adunare de alegă din Berlin publică un remarcabil ar- semna tot atât oa şi oând am pierde într’un
Când din partea guvernului un
guresc se precede aşa cum am ară tori saşi şi tot pe basa grupării naţio ticul, pe care îl lăsam să urmeze, răsboiQ Prusia de ost seu regatul "Wurten-
parte în traducere fidelă, parte în bergei, său Alsaţia şi Lorena. Mai mult
tat, când dela Budapesta se dau nale? Şi de ce fişpanul nu şi-a vali- estras.
porunci diametral opuse legilor şi ditat şi în caşul acesta „dreptul său deoât provincia Prusia ostioă n’am perde
44
constituţiei, cari se ascund sub man discreţionar , dinaintea căruia, — „Ultimele visite ale celor doi principi niol în caşul unui răsboiQ nefericit în con
taua aşa cjisului drept de control al după cum a declarat vice-şpanul în de Hohenzollern în Budapesta nu se pot tra Rusiei. De ce dâr să plătim un preţ
fişpanilor, ca se lovescă cu atât mai congregaţiă — trebue să se plece şi politioesoe tălmăoi altfel, deoât ca o nocă adecvat pentru un risio oe nu-1 faoem ?
neruşinat în drepturile şi libertatea el cu tdtă câta funcţionarilor comi pecetluire a aşa numitei triple alianţe, oare „Şi cumoă în oaşul unui oonfliot al
cetăţenilor nemaghiarî, atunci nu-i tatului ? prin alăturarea României a devenit o ali Germaniei ou Franoia, Maghiarii vor sta
mirare, că pentru cei loviţi nu mai 44 N’a fost deci vorbă de „direc anţă quadruplă, precum şi ca o reounosoere pe partea celor din urmă, nu încape în
esistă putinţă de-a afla reparare şi tivă ci de poruncă directă dela mi a împrejurării, oâ între marginele terito doială.
lecuire la acel guvern. nistru, care a ajuns, prin cornul fiş- riului celui de al doilea aliat, împăratul „România se află faţă ou Ungaria în
44
Aşa s’a întâmplat şi în caşul pănescului „drept de control , la Austriei, Maghiarii au luat conducerea. Aşa aoeeaşi situaţiă, oa şi Germania. Nu pâte
recursului nostru în contra violenţei urechile autorităţii inferiâre, comu cel puţin sunt tălmăoite aoeste visite în să sufeic, ca jertfirea esistenţei naţionale a 2‘6
comise prin oprirea adunării române nale. Şi la cruda poruncă de sus, Ungaria. miliăne conaţionali în Ungaria să fia preţul
în Braşov. Ministrul în loc de a cer s’a pus în lucrare, cum am dovedit, „Insă, lucru ciudat, atât în Germania, pentru o eventuală scutire a României prin
ceta rigoros caşul şi în loc de a da şi urmărirea şi pedepsirea lui Mu- cât şi în România, marea majoritate a po armatele monarchiei habsburgice în oontra Ru
satisfacţiă celor nedreptăţiţi, a tre reşianu. pulaţiei aprdbă susţinerea triplei seu qua- siei sâu în contra Slavilor dela sud.
buit se ia în aperare ordinul fişpă- Are dreptate aşader foiţa din druplei alianţe, dâr desaprâbă reoundsoerea
nesc, ca se-1 scutâscă pe acesta, care loc a fişpanului, când în faţa con hegemoniei maghiare în monarchia austro- „Am fjis ou intenţiune: pentr’un even
a fost numai instrumentul volniciei statării foilor săsescî, că s’a comis ungară. Şi adeoă mai ales ou privire la tual scut. Şi şi aiol noi Germanii suntem
ministeriale, şi se aibă uil pretext un act de violenţă, esclamă: „Prin oonclusiunile, pe cari din recunosoerea şi în aoeeaşi posiţiă. Faţă ou înaintarea sla-
de a respinge recursul. aceea ce n’a făcut fişpanul, el nici omagiile aduse lor, Maghiarii la trag rela visârii monarchiei dunărene, armatele ei nu
44
Ministrul a pretextat, că ordinul n’a putut comite violenţă . tiv la atitudinea lor faţă ou Germanii şi oferă scut în oontra Rusiei slave. Şi astfel
de oprire al tişpanului „n’a fost adus Violenţa vine deadreptul dela gu Românii Ungariei. preţul luptei vor avă să-l plătâscă Germanii
în meritul causei“ şi că „n’a fost vern şi dela sistemul de guvernare, fiş- „Pentru noi, Germanii, e forte ruşi- şi Românii singuri. In genere mica, dâr
destinat a fi comunicat părţii pri panii sunt numai agenţii acestuia nător, că nu ne ridicăm glasul în contra naţionala şi omogena armată română va
vate , ci este a se privi numai ca şi ai politicei lui nefaste, âr func acestor conolusiunl tot aşa de tare ca Ro cădâ în fiă-care răsboiQ ou mult mai tare
41
o „directivă dată autorităţii subal ţionarii administrativi şi comunal! mânii. In regatul României acâsta îndispo- în cumpănă, deoât cea pestriţă austro-un-
terne, la propria ei cerere , prin ur sunt nisce fiinţe de plâns, puse la sfiiă merge aşa departe, că ameninţă însâ-şi gară. Şi de acâsta ar trebui să se ţină mai
44
44
mare contra acestei procedări nu discreţiunea puterei ministeriale - fiş- alipirea României la tripla alianţă şi sgudue mult sâmă în Berlin .
pbte avea loc recursul. pănescî, care se jocă cu congregaţia sentimentele' monarohioe faţă de prinoipele Din tâte aceste resultă, că Germania
Câte afirmări, atâtea neadevă mai rău decât — ministru-preşedinte de Hohenzoliern". şi România ar trebui să-şl condiţioneze, oa
ruri. Banffy cu dieta. Pice apoi, că şi oancelarnl Germaniei părţi contractante în raporturile de alianţă,
Acesta, deşi o seim forte bine, în chip internaţional şi pe cât să p6te şi
Ar fi ridicol a admite, ca, după ar trebui să se gândescă, dâoă manifesta
ce odată a dat o decisiune în sens, este de lipsă să-o spunem şi să-o ţiile dela Budapesta n’au produs mai mult de drept public, cruţarea conaţionalilor lor
dovedim
din
nou,
pe
fiă-care
căpitanul poliţiei ar fi mai cerut fiind că în acelaşî timp, când se co sânge rău între Germanii dinăuntru şi din dintre marginele monarchiei dunărene.
44
„directivă dela fişpanul. Şi ce direc mit astfel de atentate revoltătâre în afară, deoât au câştigat simpatii la Ma Astfel alianţa sr deveni un tesaur
tivă se-i fi trebuit după ce legea vor- contra libertăţii constituţionale a ghiari. poporal la marea naţiune germană şi la
besce clar şi limpede? „Trebue ore, se îatrebă fiă-care, oa întreg poporul român. Cei din Berlin ar
cetăţenilor de naţionalitate română,
Nu văd cei dela cârmă, că toc raporturile de alianţă cu monarchia dună- trebui atunci şi în mod ofioial să-şl im
mai prin admiterea necesităţii de a ministru-preşedinte Banffy şi foile renă se se cultive din partea Germaniei pună faţă cu Maghiarii oel puţin acea re-
maghiare pretind, că cea mai bună
da „directive şi de a mobilisa „drep şi firescă armonia esistă între guver tocmai pe contul germanismului şi din partea servă, ce şi-au impus’o ou tdtă visita dela
44
44
tul de control fişpănesc într’o ces- nul, naţiunea maghiară şi între na României pe contul românismului? Budapesta cei dela Bucuresci şi ar trebui
tiune de simplă întrunire electorală, „Se (jioe, că Maghiarii sunt oel mai oa din Berlin şi Bucuresci să se considere
se dovedesce, că de fapt s’a creat ţionalitatea română şi numai câţi tare razim al triplei alianţe. Dâr ore în şi promoveze elementul german şi român
o stare escepţională, prin care este va indivicjî, „car! agiteză pentru in oaşul unui ooDfliot al triplei alianţe cu Ru în monarchia babsburgioă îu aoelaşl mod,
teres ar produce tâte turburările,
44
cassată îndreptăţirea legală a Ro amărăciunile şi neînţelegerile. sia, Maghiarii nu se vor afla de sine pe cum s’a crefiot acâsta admisibil de curând
mânilor? partea contrarilor Rusiei? Pentru oa să- A faţă ou Maghiarii, fără a se vedâ într’asta
FOILETONUL „GAZ. TRANS. U Săouilor se fabrică 5 §-urI; în folosul Ro un Bănat, Bihor, Maramureş fără Români; apăru cu datul Innsbruok 10 Iunie 1848,
mânilor grăniţerl, după îubolditurile depu produceţi în prinoipatele danubiene în loc subaoris de Ferdinand, şi în aoela supune mo-
tatului Al. Bobăţiel şi ale episcopului Le- de simpatii numai antipatii asupra-vă. Luaţi narohul din nou graniţa militară ministerului
Grâniţerii regimentului român meni abia se legiui, oa § 6 să se înţelăgă sâmă să nu vă căiţi prea târziu . ungar şi palatinului Ştefan, sooţîndu-o de
44
nâseudean. şi despre ai noştri. Şi ce oupnnde acel §? In fine „Gaz. de Transă înobeiă ast sub consiliul de răsboiu (Hof'kriegsrath).
Cuprinde, că grâniţerii, câţi suDt în ser fel: „Regimentele române grăniţere vor Din amintitul manifest, în oare li-se asi
Grâniţerii romani în 1848. viciu activ, să fiă datori a purta armele face fârte bine, dâcă ele mai înainte de-a gură grăniţerilor români naţionalitatea, re
(Urmare.) sub numirea de „gardă naţională , pănă pane jurământul nou pe vre-o oonstituţiune, ligia şi ‘limba, este forte maroant urmă
44
In proiectul de lege pentru apărarea oând patria se află în pericul; să tragă fiă orl-oare, vor cere esaminarea şi espli- torul pasagiu: „De altă parte însă Vă pro-
patriei, dela 2 Ian’e, Săouilor li-se dete un sold şi haine; să aibă numai oficerl ounos- oarea acelei»., garantisarea dreptului de vooăm, ca să ascultaţi întru tote de minis
rol forte însemnat, căci nu numai grăniţer.ii cătorl de limba maghiară". proprietate, de strămutare liberă din regi terul Meu ungureso, oare aoum este or
lor, oi şi toţi ceilalţi fură declaraţi oa „gardă Vorbind apoi „Gaz. de Transă des ment, la SGiinţe, meserii ş. a.; alegere li ganul constituţional, şi să nu Vă puneţi
naţională" ou oomsndâ maghiară şi cu lâfă. pre nişuinţele Maghiarilor de-a întroduoe beră a ofiţerilor, şi cea mai necondiţionată în perioul ferioirea Vostră şi a urmaşilor
In 3 Iunie se mai adause la amintitul pro şi între gr&niţerii români limba maghiară, oruţare a naţionalităţii lor“. Voştri prin împotrivire; nici să Vă pătaţi
t
iect şi un paragraf piivitor la grâniţerii oontinuă astfel: „Pentru oe nu se pârtă Artioolul acesta remarcabil al preţui gloria vâstră istorică de alipire credinciâsă
români. naţiunea maghiară cu mai multă siuoeritate tei „Gazete , oare şi atunol făoea servicii cătră casa Năşiră împărătăscă . In fine se
u
u
piarul maghiar „Ellenor dela 6 Iunie cătră naţiunea română? Au nu văd Ma fârte însemnate causei românesol, n’a rămas spune în manifest, oă Maj. Sa numesoe pe
u
scrie ou privire la proiectul aoesta un ar ghiarii, că ei fără noi sunt pierduţi? Nu fără efeot, pentru-oă grâniţerii români şi- loootenentele-mareşal br. Hrabowslci oomisar
ticol, în oare îşi esprmă presupunerea, că mai despreţuiţl nisoe simpatii, pe cari ni- l’au însemnat bine. reg. spre a face investigări despre turbu
cei 9 paragraf! Bi artionlului de lege privitor oăirl nu le veţi mai afla pe aoest rotogol După oe se „săvîrşi unirea Tran rările din Croaţia şi Slavonia, cari ar avâ
44
la graniţă, vor produce d’sgustare şi ură al pământului; nu vă ţineţi aşa sus nasu silvaniei ou Ungaria, Maghiarii voiră să se de scop desfacerea aoestor ţări de oorâna
între Românii grăniţerl. La ceea oe „Gaz. rile aristocratice; cuuosoeţl şi aflaţi, oă Ro asigure aoum şi mai bine de regimentele Ungariei; şi tot-odată spre a trage în oer-
u
de Trans. în Nr. 44 ex 1848 observă ur- mânul a ajuns la ounosoiuţa de sine, şi române, şi şi isbutiră de-a mfluinţa asupra oetare pe Banul lelaoiel, oare prin purtarea
mătorele: „Se pote acesta altmintrelea? Oe oă-şl seie preţui puterile şi facultăţile sale. monarcbului, ca aoesta să emită un manifest. sa ar eăloa legile, şi oare se declară lipsit
u
înnodătură de oolo pănă colo 1 In favorea T nchipuiţi-vă o T.ausilvauiă fără Români, Manifestul, întitulat „Cătră grâniţerii mei , de rangul său de Ban şi de t6te rangurile
