Page 11 - 1897-10

Nr. 219 —1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

este, oum a flis d-1 Bradiceanu, mâna dreptă şitul pustiitârelor răsbâie ou Ungurii şi SC1R1LE Ş1LEL şelor, oa mai înaintaţi în oultură, numai
în comitatul nostru ourat românesc a gu­ ocroti oultura europână de sălbatioa sete 446 şi-a părăsit confesiunea, va să flioă,
— 2 (14) Octomvre v. după combinaţiunile foiei guvernului, „6me-
vernului, care în duşmănia sa faţă de po­ de jaf & nomacjilor păgâni ai răsăritului:
1
porul român, va să flică faţă şi de majo­ şi numele regentului german, numele lui Predici. Dumineca viitore, în 6 (17) nii culţi ţin la religia lor *. Dâr tot „Pester
ritatea covârşitâre a acestui oomitat, a mers Otto, îviugătorul Maghiarilor, mai trăesoe Octomvre, va predioa la Biserica S-lui Ni- Lloyd** adauge: „După oum se vede, oei
aşa de departe, înoât l’a deoretat prin or- şi afli, după aprâpe o miiă de ani, în me­ colae din loo părintele capelan militar Ni- oe sunt indiferenţi faţă de religiă, ise ţnul-
dinaţiunl de neesistent. Şi D-vostră oereţî, moria reounosoătâre a omenirei germane. oolau Fiseşianu. Ou ooasiunea asta, noii ţămeso de-a avâ o consoiiDţă independentă,
oa oomitatul nostru românesc să-l preamă- Afli înoă — după oe într'o posomorită (ţi de reoruţl din aoâstă tomnâ vor asista peutru fără de-a se mai rupe şi în mod formal de
râsoă ?! f 6mnă, a cărei amintire ar trebui şt&rsâ pe întâia-âră corporativ la servioiul divin îq religia lor**. Va să flioă însuşi „P. Ll.“ re-
Ba d-1 Bosz se provâoă faţă de d-1 veci din ananele germane, un împărat german biserica S-lui Nioolae. ounâsoe, oă numai indeferentismnlui reli-
Bredioeanu la însufleţirea estra-ordinară a a glorificat, printr’un toast celebru, pe Ma­ Liberat. D-1 Aurel Ciat.0 din Blaşiu, giouar este a se atribui, că „âmenl
majorităţii din sala acâsta! Rău face d-1 ghiari, caracterul lor naţional şi istoria lor. culţi** de pe la oraşe nu-şl prea dau si­
student jurist, împlinindu-şl în temniţa dela linţa de-a faoe formalităţile eşirei din sinul
Bosz, pentru că mă îndâmnă să declar şi împăratul "Wilhelm II nu şl-a răsfăţat
Seghedin osîuda de 6 luni a fost liberat bi8ericei. Ei şi aşa, oa nepăsători fată
acuma, ce am declarat de repeţite-ori, că oompatrioţii. Uimirea, prioinuită de mani
Lunia treoută. de orl-oe biserică, sunt prin firea Iuorului
da, D-v6stră, majoritatea formală a comita­ festările mereu reînoite ale bizarei lui oon-
tului, vă însufleţiţi, însă D-vostră puteţi oepţii despre lume, de mult deja s’a în­ Meetingnl dela Ploeştl Comitetul na­ păgâni. Oe lipsă ar mai avâ deol să trecă
•eventual representa interese mari materiale chegat, îa mintea celor mai buni, într’o ţional studenţesc, precum ne spun foile la păgânism ?
în aoest comitat, însă sentimentele poporului târnă seriosă, asounsă în adâncurile întune- de dincolo, a stabilit deja, împreună ou De-altmintreiea datele de mai sus se re­
din aoest oomitat nu le representsţî niol oose ale inimei şi tăgăduită numai de min­ membrii Ligei dm Ploeştl, programul mee- fer numai la auul 1896, oând treoerile la
dâcă aţi fi înoâ odată aţâţa pe basa, pe cinoşi venali; cuvintele nesoootite, oarl au tingolui de protestare naţional, ce se va neconfesionalism nu luaseră înoă avântul,
■oare sunteţi. Sentimentele poporului le re- aruncat aousarea de înaltă trădare, de sen­ ţinâ Dumineca viitore în aoest oraş. Comi­ pe oare l’au luat îu anul ourent. Pe noi
presentăm noi, âr noi — oel puţin eu — timente nepatriotioe şi de porniri intere­ tetul studenţilor buouresoenl va fi întâm­ cel puţin ne liniştesoe împrejurarea, că
susţin, oă e o insultă la adresa comitatului sate, unei părţi însemnate a poporului, oare pinat la gara Ploeştl Dumineoă d. a. de după oonstatările de mai sus, păgânismul
a cere, oa oomitatul pe spesele sale să munoesoe şi oontribue ou averea şi ou sân­ tote societăţile ou drapelele lor şi cu mu- se lătesoe aprâpe numai în sinul elementului
preamărâseă pe representantul guvernului, gele la prosperitatea imperiului — aoele sica în frunte, de unde vor porni la gim- maghiar, er nu şi între noi.
oare guvern a decretat neesistenţa Româ­ ouvinte sunt înoâ dureros întipărite în Dasiu, unde se va ţinâ întrunirea, Yor vorbi
nilor! inimi; âr oohii ageri văd din fiă-oare simp­ d-nii: Tamara, O, Ionesou, Th. Raiou şi
D4că ca partid voiţi să vă însufleţiţi tom oât de mio al vieţei n09tre politice, oâ N. Orapeleanu. ULTIME SOIRI.
deschideţi pungile şi vă însufleţiţi, noi nu se apropie fliua acelei răfuell, care a fost None visite la Sinaia. Marţi sera a Viena, 13 Octomvre. Toţi se
vă vom oonturba, nu oereţî însă dela noi atât de adesea deja funestă poporelor şi sosit la Sinaia ducele de Saohsen-Meinin- aşteptau la mare furtună în şedinţa
însufleţire pentru aoela, oare deoă are vir­ principilor. Nici un om cu minte nu se pote gen cu fiica sa, prinoesa Fedora. Ducesa de ac}! a camerei; galeriile au fost
tuţile, oe i-le atribue d-1 Rcbz, n’ar mai fi indoi de intenţia bună şi de ţelurile înalte va sosi peste oâteva flile. 6speţii princiari ticsite de lume. înaintea parlamen­
stat un moment în fruntea comitatului, dâcă ale monarohului, ale oărui interese sunt in­ au fost întâmpinaţi la gara din Sinaia de tului multă lume adunată.
s’ar fi abătut dela sistemul de guvernare disolubil legate de ale poporului; der nici un regele şi regina, de miniştrii şi personalul In loc de furtună, mare sur­
nouă duşmănos. om cinstit ou privirea neorbită nu-1 p6te legatiunei germane. prindere: deputatul Schonererian Iro
vede, fără îngrijare, păşind înainte pe dru­
Din aceste motive mă alătur la păre­ (cercul Eger din Boemia), unul din.
mul său. De aoeea e datoria nâstră, — vai, Despărţământul III (Făgăraş) al Aso-
rea d-lui Bredioeanu şi rog, oa propunerea cei mai vehemenţi obstrucţioniştî, a
o datorie oe apasă dureros ea o povară ciaţiunei transilvane îşi va ţinâ viitârea
0
d-lui Bosz să se ia dela ordinea (fii !* depus mandatul seu de deputat, din
grea — să avertisăm mereu şi — ori cât adunare generală, după oum am anunţat în
Faţă de Românii în minoritate, haita causa verdictului, ce s’a pronunţat
de tare ar urla corul lacheilor şi ori oât Vaida-Reeea, însă în 24 Octomvre n. c., âr
mameluoilor a primit propunerea lui Bosz* asupra lui de cătră comisiunea de
mişeii din ţâră ne-ar suspecta — să ară­ nu în 21, oum din erâre s’a tipărit în con­ reprobare îu afacerea conflictului seu
(Va urma). tăm ou oe primejdie ne ameninţă crisa vocarea publicată.
cu deputatul anti-semit Gregorig.
monarohioă.
Schimbări de numiri. Ministrul ung. A doua surprindere: presidentul
Rapsodii unguresc!. Acâsta orisă oonsistă în târna, oă mo- de interne a dispus, oa Institutul de alie­ a anunţat, că Scbdnerer a cerut un
narohul, deşi tîuăr înoă, nu trăesoe ou
Etă în întregimea lui articulul revistei ger­ nat! din Sibiiu de aiol înoolo să se numâsoă: concediu de patru septemâuî, care
mane „Die Zukunft** scris asupra visitei împăra­ mintea în vremea nostră, oi în amurgul „Institutul alienaţilor reg, ung. de stat din i-s’a acordat aprdpe eu unanimitate
tului Wilhelm al Germaniei la Pesta: mistic al unor flile apuse. Aprâpe fiă-oare Sibiiu“, âr Institutul ţării pentru bolnavii şi în mijlocul unei mari ilarităţi în
In dina de St. Laurenţiu, a celui mai disours hrănesoa aoâstă târnă, fiă-oare de ochi din Braşov să porte în viitor nu­ băncile majorităţii.
de timpuriu şi mai brav politio-sooial al aprope deştâptă, fără voia şi oontra dorin­ mele : „Institutul bolnavilor de oohî reg. Astfel au rernas de-ocamdată în
oreştinătăţei bisericesc!, Regele german Otto ţei oratorului, neplăoere şi obieoţiunl. Fiă, ung. de stat în Braşov**. parlament numai trei Schonererian!
I, bătu odinioră pe câmpul Lechfeld lângă că emfasa pare exagerată, fiă oă vegetaţia din cinci, câţ! sunt în partid.
Ausburg pe Maghiarii jefuitori, oarl, de comparaţiilor pare prea deasă, fiă oă ima­ Penirn clădirea unei biserici unguresc! Apoi s’a început discuţia asupra
când ajunseră oa aliaţi ai Romanilor răsă- ginile par prea împestriţate, fiă oă ascul­ în Bandul de Câmpiă a dăruit episcopul propunerilor de punere în stare de
Majlath 15,000 fi.
ritenî, în ţările dunărene şi în Panonia, tătorul atent desooperă anecdote şubrede acusaţiune a cabinetului Badeni.
spăimântaseră Europa prin orori sângerose şi greşeli de improvisare în esemplele is- Procesai lui Dreyfuss reînoit. pi arul
•şi pustiisără ou deosebire ţinuturile lipsite torioe, pe oare le citâză ou atâta belşug „Soir“ din Paris anunţă din isvor demn de
de apărare ale împărăţiei, pe cale de for- oratorul: aprope tot-dâuna efectul discur­ oreflot, oă procesul căpitanului Dreyfuss îa L i t e r a t u r ă .
maţiunej a Germanilor. De mult deja aoeştl sului e neaşteptat şi n9rodit, Nioî-odată timpul oel mai apropiat se va pertraota Prin administraţia fliarului nostru se
representanţl ai barbariei răsăritene ajun­ însă un discurs al împăratului u’a dat mai din nou. pot procura următârele cărţi nouă, apărute
seră, în expediţiile lor nomade prin ţâră, mult prilej de ougetat, decât toastul rostit Rectificare. In titlul artioulului „Fran- în tipografia „Aurora** A. Todoran din
un flagel teribil pentru poporul german; de Wilhelm al Il-lea înaintea ospeţilor cesii şi Italienii * din numărul de erî este Gherla:
1
inoendiau oa Hunii: căleau în piciorele atenţi, adunaţi la masa de gală a palatului e se oeti îu loc da o „parabolă**, o „para­
oailor, primăvara, pe ţarini, tînăra semă­ regal din Buda. De astă-dată nu e vorba lelă statistioă.** Predice pe tote Dnminecele şi săr­
nătură; nu oruţau pruncul la sînul mamei: de nuanţe, pe oarl fiă-care după gust şi bătorile de peste an de I>. Em. Elefte-
rcscu, membru al Asociaţiunei transilvane
nimioiră în Saosonia, în Suabia, în Francia deprindere, le-ar putea dori altminteri: 8. Aplicarea multiplă. Nu există mijloc mai
bun, care se pote aplica la diferite caşuri, ca şi al mai multor societăţi culturale. Este
renană, pretutindeni unde oastele întărite totă struotura de idei a oratorului se îu- Molls Eranzbrantwein care alină durerile, întă- un op voluminos, conţinând vre-o 350 pagt
său legiuni do răsboinioî călări nu rezistau temeâză pe premise ou totul false şi nu resce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos format mare 8°. Preţul 1 fi. ,50 cr. (4 lei).
furiei lor, slabele începuturi de oultură. pote resista luminei învăţămintelor istorice băi etc. O butelie 90 cr. se p6te procura dîlnic la
şi a realităţei. — Ca să mai vorbim de valârea acestui
Deja împăratul Henrio J, — oare are prin poşte dela farmacistul A. Mod liferantu, op credem, că nu e lipsă; numele d-lui au­
reputaţia celei mai frumâse şi, din neno­ Trebue să deplângem acâsta, oăcl curţei din Viena Tuchlauben 9. Iu depourile din tor Dr. Elefterescu e prea bine cunoscut
rocire, şi a celei mai rare virtuţi princ'are, oratorul plin de frumos entusiasm este îm­ provincie să se ceră espresă preparatele lui Mod, cetitorilor fliarului nostru, precum şi tutu­
provSdute cu marca de contravenţie şi subscriere.
a artei modeste regere — după oe plătise păratul german, de ale oărui rostiri publice ror Românilor din numărâsele sale scrieri
nouă ani tribut hordei UDguresoî venite ar trebui să rămână pururi departe erorea.
atât de măduâse, instructive şi cu atâta
dela Ural, fusese silit în sfârşit să o în­ S’ar putea să treoem în tăoere peste O statistică a păgânilor din Un­
gust cetite. Venitul curat din vândarea
tâmpine pe oâmpul de răsboiu ; şi loviturile acest trist episod, dâoă nu s’ar fi făout în­ garia. O revistă nngurâsoă oomunioă acestui op l’a destinat generosul autor pen­
grele ale oălăretilor lui saosonl nemeriră cercarea îndrăsnâţă de a se glorifioa toomai oâteva date statistice fârte interesante eu
tru ajutorarea gimnasiului român din Blaşiu.
aşa de bine, încât agilii briganzi, cari se aoest toast ca o sublimă ispravă, şi de a-i privire la prooagarea păgânismului în Un­
Atragem atenţiunea cetitorilor asupra aces­
numeau ou fală fii ai păraântnlui, nu mai atribui, cu gălăgie, însemnătatea unui eveni­ garia dela întroduoerea legai pentru ne-
tei scrieri.
îndrăsniră timp de 22 de ani să se apropie ment de-o deosebită importanţă politică. Oa oonfesionalitate înoâoe. După aoâstă statis­
Povestiri de Petra-Petrescu â 80 or.
•de graniţa germană: poporul înarmat al orl-ce muritor, nioî împăraţii nu sunt scu­ tioă, îu deoursul anului 1896 s’au declarat
francate. De vânflare la adminstraţia
bravilor saosonl ^umpluse de spaimă salu­ tiţi de greşeli; şi monarohii, oarl nu ored, oa eşiţl din sinul bisarioei 3990 inăividi■
nâstră.
tară muşuroiul negricios al nomazilor. Când — oum oredea înoă în secolul nostru Ca- Dintre aceştia 446 sunt orăşeni, âr 3444
______i'_______ _____ _______
sângerdsa lecţie fu uitată, oând vechia sete rol al flecelea — că au relaţii personale sunt dela sate. După religiă: 1549 au fost
de pradă âr sa deştâptâ şi hordele călări ou cerul, soiu că ounosoinţele lor nu pot înainte reformaţi, 923 oatoliol, 755 luterani, IPIP Domnii abonenţi, cari încă,
năvăliră în Bavaria, atunol Regele Otto fi fără lacune, şi oă şi puterea inteligenţei 717 greco-orientall, 27 greco-oatolioî, 28
nn şi-au reînoit abonamentul, s6
oel mare adună întrâga putere armată a lor trebue să-şi refuse oâte-odată serviciile. israeliţî. După sex: 2181 femei şi 1809
binevoi^scă a-1 reînoi neamânat,
ţărei —- numai Saosonii ocupaţi a păzi Aoeste lipsuri şi stigmate ale slabei firi bărbaţi. E de observat, că partea oea mai
fruntariile contra Slavilor rămaseră departe omenesol, suveranii, oarl troneză sus ar tre­ mare dintre aoeştia sunt diu ţinuturile oele ca s6 nu li-se întrerupă regulata
de luptă — şi la 10 August 955 dădu la bui să le asounflă ou îngrijire mulţi mei mai unguresol.
espedare a diarului.
mir Ungurilor ; hoarda brigandă fu ou de­ bănuitâre; odată însă oe sunt desvălite, Foia guvernului „Pester Lloy**, pro-
Administraţiunea
săvârşire învinsă şi fugarii, cari scăpaseră trebue să se spue fără reservă, oă sunt vooându-se la aceste date, vrâ să dove-
„Gazetei Transilvaniei .
44
ou viaţa din vîrtejul luptei, fură măoelăriţ lipsuri datorite siăbioiunei omenesc!. dâscă, oă amintita lege pentru neoonfesio-
fără milă de populaţia mâniată a Bavariei (Va urma.) ualitate totuşi nu este aşa de păgubitâre,
Aoâstâ fli de vară, care pote ou drept pentru Maghiari, oum se oredea din partea
Proprietar: ®r. Aurel Mureşlanua.
cuvânt fi comparată ou flilele cele mari de unora la început. Aoâstă vrâ s’o probeze
la Tours şi Poitiers, aduse Germaniei sfâr­ ou împrejurarea, oă dintre locuitorii ora­ Redactor responsabil: Gregariu Maier.