Page 110 - 1897-10
P. 110
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 242—1897.
un „amesteo“ în cârta poporelor aoestei la Oluşiu, episoopul a ţinut o predioă în în joo persâna Sa şi î-1 Lrateză oa pe un căci ele au fost însoţite de asigurarea oea
monarohii. biserică, care predică, după oum spune monaroh vasal al Habsburgilor. mai deplină dată camerei maghiare, oă nici
Spune apoi, oă în Ungaria, Germanii „Ellenzek", prin „cuvintele sale aspre, doje- Cunoscuta mândrie şi dignitate a Re o diverginţă de interese şi nici un fel de
şi Românii trebue să mârgă mână în mână nitdre şi musirătdre a produs „resens în gelui a fost firesce, rănită adânc — oontinuă oonfliot nu p6te esista între guvernul un
u
şi la alegerile dietale să-şi arunce în cum cercurile mai alese— Se vede, oă mus generalul. guresc şi oal român, între naţiunea ma
pănă tdte cele 4 6 milifine faţă ou oele 7*4 trările au privit tocmai pe fruntaşii Kultur- — Ş i ? . . . ghiară şi între naţiunea şi naţionalitatea
milione maghiari. Problema unei politioe egyletiştl. — Şi astfel, se pare oă suntem pe română.
înţelepte a triplei alianţe va fi dâr de a penatul de ase adeveri profeţia d lui Fleva. Cu alte ouvinte, primul ministru al
împăoa pe Saşi şi pe Şvabi ou Românii Politica Regelui Carol. ’âoută la ultima d.-v. întrunire, unde a spus: Ungariei deolară neex'steate orl-ce aspira-
şi ai organisa pentru alegeri. „Veţi vedâ, oă va sosi vremea, oând liunl da dreptate dm partea Românilor de
Articulul se sferşesce cu cu Interview cu un general. oei oarl conduc destinele României se vor ceste munţi, şi morte speranţelor Români-
vintele : Sub acest titlu „Dreptatea“ din oonviuge, oă alipirea nostră necondiţionată or de dinoâce, oă fraţilor lor din Ungaria
„Pote, că mai târcliu principii de Ho- Bucurescî, organul fostului ministru a Tripla Alianţă e o greşâlâ, o neertată i-86 va face oând-va dreptate...
henzollern de dinodoe şi de dinoolo vor Fleva, publică în numărul său de greşală, oare p6te avâ triste oonseoinţ9. .. Pressa maghiară, înourajată de da-
sigila alianţa ou monarohia dunărenă între Mercurî, un interview ce cjice ca l’a Eu ored, oă dâoă e vorba ca România să olaraţiunile baronului Banffy, ne tratezi şi
zidurile vechilor oraşe germane Sibiiu şi avut representantul său c’un general sufere umilinţl dela aliaţii săi, ea ar mai ea ou un oinism estra-ordinar.
Braşov, in mijlooul poporului român, oare român. putâ să aibă o altă orientare în politica La întrebarea, oă cine e vinovat pen
u
locuesoe jur împrejur şi care şi în privinţa Dam loc acestei convorbiri, din esternâ mult mai avant&giâsă pentru ea“. tru deoorarea lui Jeszensky, „Pester Lloyd
numărului pote deja ecj.1 să se măsure ou cuvent în cuvent după cum o co Ei bine! prevederile d-lui Fleva sunt răspunde pur şi simplu : Regele Carol per*
Maghiarii. Şi în politică trebue să oumpă- munică numitul cjiar, in a căruia aprdpe să se realiseze. sonul.
nim şi numărăm ! tt sarcină cade firesce totă răspunderea Regele Carol a avut ooasiuuea să se Etă la oe situaţie eritioâ ne-a adus
pentru cele împărtăşite: Etă ce scrie încredinţeze ce urmări regretabile ar putâ sâ înoăpăţînarea îa tâoere a guvernului nos
Episcopul Majlâth pedepsit. Epis- „Dreptatea" d-lui Fleva: decurgă, dâcă România s’ar arunca necondi tru : piarele unguresoî au ajuns să îndrăs-
ţionat în braţele Triplicei: Ungurii strîog nâsoă a pune în joc chiar persona Suvera
oopul oatolio al Ardealului, contele Gustav S’a vorbit mult şî multe, în timpul
din cji în c}i mal mult lanţurile, oarl su nului nostru !
Majlâth, a ajuns şi ei să fiă urmărit şi din urmă, asupra politioei exteriâre a Ro
grumă pe fraţii transilvăneni şi, Regele Dâr când un cfi ofioios uugureso
ar
persecutat din oausa atitudinei sale hotâ- mâniei.
Carol, oare e un sincer patriot, nu p6t«
rîte şi energice faţă ou sistemul domnitor In deosebi, ou ooasiuuea celor două vine şi lovesoe în Rege, făoâadu-l direct
privi cu indiferenţă oum Austria, pretiusa responsabil de decorarea lui Jeszenszky,
el depravaţiunei şi demoralisărilor. Soim, visite a suveranului Austro-Ungariei şi a
nostră aliată, nu faoe nimic spre a uşura Ziarele guvernului nostru au datoria impe-
că el a fost aousat pentru-oă pe-o tânără Regelui nostru, s’a afirmat fără reserve, că
suferinţele Românilor transcarpatini. riâsă de a-şl deslega limba şi a ne spune
fată, ou numele Nagy Eszter, ar fi con- atitudinea ţării nâstre este hotârită şi anu
— Fârte bine: motivele ce a-ţl avut
vertit'o dela religia reformată la oatolioism me: politica Triplei alianţe. oategorio, dâcă guvernul ia răspunderea
amabilitatea să-mi espuneţl justifioâ în de-
înainte de a fi împlinit anul al 18-lea al Luorurile însă nu erau lămurite în actului, âr dâcă n’o ia, oe are de gând să
ajuns o schimbare a politioei nostre este-
etăţii, va să Z înainte de-a fi avut eta mod ofioial, de 6re-ce guvernanţii — sin faoă ?
Ioă
riore. Insă, ou cine credeţi d-v., că am
tea legală. Acesta s’a întâmplat în timpul, gurii cari ar fi putut espiioa atitudinea
pute merge, renunţând eventual de a mai
oând Majlâth era înoâ protopop la Oo- nostră — au crezut de cuviinţă să păstreze
tace jocul Triplei Alianţe în mod aşa ele
morn. In numele fetoi, oare era orfană, au cel mai adânc ^secret diplomatic în acostă Sera de înfrăţire româno-sârbe-
înaintat plângere la judeoătoria de oero din privinţă. oneros peutru România ? slovacă.
— Ou cine?,,. Etă oâteva fapte din
Oomorn tutorii ei, cari sune doi ţeranl sim Aşa fiind, am oreijut oă e datoria oare puteţi trage conduşii:
pli dela sate. nâstă să căutăm s luofina opinia publioă prin Budapesta, 8 Noemvre 1897.
Fiind-oă Majlâth este membru al oa- alte mijlooe de oât ofioiale. Guvernatorul Basarabiei Constantinovicl, Părtaşi ai aceleaşi dureri, părtaşi ai
merei magnaţilor, judecătoria a cerut mai In acest soop, ne-am adresat unuia insoţit de principele de Bonrbon, au venit aoeluiaşl dor şi ai aceleaşi dragoste de
întâiii suspendarea dreptului său de imu dintre oei mai eminenţi generali ai noştri săptămâna trecută, ou misiune specială dela neam. purtători ai aoa'oraşî griji şi nevoi,
nitate, ceea ce s’a şi fâeut, putând să ur — al cărui nume nu suntem deocamdată Ţarul Rusiei, să salute pe Regele Carol ia pătranşt de fooul aceloraşi sfinte idealuri :
meze astfel prooesul, care s’a pertractat autorisaţl să-l divulgăm — şi i-am cerut laşi. Credeţi, că faptul acesta nu e destul lupta pentru binele şi ferioirea strămoşes
de semnificativ ?
alaltăerl înaintea judecătoriei de oero din opinia d-sale asupra vitalelor cestiunî po cului neam, adunatune-am şi în anul aoesta
Oomorn. menite mai sus şi oare, ou drept cuvânt După visita aşa de reoentă dela Pesta, tinerii universitari români, şerbi şi slo
A fost un proces unic în felul său. preocupă acjî pe t6tă lumea. nu are ore aerul unei contra-demonstraţiunl P vaci. Ne-am adunat, să ne spunem doru
Pe banoa aousaţilor stetea episcopul Maj Publicăm mai jos extrem de intere Dâr, înoă un simpton şi mai hotărîtor : rile, să ne vărsăm năoasnrile, să oăutăm
lâth, âr faţă în faţă ou el doi ţărani oa santa convorbire ce am avut ou generalul. Tocmai acum se vorbesce cu o stăruinţă, in lâo şi alin durerilor şi dând mână de în
aousatorl ai săi. După oe ’i-s’a oetit aousa- — Oe oredeţî, domnule geueral, sun tenţionată par'că, despre o apropiată visită a frăţire, să punem un sfânt şi puternio ju-
ţiunea, episcopul declară, că este adevărat, tem sâu nu, — în mod oert — ou Tripla Regelui României la Petersburg. răment, că ou tărie, eu trup ou suflet ne
că fata a fost primită în biserica catohoâ alianţă? — Dâr ce faoeţl atunol ou fortifica om strădui, vom lupta, ne-ora jertfi pen-
înainte de-a fi avut etatea legală (mai lip- ţiile, domnule general? t u oe ne e mai scump în lume. pentru al
— De, domnule, e greu să-ţi dau un
siau 2 luni), dâr negă, că acâsta ar fi fâ- răspuns precis. Suntem şi nu [suntem. Si âtă — Fortificaţiile? întrebarea este impor nâmurilor nostre bine!
out’o cu intenţiă, De-asemenea nega, oâ oum: e evident că, până aoum, România tantă, în adevâr. Sâmbătă în 6 Noemvre a fost aoâstă
fata ar fi fost ademenită să trâcâ la cato- înclina fârte mult cătră politica Triplicei. Pot să vă spun luorul următor: „sâră de înfrăţ're,** oonvooată aoum de
lioism prin favoruri materiale. Prooesul s’a S’au întâmplat inse, în urmă evenimente cari La 1888, în remarcabilal său disonrs Slovaoî.
terminat ou condamnarea episcopului pentru au modificat forte mult starea de lucruri exis asupra creditului pentru fortificaţii, d-1 Pe Şi oând am vădut aoi adunaţi aţâţi
transgresiune in contra unei religiunî. Ei a tentă. tre Carp a spus : „domnilor, direcţiunea tu mândri tineri, nădejdea ssupritelor nâmurl,
fost osindit să plătâscă 25 fl. în loc de în- nurilor ndstre vâ arată orientarea politicei
— La ce voiţi să faceţi alusie? oând am văZut atâta însufleţite iabnenind
chisore, plus o amendă de 25 fl. fl 4 fl. 40 — La visita Regelui la Pesta. Regele nostre!* d’n piepturile lor, oând am văZut atâta
cr. ca despăgubire ţâranilor acusatori. Majlâth Carol a fost păcălit de Unguri, oarl în Eu — sfîrşi generalul, — n’aş fi de entusiasm tineresc, atâta foo sohîot.aiându-le
s’a mulţamit cu sentinţa şi a plătit amenda complicitate ou guvernul Sturdza l’a făcut loo surprins, dâoă în viitârele fortificaţii ce în oohî, atâta dor de luptă pentru feri
imediat. să săvârşâsoă un act neplăcut ţării: deco vom mai faoe, tunurile ţârii românescl o sâ cirea asupritelor popâră, îmi venia să str’g
Observăm de-altmintrelea, că toomai rarea lui Jeszenszky. aibă altă direcţiune! în gura mare: a nostră-i libertatea, al nos
în ajunul plecărei sale la Oomorn, episoo- Acâsta a afectat mult pe Suveran. Asupra acestora am mulţămit gene tru e viitorul!
pul Majlâth a mai dat o leoţiune conaţio Apoi, Regele a fost forte supărat de ou- ralului şi m’am retras viu impresionat de Preşedinte al oommersnlui a fost Slo
oele au(jite.
nalilor săi „liberalo-patrioţl“ din Cluş'u. tesanţa ou care primul ministru al Unga vacul Milan Hodza; vioe-presidenţî: din
Aflându-se adecă într’o visitaţiune canonică riei, răspunzând deputatului Şarban, puDe oartea Sârbilor Milosav Putnik, din partea
Românilor Tlarie Chendi.
Afacerea Jeszenszky.
După cuvântul presidial de deschi
(Toci ale pressei).
militare, pănă atunci, oănă oând nu se va pe lângă „ascultarea de ministerul unguresc* dere, a urmat reoiprooa recomandare. Noi
spăla de învinuirile ridioate asupra sa. şi credinţa neclintită a regimentelor Iromânesci „Drapelul“ din Buouresol vorbind de Românii am dat contingentul oei mai
„Oe se va alege din aoestea?“ în- cătră casa domnitdre esprimată în cuvintele : răspunsul dat de ministru-preşedinte Banffy mare.
trâbă „Gaz. de Tr. şi epo oontinuă: „Des „m'eî sâ Vâ pătaţi gloria Vostră istorică de la interpelaţia în afacerea Jeszenszky scrie Se ridică d l Chendi, rostind o fru-
u
:
tul, că după oe Transilvania se uni ou Un alipire credincidsă cătră casa Ndstrâ împâ- între altele : mosă şi însnfleţitâre vorbire în limba ger
garia, regimentele nâstre grăniţere înoă au rătescă.“ Baronul Banffy a mers pănă să in mană, căci durere numai în acâsta na pu
a-şl însemna forte bine şi a-s9 folosi peste sulte, de pe banoa ministerială, pe aoei ce tem reoiproo înţelege.
Fiind astfel daţi grăniţerii români pe
tot de t6te ouvintele manifestului, prin cari luptă pentru marea şi sfânta causă a Ro A vorbit oam următâraie: Ne-am adu
mâna Maghiarilor, aoeştia nu-şl mai băteau
se garantisâză naţionalitatea, limba şi re mânilor subjugaţi, numindu-i — atât pe nat să ne dăm mâna de fraţi, să reîno'm
aoum capul ou alta, deoât oă oum să-i în
ligia şi se promit atâtea îmbunătăţiri şi li acei de peste munţi oât şi pe cei de ârăşl sfânta legătură peutru lupta, ce ni-a
trebuinţeze oontra Sârbilor şi Croaţilor
bertate constituţională, oa grăniţerii să mai dinoâce — nisoe vulgari agitatori, oarl stat şi ne stă înainte. E o reîooire a înfrâ-
răsculaţi, şi spre scopul aoesta şi făuriră
p6tă şi ei vorbi şi cere oând îl dore de caută se-şî oăştige pânea de t6te cailei© tirei sâra acâsta şi mare e importanţa ei.
articolul de lege 20 ) despre miliţia gră r
l
oeva. Pe viitor în graniţă va fi o mare în- printr’o agitaţiă fără temelii Er dâoă pănă aoum rod practio nu a adus
niţărâscâ română şi săouâsoă din Ardeal,
trebăeiune limba scâlelor şi limba de co Ne deprinsesem să fim insultaţi nu mult, a adus rod moral. Ya aduce şi prao-
în care articol grăniţerii suat obligaţi a
mandă, pentru-eă limba nemţâsoâ va fi mai de pressa maghiară, şi dispreţuiam in tio. Şi dâcă împrejurările ne fac pe noi
împlini serviciul militar întoomai oa şi alţi
scâsă. 6re Sârbii şi Slsvo-Croaţii, oum şi sultele aoestea după cum meritau, mai ales numai „Stiirmer und drăager“, mândri să
oetăţenl ai ţărei, şi a sta afară de graniţă
Românii, ce limbă vor pretinde pentru şoolă oă ele aveau aerul de-a porni dela nisoe ne simţim totuşi şi de acest rol.
„pănă oând poftesoe starea oea perioulâsă
şi comandă, după ce naţionalitatea lor e âmenl, cari recurgeau la mijlâoe violente Sohiţâud apoi mişcarea naţională şi
a patriei**. Cu alte ouvinte, se pretindea
atâta garantisată ? u şi triviale vătjându-şl pierdută în mare rodul ei la oele 3 naţiuni şi comparându-le
dela regimentele roroânescl, ca să-şi verse
Etă deoI,în oe împrejurări grele se aflau sângele pentru independinţa Ungariei. parte oausa ce susţineau. află, ou câtva pesimism, că noi am fâoub
regimentele grăniţeresol şi astfel şi regi Dâr peutru întâia-âră ni-se arunoă şi facem mai puţin. Termină esprimând
(Va urma.)
mentul nostru năsăudean. Din Manifestul insulte de pe banca ministerială a Un dorinţa să luptăm împreună. Inohiuă pen
împărătesc se vede, că monarohul cam pre- | gariei . . . . tru solidaritate.
>) Publicat în „Aemtliche Actenstiicke be-
simţea oe are să urmeze, deşi nu era de treffend die Verhandlung uber die Uuion“ etc. ....Insultele baronului Banffy par a Vorbesce apoi îu limba sârbă vicepre
tot sigur, şi pentru aoeea aooentuâză el Hermaanstadt 1865 pag. 90. fi insultele învingătorului faţă da învins, şedintele Miiosa? Putnilc. Terminând acesta
