Page 111 - 1897-10

Nr. 242—1897.? GAZETA TRANSILVANIEI Patrin» B

intonâză Serbii imnul lor. Totă masa în cu vre-o două veacuri în urmă. Bolta e fi împărţiţi celor nevoiaşi. Tote gândurile şi supuse timbrului etc. Taxele poştale şi te­
piciore. construită cu o rară îndră9nâlă arohiteo- urările Nostre sunt şi vor fi neînoetat ou legrafice după cea mai nouă tarifă; cât
turală. Prin ferestrele strimte, o umbră de
Se ridică Slăvaoul Medmzhy. Bea iubiţii noştri ieşeni. — Carol*. timp portă animalele de casă; Măsurile
lumină străbate în vechea biserică.
pentru noi Românii. Ridicaţi totl, oântăm: nouă etc. Partea literară şi economică este
D-l Urechiă ne explică mai multe in­ Done distincţinnl ca omite altele. Foile
14
„Deştâptăte Române . D-l Moisil bea, adu- de-asemenea forte variată şi bogată, cu-
scripţii, ne arată mormântul lui Alexandru unguresoi se bucură, că Maiestatea Sa a
oendu-şî aminte de Dr. Urban Vaianszky, oel bun. precum şi chipul veohiului domn distins aoum pe doi „Maghiari" din Viena prindend mai mulţi articuli bine aleşi, no­
în sănătatea Slovaoilor. UrmâzI imnul slo- moldav, ne arată o ioonă veche „făcătâre vele, poesii etc. La început biografia lui
şi încă pentru „serviciile făcute acolo mo,
văoeso. de minuni" a sfinte’ Ana, dăruită rcănăsti- ghiarismului*. Unul dintre aoeştl „Maghiari" Al. Roman, apoi o introducere de autor,
A vorbit apoi frumos la adresa nos- rei de însu-şî Alexandru oel bun şi ne po- un artioul întitulat: Alegerea carierelor;
menesoe despre negh£î©Bţ t ou oare se îosă se vede oă-i de confesiunea israelită.
a
trâ simpaticul sâ^b Stoikovios. Poet, poe- Oei doi prieteni (istorisire morală) trad. de
oonservă şi se restauf^ză monumentele is­ căci se numesoe Regenhardt Ferenoz. El e
tioe cuvinte a rostit. Din inimă îmi vin N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiă de
torice. preşedintele sooietăţii unguresoi din Viena
cuvintele, ce vi-le spun — a cjis densul — G. Coşbuc; Bogatul şi săracul în spiritul
Sâr» la 6ra 8 şi jum. aşteptăm pe şi pentru meritele oăştigate pentru socie­
şi în iuima vostră sigur vor avă răsunet. studenţii Ieşeni. Mâne diminâţă vor sosi lumei şi în ordinea Provedinţei. de Dr.
tate a primit stâua pentru crucea ordinului
Un preţios odor am aioi în inimă, p6te oel oei bnouresoenl şi vom porni ou toţii spre Eleftereseu; însurat de două-ori, (novelă
mai preţios odor, oe inima asta ascunde. Răsboeni. Franciso Iosif, âr seoretarul societăţii, Lu- poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco-
* kâos Sândor, a fost decorat ou crucea de
Ş\ adâuoi, adenol şi puternioe-i sunt rădă­ nomioă, redactată de I. Georgescu, începe
cavaler al ordinului Franciso Iosif. Ore —
cinile in inima mea. Atât de adenol, atât Press», studenţii Baouresoenî, d-l co­ pe oâtî VienesI vor fi maghiarisat aoeştl cu un articul: Economia înţelâptă; urmâză
de puternice, încât ds ai vre să-l scoţi afară lonel Q-eorgescu, d 1 Caloianu, representan- Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţirea
tul Ateneului, d-l Ploreson, represent,»nt al „distinşi patriot!" ?
mi-ai rupe şi inima ou el. Şi ştiţi voi ce-i sămenţelor; Bolele animalelor de casă; în­
L’gei, an sos’t Luni diminât» la Piatra-
aoest atât de drsg, acest, cel mai soump Neamţ. Au fost primiţi pe peronul gărei Manifestaţia de simpatia pentru Ger­ grăşatul porcilor; Animale folositore şi stri-
odor al inimei mele?;., E dragostea, sfânta de cătră autorităţi în frunte cu prefectul. manii austriac! în Berlin. Se telegrafeza căciâse grădinăritului şi plugăritului. La
dragoste, oe poporului român, crescut în De aci au plecat ou totii direct la din Berlin cjiarului „Grat.zer Tagespost", oă urmă câte-va pagini de poveţe, Diverse,
apropierea lui, încă din oopilărie i-o port Răsboeni ou cinol-cjecl de trăsuri şi 4 om- manifestaţia de simpatiă pentru germanii Glume etc. apoi câte-va câle de anunţuri.
şi în veci purta-i ovei ! O furtună de „ Jivio", nibuse. Drumul bun, posiţiunl admirabile. austriaoi oe era plănuită aoolo, a fost oprită, Preţul 25 cr.; trimis prin postă 30 cr. La
E frig şi ninge. Sătenii din tâte comunele
de „nasdar*, de „trăiască* a răsunat prin şi că oprirea aoâsta este a se atribui îu- 10 esemplare comandate de-odată unul se
pe unde treceam, ne es în întâmpinare cu
sală ia aucjul aoestor frumose ouvinte. Ce fluinţărei energioe a guvernului austriac iu dă în cinste. De venejare la Tipografia „A.
steaguri. La Uscaţi loouitorii ou oopii, în
frumos e, să fii Român ! frunte ou primarul, ne primeso în strigăte Berlin. Se presupune tara, oă şi împăratul Mureşianu" în Braşov.
D-l Cioban rostesce apoi amintindu-şi de Ura. Wihelm a făout paşi în direcţia de-a se
de Dr. Polit, un discurs la adresa Sâr­ Am descins la mănăstirea Răsboeni. opri aoeea manifestare. Despărţământul din
bilor. Aioi s’a servit nu dejun de 150 tacâmuri. Berlin al „8chulferein“-ului general german Scire teatrală. Subsemnata Direc­
ţiune anunţă ou tâtă onârea, că represen*
D-l Botto, slovao, bea pentru Ro­ D-l V. A. Urechiă a toastat pentru are de cuget însă a asculta într’una din
mâni. M. S. Regele. D-l general Răsti, re.presen- adunările sale înohise vorbitori germano- taţiile teatrului german se vor începe Sâm­
tautul ministeriului de răsboiâ, a băut în bătă în 20 Noemvre n. 1897 cu p’esa po­
Iptrâgă adunarea aduoe oonolusul, că austriaoi.
sănătatea armatei. Au mai toastat d-nii se­ porală: „Das grobe Hemd" de Karl Weiss.
să se trimită fruntaşilor noştri politici un nator Beloescu pentru armată, d-l Ştefan
Bustul lui Lueger batjocorit. Dr. Lue Dintre piesele nouă, oe se vor repre-
apel. „Cu energie, ou dk-sinteresare, ou ore- Ioan pentru d-l V- A. Ureohiă şi pentru ger oonduoătorul oreştinilor-socialişti ducă senta amintim deocamdată: „Domtesse Gu-
dinţă, să reîncâpă ârăşi sfânta şi legala prefeot. S’a oficiat o panahidă.
cum se anunţă din Viena, a fost spânzurat, okerl" de Sohoathan şi K. Ellfeld — „Die
luptă, âr tinerimea întrâgă, întreg popo­ In curte s’a format apoi o nrooes'nne eri in cfhgie în Saaz, capitala de odinioră SohmeterliDgsschlaoht" de H. Sudermann
rul cu ei va fi!“. spre monument, care e©t© 1» o distantă de e
2 km. de mănă-tire. Ordinea prooesiunei : a conducătorului antisemiţilor. Nisoe rău­ — Trillby" de Potter — ^' versunkane
n
S’au mai rostit apoi multe, alte vor­ oor6nele oierul, persânele oficiale şi în fine făcători adecă au furat în timpul nopţii Giocke" de Gerhart Hauptmann — „Das
i
biri, frumăse şi însufleţitore, pline de foo mulţimea. bustul lui Lueger din localitatea oreştinilor alte Lied" şi „MeDgersfeldt" de F. Philippi.
şi căldură, s’au rostit multe vorbe, s’a dat In drum procesiunea a fost erăşi acla­ socialişti, aoăţâncja-l de un felinar. Dimi — „Iohannes" de H. Suderman.
glas multor doruri, multor speranţe, din mată de satele vecine. nâţa poliţiă a luat bustul lui Lueger, âr Operete: „Waldmeister" de Ioh.
inimă esite şi cari în inimi an avut ră­ La monument »n vorbit: pe făptuitor! îl urmăresoe. Strauss ; „Die Geisha" de Jonas Sidney —
sunet. D-l colonel MihăAsou, care fa°e isto­ „Der verregnete Amor" de Varuoz eto. eto.
Au cântat apoi Serbii şi noi şi Slo- ricul luptei dela Răsunet* si glorifică vite- •j- George Chiţu. Al altăer! a răposat Abonamente se primeso în biroul de
jia Românilor: d-nii Urnchiă. Stpfan Ieon, la proprietatea sa Mirila, lângă Craiova,
vsoii. S’au cântat diferite coruri şi soluri. oonoerte şi teatre nou înfiiinţat, C5olţ,ul pro­
cănitaD Popcvioî, Oaloian. Floreocn. Te­ George Ohiţu, unul din cei mai distinşi
Cântări frumdse, doine dragi, la al oăror menadei de jos şi prin Alexandru Rosner
rnara, Danielonnl, Malhasnvioî. Vlădescn, bărbaţi politici ai Olteniei, fost primar al
aud inima trăsare, se mişcă mai viu, se E’lip, Radu Rosetti. în numele pressei. in persână.
9bate mai tare, la a oăror glas duios, jal­ D-nii Murnu, Maclonia oate«c versuri. Craiovei sub Cuza-Vodă şi ’n mai multe Cu înaltă stimă
rânduri ministru al iustruoţiunii, al finan-
nic ochiul lăorirrâză, soînteie şi fulgeri Aooi regimentul 15 Răsboeni, esca- G. Galtz, direotor.
aruncă şi pumnul se înoleştă; doine, cari dronul 5 Roşiori şi elevii liceului din Pia­ oelor şi al justiţiei sub domnia Regelui Ca­
îţi aduo aminte de vatră, de oei dragi de- tra defilâză înaintea monumentului, rol. G. Chiţu a fost, oa orator de frunte,
* şi una din marele ilustraţiuoi ale tribunei
acasă, de nevoi şi de năoasuri şi cari tot
îţi alină durerea. Monumentul este o ciolâoă de granit parlamentare. La 1848 a luptat alăturea ULTIME SCIRL
de 4 metri înălţime; d’asuora un vultur ou Gheorghe Magheru, Haralambie ş. a.
Atât de frumos e să fi Român! Viena, 10 Noemvre. Studenţii
român sfâşie ou gh’arele un drapel otoman.
Era aprâpe cjină, când ne-am des­ Pe lăture insoripţia : pentru libertate. german! naţional! şi liberal!, în nu-
părţit, când am mers acasă. mer de vre-o 2000, adunându-ae
„Acest mic semn comemorativ s’a dedi­ Nou ordin pentru cădeţi. Mare supă­
Si ne-ara despărţit ou inimi mai ou- cat în anul 1897, Oetomvre 27. de. cătră cor rare a produs între elevii soâlelor de că­ înaintea parlamentului, au arangiat
rate, cu siroţeminte şi mai nobile, ou idea­ pul oficerilor reg. 15 Răsboeni, ca semn de deţi un nou ordin al ministrului oomun de o mare demonstraţia în favorul de­
luri şi mai măreţe şi mai sublime, ou do­ amintire marelui Domn Ştefan*. răsboid. In sensul acestui ordin adeoă, ca- putaţilor Wolf, Schonerer şi Lecher
ruri şi mai puternice, ou speranţă şi mai Pe partea opusă sunt gravate numele deţii, osrî de aioi îuoolo vor absolva cur şi în contra lui Lueger şi Badeni.
firmă, că lupta nâstră va duce la isbândă. oficerilor regimentului. Pe altă lăture este A trebuit se întrevină poliţia. Stu­
insoripţia: sul al 4-lea ou notă „suficientă", nu vor
vic-nic. denţii s’au depărtat cântând „Wacht
„Nemuritorului erou şi atlet al lui mai fi numiţi oa asciranţi de oficer, oi li-se am Rkein“ şi strigând: „Fibră Ba­
Crist. Ini Ştefan cel Mare. ca*e la 26 Iulie va da numai rangul de corporal.
Monumentul dela Resboieni. 1476. în acest loc, cu răpunerea vieţei apără deni!" „Pieră Lueger, trădătorul!".
neatârnarea Moldovei şi esistenţa naţiei ro­ D. dr. Assaky este numit medio pri­
mâne contra oştirilor otomane comandate de în- mar la serviciul de hirurgie de la spitalul
Despre serbarea inaugurării monu­ „Cestiunea română şi tripla ali­
su şi Mahomet". Filantropia, în locul d-lui dr. Leonte, treout
mentului dela Răsboeni „Drapelul publică anţă". „National Zeitung" din Berlin
14
*
un raport în scris şi telegrafic. la spitalul Brânooveneso. publică sub titlul de mai sus, o seri-
După defilare urmâză sfinţirea monu­
Raportorii diarelor buourescene au s6re din Bucurescî, care se plânge,
mentului, La 6rela 4, ceremonia sfârşită; Studenţii universitari ieşeni în întru­
fost bine primiţi în Peatra N- şi au fost totă lumea s’a întors la Piatra. nirea din 10 Ootomvre v. o. au ales un că speranţele, ce s’au pus în visita
poftiţi la masă de d-l V. A. Urechiă. Regelui Carol la Budapesta, nu s’au
comitet studenţeso în soop de a organisa
Etă cum continuă raportul: împlinit. Românii de dincoce sunt
conferenţe în Gestiunea naţională prin oraşele
a
După masă d-l V. A. Urechiă ne pof- unde esistă secţiuni de ale Ligei Cultarale. mai amărîţî ca or! şi când, 6r în
tesoe să mergem la mănăstirea Bistriţa, România patimele naţionale sunt
pis şi făcut. Doi-epre-claoe inşi ne urcăm, — 30 Oetomvre v. Comitetul e constituit astfel: Preşedinte: aprinse, mândria naţională e aşa de
câte doi, în 6 trăsuri, şi luăm drumul mă- D. Cădere, Secretari : Herovann şi Drăgă-
năst’rei. Telegrama Regelui cătră Ieşeni. Regele nescu, Membrii: Teodorescu Kirileanu, Râş- lovită prin decorarea lui Ieszenszky,
Carol a trimis următ6rea oăldurâsă tele­ încât esistenţa cabinetului Sturdza
E nn vânt rece. oare te pătrunde la canu MogoŞy Velciu şi Leatris.
6se. Totuşi nn ne putem opri a nu admira gramă d-lui N. Ganea, primarul de Iast: e serios periclitată.
măreţele privelisei oe se d»sfâş6ră aici. De „încă odată privesc oa o datoriă soumpă Călindarul Plugarului pe „Nu se va mai găsi atunci un
o parte şi de alta munţi gi^antioi acope­ a inimei Mele de a reînoi via reounosoinţă anul 1898, redactat de Ioan Georgescu al doilea ministru-preşedinte român,
riţi ou păduri seoulare. In vale, Bistriţa se a Reginei şi a Mea pentru căldurosa şi şi apărut în editura tipografiei „A. Mure- care se observe o atitudine atât de
încolăcesc» ca un şârpe, ca aoa-i da cris­
tal, on lucio-i argintiu, străcurându-se scân- mărâţa primire, oe Ni s’a făout de a doua şianu* din Braşov, conţine: pe pagina reservată şi modestă ca d. Sturdza".
teetâre pe lângă marginea oraşului. nâstră capitală. Simţimintele inimâse şi primă portretul bine reuşit al regretatului „Retragerea lui Sturdza în îm­
Pănă la, mănăstire sunt 8 chilometri. pline de dragoste, oare n’au încetat a se Alexandru Roman; urmâză apoi Regentul prejurările de ţaţa ar deschide erâşî
Când cotim spre drâpta, un munte colosal manifesta în tot timpul petreoerei Nostre, anului, începutul anutimpurilor, Sărbătorile drumul influenţii rusescî, nu numai în
înooronst on neguri, apare la orisont. Vi­ au ajuns la culmea lor în momentul când şi alte cjil© schimbătore; Calculul sărbăto­ Macedonia şi în Balcani, ci şi la
zitiul, arătându-1 ou mâna, strigă: Ceahlăul! ou părere de rău Ne-am despărţit de Iaşi rilor mai mari; Posturile şi altele; apoi Dunărea de jos şi pe ambele parţ!
*
Neuitate Ne vor rămână ovaţiunile ou oare Genealogia domnitorilor din Europa; ur­ ale Carpaţilor".
Illtă-na la mănăstire. Suntem întâm­ am fost petrecuţi până la gară de întrâga mâză cele 12 luni cu poveţe deosebite pen­ „Pester Lloyd" de acţî respunde
pinaţi de egumen şi de un preot. populaţinne a oraşului şi care Ni s’au adus tru lucrările economilor în fiă-care lună şi cţiarulul berlines pe trei şi jumătate
Mănăstirea e o zidire veche şi impu- în momentul pornirei, înt.r’un mod atât de cu semnele timpului. După aceea urmâză colbne lungi. Vom reveni.
nătâre. E zidită de Alexandru cel Bun, eă- mişoător. Preoum ou toţii au sărbătorit îm­ Timpul încolţirei şi crescerei sămănăturilor; <•
tră mârtea sa (a mnrit la 1433). Zidurile
sunt de o grosime extra-ordinară. Păreţii preună aoeste frum6se (fii© de buouriă tre- Greutatea de mijloc a bucatelor; Compe- Proprietar: Dr. Aurel Mureşianuc
sunt plini de chipuri zugrăvite, o piotură bue oa şi săracilor să le rămână oel puţin tinţe de timbre şi de taxe cu un lexicon
afumată, aprdpe ştârsă, oare te rechâmă o mângăere. Trimit dăr 6000 lei pentru a alfabetic al diferitelor acte şi documente Redactor responsabil: Gregoriai Mai»r.