Page 13 - 1897-10
P. 13
MiSto, AdmiStîttlllM, „Saseta" iese în fl&-care di,
n ţlsoirtfi Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Bmşov- piaţa nu» îfs. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
S5T!D0.î.ţ DOiTanouSO 3Ţ1 3". 6 fl., pe trei luni 3 ii.
ystfSBfclia, — Miwswţoripto Ea io N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.
Mtfltout*. Pentn România si străinătate;
ÎNSERATE as primwac la Adnvf- Pe un an 40 franol, pe şăse
Rlotruţbneîn Braşov fi la m- luni 20 fr., pe trei iunî 10 fr.
saătArele Birouri ds aruneluH: N-rii do Duminecă 8 franol.
ta Ticna: M. Zhtkat, Onnrick
Ittkaltk, Rudoif Moţai, A. Oppilikt 8e prenumără la tăte ofioieie
Nschfolger; Anton Opptlik, J. poştr.io din Intra şi din atară
Danmbcr, ta Budapesta: A, T. li ia dd. aoieotori.
Ooldbtrgtrg, JCckttiin Jirnaii în ihonamentul pentru Brasor
Buouresoi: Aţ/tna Hawu, 8ao- administratiunea, piaţa mare,
earsale de Baumame; ta Ham tărgul Inului Nr. 30 etagiu
bar^: Karoiyt <4 Uibmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunllor: o seriă lnnl 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
K&rmond pe e oolână 8 or. şi Cu dusul în oasă: Pe un an
SOor. timbru pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 ii., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 8 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
tarifă si învoială’. său 15 bani. Atât abonamen
Keolome pe pagina a 8-a o tele oât şi taserţiunile sunt
seriă 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 220. Braşov, Sâmbătă 4 (16) Octomvre 1897.
tele sale ordonanţe, îndreptate în mană, au devenit la rendul lor asupritorii al oaşului acestor doi deputaţi. Ea a hotărît
contra partidului naţional român şi tora. împrejurarea ‘acâsta a îndemnat pe reprobare pentru amândoi, cevaşl mai as
N o u a b o n a m e n t a funcţionărei sale. unul dintre tinerii noştri aflători jla aoea pră lui Iro deoât lui Gregorig. Luorul de
Argumentarea şefului adminis facultate, anume pe d-1 I. Last, lioentiat în oăpetenie, oă în timpul cercetării făoute de
la
traţiei comitatense a culminat în litere, să se duoă la d-1 profesor Auerbaoh oomisiă, Iro a tăgăduit pe cuvântul de ondre,
Gazeta Transilvaniei afirmarea că nu s’ar fi putut tolera şi să-l intervieweze, în soopul de-a ounâsoe că nu pronunţase aoele vătămătâre ouvinte
ţinerea unei adunări a alegătorilor părerile, ce le are distinsul profesor asupra despre Grigorig, pe oând patru stenografi
Cu 1 Octomvre 1897 st. v. români, care ar fi avut de scop de oestiunei Românilor ardeleni. Privitor la şi doi deputaţi au adeverit, oă da, Iro le-a
s’a deschis nou abonament la care a reconstrui partidul naţional, a că resultatul acestui interview, d-1 Last pu cjis. Se înţelege, oă constatarea a produs
invităm pe toţi amicii şi sprijini ruia activitate a fost interejisă prin blică aoumo sorisâre în „L’IndâpendanoeRou- cel mai mare resentiment faţă ou Iro, în
torii fdiei nâstre. ordonanţele ministeriale amintite. A maine“, în care cjioe între altele: „D-1 Auer t6te partidele, ohiar în partidul său propriu,
Preşul abonamentului i mai adus ca dovadă în favorul pă- baoh mi-a răspuns, oă Pranoia va fi tot- astfel oă nu-i rămânea altceva, deoât de
Pentru Austro-Ungaria: rerei sale, că Dr. A. Mureşianu a şi dâuna pentru asuprit în oontra asuprito a-şl depune mandatul. Pleoase ohiar a doua
pa laja. an. .............................. 1 2 £L. fost pedepsit cu amendă şi ou arest rului, oă reprobă prin urmare procederea Un cji după reprobare aoasă, la Eger, âr în
pe şese 1-n.n.î ................................. 6 fi. de opt cjiles pentru-că prin faptul con- gurilor faţă de Români şi oă are intenţia de şedinţa de alaltăerl, precum anunţă depeşa,
pe txei 1-u.n.î . . . . . . . 3£L.
vocărei adunărei de astă-tămnă ar a vorbi mai pe larg asugra acestei cestiunl, ’i s’a oetit sorisârea de abtjicere, în care
Pentru România şi străinătate: fi comis contravenţiunea prevăc}ută când îşi va reîncepe noua serie de oonfe- cjioe, oă depune mandatul „în manile ale
pe uan. an. .................... -40 franci în aceleaşi ordonanţe ministeriale. renţe publice, cari anul aoesta vor tracta gătorilor săi *.
1
pe şese 1-u.nă........................ 20 „
pe trei 1-o.nă ........................ IO „ încât pentru faptul, că în Apri despre „Statele din Balcani“. „Cuvântul de onore“ al lui Iro a fost
lie 1897 s’a ţinut în Braşov o adu negreşit o lovitură gravă pentru întreg par
Abonarea se pote face mai uşor
prin mandate poştale. nare electorală saso-germană, care tidul lui Schonerer, oompus din oinol inşi,
fusese convocată pe aceleaşi base Din Austria. şi n’ar fi de loo de mirare, dâoă s’ar ade
Administraţiunea
„Gazetei Transilvaniei . de naţionalitate, ca şi adunarea ro Telegrama din Viena, publicată veri ceea oe vestesce corespondentul din
11
u
mână din tbmna anului trecut, fără în numărul nostru de eri despre cele Viena al lui „P. Lloyd despre descompu
ca să fi fost oprită, d-1 vice-şpan a ce s’au petrecut în şedinţa de alai- nerea partidului.
răspuns evasiv, cjlcend, că autoritatea Dâoă considerăm, oă oei cinci Soho-
tâerî a parlamentului austriac, este
Şedinţa congregaţiei de aeji. comunală poliţienescă a decis în caşul mai mult decât semnificativă. Cele nererianl nu numai sunt cei mai vehemenţi
acesta de sine stătător în cercul său obstruoţioniştl, dâr oă şeful lor ajunse a fi oo-
Braşov, 3 (15) Octomvre. ce ne spune despre deputaţii Schă-
de competenţă, şi lui, adecă vice- nerer şi Iro îşi au importanţa lor, mandantul suprem al întregei obstrucţiunl,
De mult nu s’a mai întâmplat, şpanului, nu i-a venit nimic la cu- care la prima ochire nu pare aşa făcute de oele trei partide nemţesol, anume:
ca o adunare a comitatului nostru noscinţă, âr cât pentru d l fişpan, el a lui, a aşa cfisilor Germani progresişti (mai
de mare, der considerate în legătură
se dureze tâtă înainte de amâcja şi de rândul acela nu s’a aflat îndem ’nainte „liberali**, Judenliberale) şi a Nem
cu evenimentele precedente şi cu ac
se se continue şi după amec}î până nat să facă us de dreptul său de ţilor poporal! (Deutsohvolkliche); dâoă oon-
la 5 ore sera, cu o întrerupere nu control. tuala stare a lucrurilor, importanţa siderăm, oă dictatului aoestui pangerman
mai de o oră şi jumătate, cum a Acesta este în esenţă răspunsul lor apare mai considerabilă. antisemit se supuneau tâte aoeste partide
Nainte de-a scote pe deplin la
fost adunarea de astăcjî. vice-şpanului comitatului Braşov. El în lupta purtată oontra oabinetului Badeni
La acâsta a contribuit împreju a accentuat de repeţite-orî, că nu ivelă acâsta importanţă, ne pare in u şi a majorităţii, lesne putem înţelege, oe
rarea, că astăcjî s’a dat răspuns la pâte să critice procederea fişpanului teresant a reproduce din „P. Lloyd însemnătate are deja acum şi înoă pe semue
partea telegramei, în care corespon
două interpelaţiunî, la cari au repli şi a dat să se cunâscă, că acesta dentul său cmunică despre şedinţa va avâ şi mai mare oompromiterea lui Iro
cat interpelatorii mai pe larg, er în face ce face cu ministrul în aseme şi absenţa din parlament atât a lui, cât
sus pomenită, mai ales despre caşul
şedinţa de după amâc|î s’a mai fă nea caşuri şi dânsul n’are, decât să cu Schonerer. iltă cum anunţă şi mai ales a lui Schonerer pentru guvern
cut din partea membrilor români o tacă şi să se plece. acest cas: şi pentru regulata funcţionare a parlamen
nouă interpelaţia în afacerea pas- Unde rămâne în asemeni împre tului.
părtelor, la care s’a şi răspuns ime jurări autonomia comitatensă şi ce „Sensaţie produoe oomunioarea oe ur- Şi înoă tocmai acum, oând vor veni
diat. se alege din sfera de competenţă mâză a vioe-presidentului Abrahamoviol, în desbatere oele mai de căpetenie pro-
In şedinţa de astătţî a congre- legală a organului chiămat a veghia oă deputatul Schonerer, oare nu e de faţă ieote de legi, cari constitueso rostul, misiu
gaţiunei de tâmnă, şeful administra asupra acestei autonomii, pote omul cere un oonoediu de patru săptămâni (Ila nea oabinetului Badeni: întâii} provisoriul,
ţiei comitatului Braşov, d-1 Dr. luliu vedâ de aici. ritate la drâpta). Concediul se aoârdă. Aşa- âr la anul reînoirea pe (J eoe ar>1 a pactu
Jeckel, a răspuns şi la interpelaţia, ce In replica sa, interpelatorul a dâr Schonerer se retrage, busumflat şi mâ lui economic, şi budgetul austriac.
ua
’i s’a adresat în adunarea din Maiu ilustrat destul de viu acâstă impo nios tocmai în 4^ oând înoepe jdisouţiunea Intr’adevăr se pote efi » oă totuşi
06
a. c. de cătră d-1 Dr. A. Mureşianu, tenţă a organelor administrative în asupra propunerei de punere sub acusa- Badeni sân are noroo mare, sâu e om fârte
convocatorul adunărei române elec apărarea şi păzirea legalităţii faţă ţiune a cabinetului şi când obstruoţiunea ar isteţ, oă aşa uşor a scăpat de mârtea
torale de astă-tâmnă. cu volniciile fişpanilor şi miniştrilor. trebui să fiă reluată. Despre oausele re aprope sigură, oe-i pregătea pe de-o parte
e
e
Am aşteptat, ca d-1 vice-şpan, A arătat, că acel drept de control, tragerii lui se 4i° j oă P de-oparte este obstruoţiunea, âr pe de alta părea a urma
mânios pe cele-lalte partide obstrucţioniste,
după cum a cerut interpelaţia, să se la care s'a provocat d-1 vice-şpan negreşit din greutăţile, pe cari le întâm
pronunţe asupra cestiunei, dâcă or ca la un noii me tangere nu este oarl după părerea lui, nu procedâză destul pină în calea îndestulirii postulatelor na
dinul de oprire al d-lui fişpan a fost decât absolutismul deghisat sub de energic, âr pe dealta se spune, oă chiar ţionale, politice şi religiâse ale diferitelor
seu nu o ingerinţă nelegală în sfera forme constituţionale, că după teo în sînul propriului său partid s’au ivit di fracţiuni ale majorităţii.
de competenţă a autorităţii autonome ria desfăşurată de cătră şeful admi vergenţe de opiniunl. Ba se vorbesoe, oă De când ou duelul oe l’a avut ou de
comunale şi comitatense. Densul însă nistraţiei comitatense, fişpanul, ca partidul se află în descompunere şi că de putatul Wolff par’oă s’a întors fâia şi s’au
nici n’a admis posibilitatea de a critica un organ- nerăsponsabil faţă cu co putaţi Wolf şi Kittel se vor alătura par îndreptat şansele guvernării lui. De-atuncI
1
din punct de vedere al legei pro- mitatul, pâte orî şi când să ingereze tidului poporal german *. şedinţele parlamentului urmâză aprope fără
cederea fişpanului, care este supe şi să răstârne astfel disposiţiile clare Cât despre deputatul Iro şi depunerea obstrucţie; mai mult se cârtă şi înjură
riorul său. ale legei, când acâsta este pe placul mandatului din partea sa, afacerea e ur- partidele ele între ele, decât să facă greu
Din contră, vice-şpanul a căutat său, său mai bine c^ 3 a stăpânului torea: In şedinţa de Vinerea trecută s’a tăţi seriose guvernului. In sfârşit e deose
să scape de acâstă îndatorire, ce o său din ministeriu. întâmplat o înoăierare din oele mai vehe bire enormă între obstrucţionismul dinain
avea ca organ responsabil al esecu- Der timpul nu ne iertă să in mente între oreştinii-sooiall şi sooial-demo- tea duelului şi hărţueiile, oe se produc de
tivei, tupilându-86 îndărătuldecisiunei, trăm ac}î mai în detail şi de aceea oraţl, oarl amândoi îşi aruncau înjurături atunci. Astfel s’ar putâ (fi ) oă duelul a
06
ce a luat’o ministrul de interne asu vom căuta să luminăm acâstă ces- din oele mai grave timp de vre-o jumătate frânt obstruoţiunea şi oă bine a fost inspi
pra recursului convocătorului adu tiune, de cea mai mare importanţă, do oră. La un moment dat, Iro s’a repeijit rat Badeni, oând a provooat pe Wolff,
nărei oprite, în înţelegere cu fiş- printr’un raport amănunţit. asupra deputatului Gregorig cu scop să-l oeea-oe atunol mulţi chiar din prietenii Jui
panul, omul său de încredere. Ast pălmuâscă, ceea ce se şi întâmpla de sigur, îi luau în nume de rău.
fel ni-a spus, că pasul de oprire, Conferenţe asupra cestiunei Ro ohiar înaintea tribunei presidenţiale, dâoă In şedinţa de alaltăerl, preoum ne
făcut de cătră fişpanul comitatului, mânilor ardeleni în Francia. Destin nu întrevenia repede Dr. Lueger. Gregorig spune depeşa de asârâ, s’a înoeput disou-
este un eflux al dreptului său de sul profesor deja faouitatea de litere din arunoase adecă lui Iro, vorba: Feiger Ha- ţiunea asupra propunerii de punere sub
control şi, ca totu-şî să pară justi Nanoy, d-1 Auerbach, a ţinut anul trecut o derlump! (Lump zdrânţaros şi laş), fiind-oă acusaţiune a ministerului, propunere fâoută
ficată procederea lui ilegală, vice- serie de oonferenţe publice asupra rasselor iro fâouse şi mai ’nainte unele observa- de întrega oposiţiâ.
şpanul a introdus răspunsul său cu şi naţionalităţilor din Austro-Ungaria. In ţiunî, oarl vătâmau pe Gregorig în onârea Se înţelege, oă propunerea e depusă
o istorisire per longum et latum a mă cursul unei din aoeste conferenţa, distinsul sa familiară. numai pentru Ochii lumei şi oă n’ara de
surilor, ce le-au luat fostul ministru profesor făcu constatarea, că Ungurii, din Parlamentul a deois ca coinisiunea aşa loc sorţi de isbândă.
de interne Hieronymi prin cunoscu asupriţi ce erau odată sub dominaţiunea ger cjisă de reprobare să se pronunţe asupra
