Page 14 - 1897-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 219—1897.

Mişcări în Macedonia. ErăşI au pordut, şi în culmea ferioirei, el telegrafeză Membrul Dr. Gaorge Dobrin ia la cu- gloriâse viotorii, se va faoe în cJLb de 1^
înoeput să sosâsoă soiri nelinist'târe cu pri- emfatioa veste de mai sus. Asta nu e de nosointă în general raportul vioe-spanului, (27) Octomvre o.
vire !a mişcările din Macedonia. Se orede ou mirare; niol nu trebue să ne uimâsoă fap­ der oare, oa raportul referitor la procesele
Consiliul comunal din Iaşi, în şedinţa
t6tă hotărîrea, că mişcările maoedonene sunt tul, oă raportorului unui cjLr pretins de de pressă ale funcţionarilor din oomitat să
sa dela 29 Septemvre v. o. a hotărît să
susţinute şi sprijinite de Bulgari. O tele­ distinoţiune, îi se permite să-şî faoă, sub fiă cetit în totă întregitatea sa, susţinâu-
învite pe primarul Yienei, d-1 dr. Lueger,
gramă din Viena spune, că România ar fi scutul anonimatului, reolamă şie însu-şl. du-şl dreptul de a reflecta după oetirea
oa să asiste la inaugurarea noului abatoriu
concentrat miliţia la graniţele bulgare şi oă Dâcă Pietschii, sărbătoriţi la Pesta ca lumi- aoeluia.
şi a tîrgului de vite. O oomisiune compusă
Austro-Ungaria şi Rusia au deolarat cate­ nâse faole ale oolturei, ghiftuţl ca ospeţl Se oetesoe partea raportului referitâre
din d-nii Gh. Tăcu, pnm-ajutor da primar
goric guvernului din Sofia, că în cas de de onâre şi. ospătaţi ou vin, femei si mu- la procesele de pressă.
şi Eduard Ghioa oonsilier comunal, va
lipsă marele puteri nu se vor feri de-a re­ sică ţigănâscă, ar fi făcut numai jongleriile Dr. Gaorge Dobrin: Deşi din rapor­
merge în ourâcd la Viena, în,aoest scop.
curge la cele mai extreme mijloce. In Bal­ obielnu’te, atunol n’ar fi trebuit să băgăm tul vioe-comitelui reiese numai amintirea
Consiliul a pus la disposiţia oomisiunei
cani, (jioe telegrama vienesă, din nou se în sâmă gălăgia pentru oare au fost plătiţi. a două procese, pe când în realitate an
pentru aoâstă oălâtorie, suma de 8000 lei,
prepară evenimente eeriose. Comunicatele Deore-oe însă s’au hazardat de astă-dată fost mai multe prooese în ourgere şi, prin
— striotul necesar pentru o modestă dis-
liniştitâre, ce se fao din Constantinopol pa în domeniul politicei şi, din nenorooire, au urmare deşi raportul nu-1 satisface pe de­
traoţiune, în oapitala Austriei.
cale semi-oficială, nu Drea suut de natură găsit oreejământ ou arta lor de prestidigi­ plin, cu t6te acestea nu voesce, ca prin
a inspira încredere. Situaţiunea a amenin- taţie şi la omeni serioşi şi oinstiţl, larma sulevarea prooeselor de pressă pertractate Beneficiu extraordinar. Cassaral tea­
ţătâre şi ou greu va pută să trâoă iârna nu trebue să rămâie fără răspuns. Toastul deja să reamintâsoă din nou starea deplo­ trului orăşanesc din loc, d-1 Gustav Hed-
aoâsta, fără da-a nu isbuoni revoluţiă în împăratului, oi-oă ar fi o ispravă incompa­ rabilă a administraţiei, oi legă la inima or­ wig, oare de un timp îndelungat a purtat
Macedonia. E de observat, că telegrama, rabilă; să vedem dâoă aoâstă sublimă is­ ganelor administrative superiâre, oa pentru aoâstă funoţiuna, în sesonul presant jnu mai
oare oomunioă aoestea, se vede a fi din prava oratorică pâfce resista privirei liniş­ viitor să îngrijâsoă, oa astfel de nenorocite este cB8sar;vafi însăşi de aici înoolo aran-
sorginte semi-oficială. tite şi soruţătâre a observatorului, oare nu prooese să nu se mai repeteze şi, încât to­ giatorul şalelor pentru concerte şi baluri,
e ameţit de gălăgia festivităţilor. tuşi s’ar ivi din cas în oas să raporteze oe se vor da îu Braşov. Eiind-oă d-1 Hed-
despre aoelea. wig îşi pierde remuneraţia, ce o avea oa
Rapsodii unguresc!. împăratul laudă pe urmaşii lui Arpad,
cari „în trecutul lor bogat în lupte nu s’au Ou privire la neajunsurile, ou oari oassar al teatrului musioa orăşănâsoă va
(Urmare.) da Dumiueoă în 7 Noemvre st. n. o. îu
dat înapoi să-şî jertfâsoă averea şi sângele trebue să se lupte justiţia în comitatul nos­
Monaroliistul trebue să regrete sincer întru apărarea Crucei" şi adaugă: „Nume tru şi în privinţa iregularităţii înmănuărei beneficiul său un oonoertla mese întinse în
sala nouă dela redută. Sperăm oa concert
greşala evidentă a unui Suveran ; dâr dâcă oa Zrinyi şi Szigeth fao ac}I încă să bată din partea organelor administrative a loca­
aoâstă greşală, fiind-oă a fost trimbiţată de şi mai tare inimele tuturor tinerilor Ger­ lităţilor judeoătoresol din Lugoş, faoe mai dat în benefioiul d-lui Heciwig, oars timp
sus, ar fi luată ca adevăr şi ar găsi un loo mani". Dâcă spunând aoestea, împăratul multe obieoţiunî, t6te fârte nimerite, între de 14 &dI a funcţionat oa oassar al tea­
de onfire în sanctuarul oredinţei populare, s’a gândit la oopilărâsoa tragedie-eroioă a oarl îşi esprimă mirarea, oă d-1 vioe-span trul din Braşov sub direotorii: Dorn, Wolf,
atunol s’ar profana o relaţie ce pote fi lui Korner, ale cărui versuri solipitore în­ nu a tras la răspundere organele poliţie- Hettler şi Bauer, âr alţi 6 ani a fost oas­
conservată pură numai în intimitatea sfântă cântă, nu pe tineri, dâr pe copiii înoălcjiţl nescl din Lugoş pentru întrelăsarea supra- sar la alte teatre, va fi bine oercetat, pu-
a sentimentului. încă se află 6menl buni, de beţia primei adolescenţa, — asta nu ne veghiării ou privire la edificiul tribunalului tâud primi astfel o despăgubire în lo'oul
cari nu vor să orează, oă servilismul oâ- importă acum; bravul liric-răsboinio, pe reg. din Lugoş, oare a ajuns din punot de remuneraţiei oe o avea dela teatrul orâ-
neso, oare e gata la orl-oe minoiună şi care o sârtă bună l’a cruţat de îmbătrânire vedere poliţienesc, a fi periculos. Indâmnă şeneso.
falş miserabil şi oare bântue de ani deja şi de deziluziile epigoniilor, n’are nevoie pe vioe-span a reounosoe adevărul şi a pro­
ar
Da (p turcesc în România, piarul
ţâra germană, amintesce cjilele cele mai rele de gloria sărăcăoiosă, pe oare i-ar putâ-o mite cercetarea şi sanarea relelor.
„Constanţa" sorie: „In Constanţa va apărâ
ale Bizanţiului; ohiar de ar fi numai pen­ recolta înoă acjl Ungurii sulimeniţî şi Tur- O. Brediceanu: nu află în raportul vioe- în curând un nou cji turceso ilustrat, nu­
ar
tru a arăta acestor sceptici primejdia ores- oii frisaţl din tragedia lui. Important e nu­ şpanului desluşiri cu privire la împlinirea
mit „Sare" (Orientul), apărând de trei ori
oătore, chiar dâcă nu ne-ar cere imperios mai, oă Zrinyi ne e dat ca representant al dispositiunilor luate din partea oongrega-
pe săptămână, în turcesce, greoesoe, ro-
aoâsta alte motive, ar trebui să discutăm eroicilor fii ai lui Arpad. ţiunei în causa dela Mehadica, niol nu s’au
mânesoe şi franţuzeşte, aşa ni-3e spune.
franc discursul dela Pesta şi aprecierile, cerut aotele criminale dela tribunalul din
Dâr Zrinyi n’a fost, cum pare a crede Tiragiul va fi de 7,000 foi destinat mai
pe oare le-a găsit. P6te oă aoâstă pildă Caransebeş, oa să aducă decisul luat de
împăratul, maghiar, ci un croat din nea­ mult străinătăţii, întreprinderea este a edi­
instruotivă va aminti oelor inerţi, indife­ forul disoiolinar admiuistrativ în ooDsonanţă
mul veohiii slav al Subioilor, deol un vlăs­ torilor cjiaridui „Mahumalt", ofioios din Oon-
renţilor oască-gură, datoria lor seriosă, îna­ ou enunoiaţiunile fârte oompromiţetore ale
tar al acelor neamuri, pe oarl Maghiarii le etantinopol". Au sosit deja din Constanti-
inte de a fi prea târejiu; simptomele sunt ourţii de apel si ale înaltei Curie. In fine
asupresc, le exploatâză şi le robesc de vea­ nopol 200,000 oble de hârtie, aparatele şi
de astă-dată aşa de pronunţate încât ar plata mare centru superflua transpunere a
curi. Fiii lui Arpad, — cari după apariţia materialul neoeser tipografiei, oare va lu­
pută treeji din odihnă pe somnorosul cel miliţiei în Mehadioa, cine să o supârte:
lor în Istoria Europei au combătut şi dis­ cra ou motorl de petroleiu, şi parte din
mai obosit. Intr’un cjiar unguresc s’a spus, comuna, ori cei vinovaţi dintre amploiaţi,
trus cultura străină şi au trebuit să fiă is- personal, între care vre-o 7 zeţari. Ceea
oă împăratul german are „talentul unei cari au esagefat în raportele lor, ba an
goniţl de împăraţii germani, prin răsbâie oe urmăreso Turcii nu putem sci de-ocam-
elooinţe fermeoâtore" ; într’un altul, toastul sângerâse din ţinuturile imperiului, — au denunţat ohiar fals, ori omenii ? Bietul po­ dată. Se pare oă direcţiunea politică a afa­
lui a fost numit „o ispravă oratorică răpi­ por au ad^s pentru neghiobia unor omeni
devenit mai târejiu ocrotitori curagioşi ai cerilor turoesol voesce să profite pe liber­
tor de frumose şi o manifestaţie politioă ne­ destulă jertfă de viâţă, de sânge, de liber­
Orucai contra Semi-lunei — mai puţin pro­ tatea presei în România, spre a faoe âre-
închipuit de mărâţă". Er în Vossische Zei- tate şi de avere, înoât s’ar pune corona
n babil, din oredinţă ferbinte, decât îndem­ oare propagandă politioă, oa nu i-ar fi
tung*, un cjiar pretins democrat, care afirmă suferinţelor pe nedrept oausate, dâcă şi
naţi de interesele lor vitale naţionale — permisă în Stambul de oensură, cu tâte oă
oă luptă pentru dreptul popârelor de-a se şi astfel s’au purtat mai bine şi mai înţe- acuma ârăşl numai dela popor s’ar cere şi îndreprinderea e cert ofioiosă. E probabil, oâ
oârmui singure, s’a putut ceti următorele lepţesoe, decât Puterile europene, oarl ac)l plata pentru înousrtirarea miliţiei, de oare
frase: „Discursul a fost oonoeput şi formu­ sprijină ruşinosul regim turceso şi împing după cum s’a constatat absolut niol o lipsă se urmăresoe combaterea în străinătate a
Junilor Turol, dâr e posibil, oa politica
lat ou atâta ounosoinţă a aspiraţiilor şi stă- la nouă violenţe fanatismul islamit, oe deja nu a fost. turoâsoă să urmărâscă şi alte scopuri, printre
rei sufletasol a poporului ungar, încât va aprope adormise. Dâcă însă inimi germane Vioe-spanul declară, oă oercetarea dis­ conaţionali şi coreligionarii din statele
produce în totă ţâra efectul cel mai dura­ bat pentru eroul dela Szigeth, aoest senti­ ciplinară şi acum e în ourgere şi promite, străine".
bil. In cercurile bine informate se soie, că
ment frumos n’are nimio a faoe ou vr’o oă aotele criminale le va cere dela tribu­
împăratul nu numai a conoeput singur simpatie pentru maghiarism. nalul din Caransebeş. Pentru propietarii de pământ. Marţi
aoâstă ouventare memorabilă, der oă avea în 9 Noemvre st. n. la 10 âre a. m. se va
(Ya urma.) S’au ales după aoestea mai mulţi mem­
înaintea sa propriul manusoris, când a vor­ licita pe cale de oferte în oficiul economic
brii în diferite comisiunl, precum şi nisce
bit. Caracterul întregului disours, arată lă­ al oraşului Braşov gunoiul vitelor dela aba­
jBani pentru Grecia. Se anunţă din funcţionari noi.
murit, oă are intenţia de a întări şi a sti­ torul orăşenesc pe snul 1898. Tot la acel
Atena, oă guvernului grecesc i-se fao din t6te In oausa subvenţionării oăii ferate
mula consciinta naţională a Ungurilor, că oficiu se pot înainta pănă la terminul sus
părţile oferte de împrumuturi pentru aoope- Iam-Zsidovini s’a votat 40,000 fi.
inaugurâză în politica asternă o nouă eră, numit oferte t’mbrate, oarl vor avâ să con­
rirea celor 40 de milione despăgub're de
în oare Ungaria va juca un rol eminent... Cu aoestea s’a terminat şedinţa pentru ţină vadiul de 10°/ .
0
răsboiă, alte 40 milione pentru acoperirea
Mult timp împăratul "Wîlhelm a evitat eă cjiua primă. Reclam. Prea onoraţii Domni, la oarl
cheltuelilor de răsboiă şi alte pagube şi
vorbâsoâ aci în public ,• ou aoâstă cuvân­ em îndrăsnit a mă adresa ou liste de abo­
defioite, ce le-a îndurat Grecia în timpul
tare însă, a întreout ou mult tote aşteptă­ S O I R I L E P I L E nament pentru Dietetica poporală, sunt ou
din urmă. Aşa banca otomană din Paris
rile. Tâtă atitudinea lui şi în sfîrsit dis­ t6tă stima rugaţi aml retrimite aoeste liste
ofere împrumutul în schimb pentru zălogi-
cursul lui de adî, a câştigat pautru densul — 3 (15) Octomvre v. cât de curând, fiă ori şi cu oe resultat. —
rea dărilor vamale şi de oonsum, un alt
pe toţi si a cucerit literalmente Buda­ Liga şi „Dacia Traiană". „Drapelul" B r a n , (Torcsvâr), 14 Octomvre 1897. Si-
consorţiu, tot din Frauoia, ofere Greciei un
pesta". E uşor de bănuit numele omului spune, oa societatea „Dacia Traiană" din mton Stoica, medioul Branului.
împrumut de 150 milione de franci ou
beat, oare a telegrafat esemenea elucubraţie Buouresol, care numără peste 400 de mem­
condiţia, de-a i-se amaueta oâile ferate, Logodnă. Aflăm oă d-1 Dr. Ştefan
la Berlin, când cetim la sfîrşitul telegramei bri, a hotărît să fusioneze ou Liga, Aoeeaşî
der ou adausul, oa guvernul grecesc să se rariu, advooat în Cluşiu, s’a logodit Du­
următorele rânduri: f6iă spune, oâ mişcarea naţională ia din cji
oblige a împreuna reţâua oăilor ferate cu mineca trecută, în 10 Ootomvre n. o., ou
„Când împăratul Wilhelm a întrat în în tji proporţii mai mari şi oa numărul
cea dela Saloniohi. — Se înţelege, ofertele dra Aurora linia din Biserica Aibă. Adre­
hală, în rândul întâiă alături ou represen- aderenţilor Ligei oresoe oontinuu.
aoestea se fao pe basa controlulni finan­ săm tinerei părechl oordialele nosfe feli-
tanţii autorităţilor stătea si Ludovic Pieisch
ciar european. Grecia oapătă acum bani, Din Graz comunică 4’ ftru * „Grazer oitărl.
(raportorul cjiarului „ Vossische Zeitung .)
u
dâr cum şi oând va mai putâ âre scăpa Extrablatt", că la întrunirea femeilor creş-
După ce împăratul a salutat pe ministru Catastrofă. O catastrofă oribilă s’a în­
din datorii, dâcă tote isvârele ei de venit tin-sooiale, oe s’a ţinut cj’le treoute acolo,
0
şi pe primar, se întârse oătrâ Pietsoh şi-l tâmplat acum cât-va timp în comuna Cor-
vor fi amanetate capitaliştilor din străi­ printre vorbitâre a fost şi o Română, anume
saluta cu deosebită căldură. Aoâstă atentie dun din judeţul Roman, în România. Un
nătate. d-na Alexandrina loanovicî-Matliey din Si-
făcu o bună impresie asupra celor presenţl tînăr din acea comună, Ion Marin, pe când
biiu, OBre a amintit în cuvinte frumose şi
şi Pietsoh fu felioitat de mulţi". se întorcea cu căruţa încărcată dela câmp,
După oe şl-a făcut la Berlin datoria Congregaţiunea comitatului Caraş- despre naţiunea română. Amintita foiă se în drum a găsit un obuz, care de sigur
esprimă în cuvinte fârte măgulitâre des­
de măzgălitor artistic, d-1 Pietsch a fost Severin. rămăsese de la exerciţiile de tir ale arti­
trimis la Budapesta ca să descrie oetitorilor pre vorbirea d-nei Mathây, oare a fost leriei. Flăcăul luând proiectilul găsit, îl în­
Lugoş, 11 Oot. n. 1897. mult aplaudată.
tjiarului „Vossische Zeitung" exteriorităţile făşură în mintean şi îl puse în căruţă, ur-
— F i n e . —
voiajului imperial; salutarea graţiâsă a Inaugurarea monumentului dela Res- mându-şl drumul spre sat. Ajuns acasă,
monarehului se sue la oap omului, a cărui Se treoe la raportul vice-spanului, oare boenT, în amintirea bravilor soldaţi moldo­ Ion Marin chema în jurul său întrâga lui
vacjă literară de mult nu mai are nimio de se oetesoe în estras. veni oăcjuţl în luptă şi în amintirea aoelei familie pentru a-le arăta obiectul găsit