Page 15 - 1897-10
P. 15
Nr. 219 - 1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Cei şese fraţi şi părinţii nenorocitului tînăr pentru oare guvernul şi autorităţile ungu In fâia aoâsta rncepu prostul să ori- levardele, nu se soie din oe oausă, măga
se îngrămădesc în jurul lui pentru a exa resc! nu se îngrijeso nioî aă-i câştige luoru, tioe tote — tot după obioeiul veohifi, cu rul se înoăpăţinâză şi nu mai voesoe ou
mina ghiuleaua. După ce toţi s’au uitat cu nici să-i dea ajutore, nioî să-i relaxeze aceleaşi cuvinte. nici un preţ să mergă înainte. Furios, că
v
luare aminte la proiectilul găsit, Ion Marin darea, nici să-i aoârde împrumuturi?... Astădb răsturnătorul autorităţilor de tâte mijlocele pao nioe, pe cari le între
o ia din manile bătrânului său tată şi o odinioră este însuşi autoritate, şi tinerimea buinţase, pentru oa să deoidă pe animale
asvîrlă în prispa casei. In cădere, obuzul, îl adoră, se tema de el. să-şi urmeze drumul, nu i-au reuşit, ţăra
Mulţămită publică.
care era încărcat, lovindu-se pe capsă, a Dâr, ce să şi încopă bieţii tineri? nul începe a lovi din tâte puterile ou un
luat foc şi a exploat. Nenorocitul Ion Marin Prin lista înoredinţată p. t. d -nulu Adorarea... hm, la dreptul vorbind, nu se ciomag ne spinarea măgarului. Lume multă
a fost prefăcut în bucăţi do zburăturile Dr. Nioolae Şie^ban, deputat dieta!, a inours potrivesoe mai mult. Inceroe în«ă cine-va s’a adunat în jurul ţăranului şi toţi se ui
obuzului. Tatălui şi mumei lui li-s’au sfăr- la fondul Ronninnei femeilor româno gr. şi să nu adoreze: îndată îşi aude, că „a ră tau ou durere la suferinţele animalului. Un
14
mat piciorele, er patru copii sunt grav ră or. din Făgăraş următârele sume ; şi anume mas îndărăt în cultură . domn din grupul curioşilor, indignat de
niţi. Păretele casei a fost sfărîmat cu de- dela p. t. domni: Oe bine îi merge unui prost — între barbaria ţăranului, voind să-l facă să în
săvîrşire de puternica lovitură a proiectilului. Gh'ţă B. Popp, din Braşov 10 fl.; tăndale! ceteze, i-se adresâză ou cuvintele urmă-
Puternica detunătură a explosiunei a în Dr. N. Popoviol adv. în Buouresoî 15 fl ; Trad. de Moşul, târe: — Bine, mă, nenorocitule, n’ai atâta
grozit tot satul şi într’o clipă, locuitorii N. N. d'n Braşov 5 fl.; Mihaiu Cirlea not, suflet în tine! Nu vedl, că bietul dobitoo
din comună s’au adunat cu toţii la faţa Abrud 5 fl.; Dr. T ân Făroaş Bdv. Deşiu nu mai pote să mergă din causa saroinei,
locului. Spectacolul era îngrozitor. Partea 5 fl.; 16n Denoiu mare propriet. Ofenbaia ULTIME SOIRI. oe i-ai pus în spinare? Pentru oe 1 mai
din faţă a oasei distrusă, er curtea, plină 5 fl ; Dr. N. Veoerdea adv. Sibiiu 5 fl.; Viena, 14 Octomvre. „Deutsches baţi de gâba? După un moment de reflec-
cu stropi de sânge, era presărată de ne Aug. Nicârâ candid, de adv. Deva 2 fl ; Volksblatt^, scriind despre îndepărtarea siune, ţăranul se întâroe spre dobitocul său,
norociţii, victime ale acestui teribil acci Dr. Iân Mihu adv. Orăştie 10 fl.; Dr. O. îşi soâte oăoiula din cap şi îi spune: —
dent, cari scotâu ţipete groznice de durere. Russu adv. în Sibiiu 5 fl.; N. Henţescu statuei generalului Hentzi de pe piaţa Iartă-mă. domnu'e măgar, nu soiam, oă ai
Sf. Ceorge dela Buda, povestesce în
Răniţii, a căror stare era forte gravă, au 5 fl.; Vasile Oltean adv. Blaşiu 5 fl.; Ioau cuvinte drastice, cum a fost chinuit şi la târg prieteni, oarl să-ţi vină în ajutor.
fost transportaţi la spitalul rural din apro Grama prof. BuourescI 5 fl.; G. Popa di şi în sfîrşit omorît acest general de — Tablou !
piere. Starea tînărului Ion şi a tatălui său rector şi prof. BuourescI 10 fl.; I. Glinciu, cătră Unguri. Fdia antisemită ple-
este desperată. direot. şi prof. BuourescI 6 fl. ; Dr. Nio. L i f e r a t u r 1 ă.
Şierban deputat dietal 5 fl. Suma 100 fl. deză pentru-ca statua se fiă transpor
tată la Yiena şi aşedată pe una din Prin administraţia diarului nostru se
Pentru obolul jertfit în favorul fon
pieţele principale ale capitalei aus pot procura următorele cărţi nouă, apărute
Gestiunea fâmetei în camera ungară. dului reuniunei nâstre esprimăm pe aoâstă în tipografia „Aurora A. Todoran din
14
oale cea mai oăldurâsă mulţămită p. t. triaco. Gherla:
In şedinţa dela 13 Ootomvrie a ca d-nilor oontribuenţl, preoum şi p. t. d-lui Merinde dela şcolă sâu învăţături
merei ungâre, deputatul Molnăr a snlevat ooleotant. pentru popor, culese din d^arul unui şco
oestiunea fometei, de oare este ameninţată D I V E R S E .
F ă g ă r a ş , 13 Ootomvre 1897. lar, de Dr. Georgiu Tona. Este de-aseme-
populaţiunea ţărei în urma slabei recolte
Maria Van, loan Berescu, 0 glnmă a mareşalului Hamilton. Re nea o carte voluminosă, cuprindend 289
din acest an şi a altor calamităţi, ce au
preşedintă. secretar. gele Svediei, Adolf Fredrio, căruia îl plăcea pag. form. mare 8°. Preţul 60 cr. (plus 5
ajuDs pe agricultori în timpul din urmă.
fârte mnlt măestria stragăriei, dărui odată cr. porto). Oând a eşit acâstă carte de sub
IntâiQ n venit filoxera, care a devastat
mareşalului Hamilton o dosă de lemn, tipar, tote durele nâstre s’au grăbit a
viile ; după ea a urmat bâla de gură
¥ a i ' i e t a t e . făcută de el însuşi. „Mulţămeso ou supunere, arăta importanţa şi valorea ei, scriind re-
şi de unghii între vite, oare a bântuit
80
44
Un prost, de Ivan Turgenje». Majestate , di Hamilton oând & primit censiuni cât se pote de favorabile. Prin is
în 1600 de oomuue, oausând enorme pa
darul regelui, „tni-se pare însă, oă totuşi ar torisiri uşâre şi forte plăcute se combat di
gube. Reooltele din anii din urmă au fost (închinată de traducător lui Haluntichen.)
sta mai bine Majestăţii Tale, dâoă ar fi ferite scăderi, se propagă morală şi se dau
slăbuţe, ăr preţurile bucatelor peste măsură A fost odată un nătărău. Mult timp 14
reduse. La aoestea s’au mai adaus anul el a trăit fericit şi mulţumit, pănă când argintar în loo de strugar . învăţături preţiâse cu privire la diferite
cestiunî economice, higienice, industriale,
acesta multele ploi si esundărî, oarl au odată îi ajunse la ureohl vestea, că de Un naufragiu îngrozitor. „Daily News
14
nimicit sprope total reoolta grânelor în obioeiQ, âmenii îl tin de un prostalău fără i8torisesoe peripeţiile forte mişoătore ale comerciale şi alte multe. Din bibliotecile
totă ţâra. vaporului Oâlodsn, din New-Castel, oare a poporale mai ales aoâstă carte n’ar trebui
minte. să lipsescă.
Tote aceste calamităţi au adus cu Şi era trist nătărăul şi, în astă stare plecat din aoest oraş în Iulie 1896, prin
sine sărăcirea agricultorilor, mai ales însă Honolulu, s’a îneo»t într’o nâpte, după o Predice pe tote Dnminecelo şi săr
sufletâsoă, mult s’a tot gândit, cum să pună
a micilor economi, oarl «41 sunt ameninţaţi odată sfârşit acestei faime neplăoute, oe se lună de călătorie, lângă insula Starbock. bătorile de peste an de D*•. Em. E>efte-
de-o formală fomete. Statul ungureso însă lăţise despre el. Eehipagiul abia a putut soăpa pe bărcile rescu, membru al Asociaţiunei transilvane
mu face nimic pentru alinarea miseriei, sâu vaporului. Una d’n aceste bărol însă s’a şi al mai multor societăţi culturale. Este
De-odată un gând fericit îi veni în
că face de tot prea puţin. Intenţia, oe o înecat în valuri. Naufragiaţii din oealaltă un op voluminos, conţinând vre-o 350 pagt
capul lui gol şi n’a întâr4iat o clipită de format mare 8°. Preţul 1 fl. 50 er. (4 lei).
are guvernul de-a împrumuta agricultorilor barcă, după oe îşi isprăviseră provisiunile,
de a-1 pune în praxă. — Ca să mai vorbim de valârea acestui
sămânţa de sămănat, vorbitorul Molnar o au oălătorit trei d’ls în şir fără să mă
Eşind la stradă, întâlni pe un cunos op credem, că nu e lipsă; numele d-lui au
consideră mai mult oa o spooulaţiuue, de nânce. Avură însă norocul în cea de a
cut, oare vorbi» ou multă landă despre un tor Dr. Elefterescu e prea bine cunoscut
0
cât ca un fapt umanitar, oăoî guvernul vrâ patra d’> a să ajungă la insula Sofia, unde
pictor renumit. cetitorilor diarului nostru, precum şi tutu
aă vândă sămânţa cu preţurile mari de a4î, indigenii îi primiră ou multă afabilitate.
„Te rog, te rog“, îl întreruuse pros ror Românilor din numărâsele sale scrieri
având ca să i se plătâsoă în 1 Octomvre a tul, „piotorul aoesta de mult nu plătesoe Acolo naufragiaţii petrecură d 90e luni şi
anului viitor cu bani gata. Nioî în aseme deee d'le hrănindu-se ou nuci de Koko, ou atât de măduâse, instructive şi cu atâta
o câpâ degerată. Asta nu o s o i ? . . . E i ! gust cetite. Venitul curat din vândarea
nea eondiţiunî micii economi nu vor pută păsări şi ou brâşte ţestâse. Iu sfârşit stea-
aşa ceva n’aşl fi oreejut despre d-ta. Eşti acestui op l’a destinat generosul autor pen
14
căpăta sămânţa, decât numai dâcă va ga- merul „Clyde , ancorând în luna treoută
tare îndărăt în cultură !“ tru ajutorarea gimnasiului român din Blaşiu.
ranta pentru ei întrâgă comuna in solidum. pe ţărmul insulei Sofia, nenorociţii mate-
Ounosoutul se spăriâ şi numai decât Atragem atenţiunea cetitorilor asupra aces
Vorbitorul pledâză de-a lî-se da economi loţl fură soâpaţl de aoest exil.
dete drept nătărăului. tei scrieri.
lor sămânţa gratuit.
— „Astădî am oetit o osrte de tot Din istoria „Zecîi“-uriIor. Dâoă oine-va Tn editura librăriei Storcii & Mill•
Ministrul de agricultură Darânyi spune, 80
minunată!“ îi d* prostului un alt ou- întreprinde o călătoria în Turingia şi ajunge Ier din BuourescI a apărut: „Toli°. Jonescw,
că s’a ţinut un consiliu ministerial în ces- nosout. în oraşul Arnstadt, în vechia locuinţă a Discursuri politice. Partea I (1S86 —1892)
tiunea aoâsta, după care singuratici mi eu un apendice : Raportul asupra conven
14
„Pardon! îi rfflectâ aoesta, „ruşine oonţilor şi mai târdiu a prinoipilor de
niştri au luat fiă-care în resortul său mă ţiei consulare cu Germania. Este un op
să-ţi fiă! Cartea aoâsta nu e vrednică o Sohwarzbnrg, pâte vedâ acolo un obiect
suri pentru ajutorarea agricultorilor neno interesant de pe timpul „zech -urilor. Aoesta voluminos, cuprindend 371 pag. format
11
para frântă — este o simplă maoulatură. mare 8°. Preţul 4 lei: De vândare la tote
rocit!. Astfel ministrul de fiuanţe a dispus, e cornul de Oldenburg, sâu după cum îi mai Librăriile din România.
Asta n’o soii d-ta? Eşfcî tare îndărăt în
oa interesele prea mari după capitalele îm u
oultură!“ dioe : ^Bine-aţi venit Kdferburg -ilor. Cornul
prumutate de mai înainte tot din cause de de Oldenburg, oare să păstrâză în oasa UT Domnii abonenţî, cari încă
S’a spăriat şi onnosoutul aoesta şi dete
fâmete, să li-se ierte debitorilor, âr capita
drept prostului. prinţilor, este un fel de oăhar, din oare, nu şi-au reînoit abonamentul, s&
lele restante să le amortiseze în decurs de în timpul mai vechifi, beau toţi âspeţii pe
— „Minunat om e prietinul meu N. Mnevoi6scă a-1 reînoi neamânat,
mai mulţi a n i ; în ţinuturile bântuite de
N.“ d’’se un al treilea ounosout cătră prost. rând... Acest oorn este mai mare oa de două
ape şi inundări să li-se prelungâscă locui oupe vechi şi fiă-care ospe al oontelui de ca s6 nu li-sc întrerupă regulata
torilor terminul de plătire a datoriilor, oe „In adevăr, este un bărbat ou o inimă espedare a diarului.
adevărat nobilă“. Kâfernburg trebuia să golâsoă cornul din-
le au cătrâ erar; tot odată celor ce au su
tr’una, fără să-l ia dela gură. De oorn se Administrajiunea
ferit pagube elementare li-s’a relaxat darea „Pardon!“ striga prostul, „N. N. este află legată o carte ou foi de pergament 44
cătră stat. Pănă în August li-s’a relaxat cu un mişel onnoscut de t6tă lumea. El şi-a „CaaEetei Transilvaniei .
totul 413,401 fl. Ministrul de interne din desbrăoat tâte neamurile, p e u ! eşti tare îmbrăoatâ în catifea roşie. Pe foile aoestei
cărţi stau sorise în ordina oronologioă nu
fondurile, ce le are la dispositiune, a îm îndărăt îu cultură 11 Proprietar: »r. Aurei Mureşianu.
mele tuturor conţi'or, oavalerilor şi nobi
părţit anul aoesta ajutore în suma de Spăriatu-s’a şi aoest al treilea ounos- lilor, cari au golit cornul dintr’odată. Pănă
49,347 fl.; a împărţit pănă aoum proprie out, oare dete dreptate prostului, âr prie Redactor responsabil: Gregorlu Maior.
la anul 1586 nu se află nioî unul, oare să
tarilor din 204 ooxnune sămânţă pentru să- tinului său N. N. îi întârse spatele.
nu fi fost în stare a-1 goli dintr’una. Dela
mânat ou preţuri avantagiose si pe aştep Astfel ori pe cine şi orî-oe ’i-s’ar fi *
aoel an înoâoe însă oei mai mulţi numai «tj Pentru fumătorii te iiitrl!
H-f
tare, er altora, cu deosebire însă coloniştilor lăudat prostului, — el pentru tote avea
pe iumătate l’au putut goli; din anul 1608 ts;
dangăt, li-s’a dat sămânţa în cinste. S’au acelaşi răspuns. Mult dâcă mai 4>cea câte Cli u.is ^ *—»•
încâoe numai a treia parte, âr ou anul -3
mai luat măsuri, oa ţăranilor lipsiţi să li se odată în ton deîmputare: „va să 4i°ă d-ta 5 este cea mai curată, subţire şi totuşi tare
1700 bravii „zeoh -iştI au dispărut cu totul.
u
dea lucru pe la oăile ferate şi alte părţi, tot mai oredi în autorităţi ?“ cu HArtiă de ţig'ări,
o
eto. etc. „Om răutăcios şi plin de venin“, di* Din spiritul ţăranului. O soenă fârte fără glicerină.
Aceste lămuriri ale ministrului n’au eeau cunoscuţii despre prost. „Dâr, oe nostimă s’a petrecut d'lele treoute pe ca Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr. o
14
mulţâmit pe cei din oposiţiă şi au avut oap ! u lea „Victoriei din Bucuresol. Un ţăran din E+ Se află şi tuburi de ţigări din bărtiă *TJ
<3 w
motivele (lor destul de tari oa să nu fiă „Şi-apoi iute de limbă!“ adăugau alţii. împrejurimile oraşului, care mersese la târg C L U B . h-t
mulţămiţî şi să pretindă dela 9tat mai mari „In adevăr, are talent“. oa să oumpere din oele necesare pentru >—1 t-3
a Yemjare eu gros la
ajutore pentru eoonomii păgubiţi şi ame Lucrul se sfârşi aşa, că editorul unui casă, se întorcea după amiâdl de-a lungul l-H ţ>
11
ninţaţi de fomete. diar oferi prostului nostru partea oritioă a căii „Victoria , ou un măgar încărcat ou * lulius EVUilIer Nachfolger,
(321 Itcaşov.
11
03 să 4>oă însă poporul nostru român, oiei sale. tîrguell. La răspântia căii „Viotoria cu bu-
