Page 17 - 1897-10
P. 17
Setata, AdsiiMstrîUisii, „Gazeta" iese în l-care ii.
' i îipnls
; Abonamente pentru Austro-Dngaria:
3y**i9v pkia mar» »?. 80. Pe un an 12 fl.. po şese iunl
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Kardaorf râtsaaoato au ‘jc
ftrjnusc, — iS&MHJSMsîrte s» 33 N-rii de Dumlnsofi 2 fl. pe an.
Pentm România si străinătata:
IMStKATE se v r to* e0 la Adml-
«letratians tn Braşov şi ia o*- Po un an 40 franol, pe şăoo
taătArela Birouri de amiKClurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
!a Tiecu: X JDukii, Btmrah N-rii de Duminecă 8 franol.
Xehaici:, Kudoif 3fo.w«, A. Oţiptlfla Se prenumără la t6to oficieie
jSaohfolgor; inio* Opptlă, J. poştale din Intru şi din atară
Etmnebir, In Budapesta: A. 7. ai la dd. ooieotori.
Soldbcrgerg, ZeksUin Iicmv,: în imamentnl poutiu Brasof
Buourosci: Agcnce Hotar,, 8uo- administraţiunea, piaţa mare,
ovzssle de Eouiniaiie; tu Ham- tărgnl Inului Nr. 30 etariu
bni't,: Ă'aroiyi >4 Utbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul liiaerţlunllor: o senă luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe » coldnă 0 or. ?i Cu dusul în casă: Pe un an
iOsr. timbru pentru o publi ( ^ T \ x j o c l o x de ZDvL32QjLixecăş 4=0) 12 fl., po 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări aii dese după 8 fl. Un esemplar o or. v. a.
tarifă şi învoiala. său 15 bani. Atât abonamen
Beolame pe patfina a 3-a o tele oftt şi insorţiunile sunt
eeriă 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 221.—A n u l LX. Braşov, Duminecă 5 (17) Octomvre 1897.
s’a fost adresat încă în congregaţia
a\W/AVAVANWAVVV\^VVWA\VVVvVAVA\VAVAVAWA\V\AVv\WvWAV\\VAW»VAV/VVAW/AV//*l putut ţinea aici în Braşov în totă ordinea, sidera şi numitele comitete ca disolvate şi
din Maiu a. c. în presenţa autorităţii, o adunare eleotorală funcţionarea lor oprită.
N o u a b o n a m e n t saso-germană, care fusese oonvootaă în totă Dr. Aurel Mureşianu ca preşedintele
I. Cestiunea dreptului de întrunire. regula pe aoeeaşl basă de naţionalitate, şi comitetului electoral disolvat al alegători
la
Yice-şpanul Dr. Iulius Jeckel: Ono s’a ţinut fără oa în contra ei să se filansat lor dietall români din comitatul Braşov, a
Gazeta Transilvaniei rată coDgregaţiă! In şedinţa ordinară de din partea d-lui fişpan oprirea, oe a fost conchemat pe diua de 22 Octomvre anul
Cu 1 Octomvre 1897 st. v. primăvară, d-1 membru Dr. A. Mureşianu îndreptat’o oontra adunării electorale ro trecut adunarea alegătorilor români die
mâne?
s’a deschis nou abonament la care mi-a adresat o interpelare de următorul tall din comitatul Braşovului şi în ordinea
a
cuprins: 3) Ce a îndemnat pe d-1 fişpan în de cfi l al doilea punct a luat alegerea
invităm pe toţi amicii şi sprijini tbrnna trecută faţă ou adunarea electorală de barbaţl de încredere pentru conferenţa
torii Î6iei nâstre. 1) Cam pote d-1 vice-şpan să justifice
pe basa legilor esistente şi a praxei de română la aceea ingerinţă nelegală în sfera ce a fost conchiemată la Sibiiu pe diua de
PpeţgfiS fflfofflBaameiraissSHflss pănă acum disposiţiunea Nr. 749 de dto de competenţă a autorităţii autonome oo- 24 Octomvre. Aşa-dăr a primit în ordinea
Pentru Austro-Ungaria: 22 Octomvre 1896 luată de d-1 fişpan, prin omnale şi comitatense? clilei reconstruirea partidei naţionale române
pe ■u.xl an. .............................. 12 fl. oare s’a oprit a se ţine adunarea alegăto 4) Crede ore d-1 vioe-şpan, oâ prooe- disolvate şi a comitetului ei esecutiv.
pe şese 1-u.n.x .............................. S fl. rilor dietall români din aoest comitat, ce derea din Gestiune a d-lui fişpan este com Ou t6te aceste căpitănia oraşului a
pe trei 1-u.xxx . ...... ........................ 3 fl. luat la cunoscinţă anunţarea d-lui Dr. Au
fusese convocată pe cjiua de 22 Octomvre patibilă cu principiul de egală îndreptăţire
Pentru România şi străinătate: 1896, ia 2 ore p. m. în Braşov, Hotel rel Mureşianu şi sub Nr. 6719 a şi dat
pe -a.33. a,xx .................... 40 fxstxxcx Central ? depus îu lege, ou libertatea cetăţenăscă, ou permisiunea în scris, der tot odată căpita
pe şese 1-u.xxx...................... 20 „ constituţionalismul şi ou asigurările, oe s’au nul oraşului s’a îndreptat cătră onor. d-n
pe trei 1-u.xlx . . . . . I O „ Cum esplică în deosebi d-1 vioeşpan tăcut şi se fâo atât de des in oercunle stă fişpan pentru a i-se da îndrumare.
Abonamente la numerele cu data — în faţa afirmării făcute în amintita dis- pânim, că drepturile legale ale naţionali Onor. d-n fişpan într’aceea a oprit
de Duminecă: posiţiune a d-lui fişpan, că „în genere adu tăţilor vor fi respectate? Şi dăcă nu, oe prin ordinul său Nr. 749/896 întrunirea
nări electorale conchemate după naţionalitate voesce d-i vioe-şpan să f'aca pentru oa să
Pentru Austro - Ungaria: nu pot fi permise“, că păna în cfi a de a(jl alegătorilor români ai oraşului şi ai comi
u
pe un an ..................................... 2 fi. procure satisfacţia dreptului ofensat, âr tatului Braşov.
pe şese Iun! . . . . . . . . . J fS. pe teritoriul acestui comitat s’au ţinut şi legii să-i asigure validitarea ei neţermuritâ
Pentru România: se ţin tot numai asemeni adunări electo pe teritoriul aoestui comitat? In urma acâsta d-1 Dr. Mureşianu a
pe un an ............................................ 8 franci rale şi că esistâ aici în Braşov oomitete înaintat Eseelenţiei Sale d-lui ministru de
După oe mi-am luat informaţiunile
pe şese luni . . . . . . 4 „ esecutive alese de asemeni adunări, cum de interne recurs la 30 Octomvre anul trecut.
necesare, sunt în posiţiă de-a da următorul
Abonarea se pote face mai nşor pildă „Sâchsiseher Kreisaussohuss" şi „Bras- Ministeriul a respins acest recurs, tficend,
răspuns:
prin mandate poştale. sai magyarsâg intăzo bizot'sâga",*) nestin- că disposiţia său ordinul fişpănesc nu se
Administraţiunea ghirite în aotivitatea lor?. Lucrul stă aşa: pote privi ca adus în meritul causei şi ca
, £Sa;ze4ei Transilvaniei**. 2) Cum vine şi cum o esplică d-i Prin înalta ordinaţi une a ministrului destinat de a fi comunicat părţii private,
s
vioe-şpan, că autoritatea comunală poliţie- de interne dela 16 Iunie 1894 Nr. res. 321, ci este a se considera numai ca o direc
nâsoă, n’a soiut nimic până la 22 Octomvre funcţionarea partidului naţional român a tivă dată autorităţii subalterne (adecă că
1896 de acăstă „neadmisibiiitate" a adu fost oprits, călcarea acestei opriri s’a oua- pităniei orăşenescl la propria ei cerere), şi
Din congregaţia comitatului nărilor electorale conoiiiemate după naţio lificat prin ordinaţiunea ministrului de in oontra acestei directive, nu pdte ave loc
Braşov. nalitate, pretinsă şi afirmată de cătră d-1 terne reg. Nr. 1488 din 1894 pe basa art. nici un recurs.
fişpan, — oeea ce dovedesce împrejurarea, de lege XL din 1879 §. 1 şi prin ordina Şi după-ce Dr. Aurel Mureşianu prin
In adunarea de Vineri, 3 (15)
că aoestâ autoritate încă în aoeea-şl cji (22 ţiunea din 1895 Nr. 9 a ministrului de in conchiemarea alegătorilor români, a lucrat
Octomvre, a congregaţiei comitatului Octomvre 1896) dăduse sub Nr. 6719 per terne s’a enunţat, că acela, care ia parte în contra suscitatelor ordinaţiunl, oarl de
Braşov au venit în discuţiune două misiunea în scris pentru ţinerea adunării la adunări cu direcţia partidei naţionale fapt esistă, au fost publicate şi pe oarî
interpelaţii, ce s’au adresat din sînul electorale amintite şi că prin urmare pen române, său conlucrâ la conchiemarea unor nici vioe-şpanul nu le pote schimba, a fost
membrilor români d-lui vice-şpan al
tru aoâstă autoritate competentă a venit asemenea adunări, este a se pedepsi în tras la răspundere din partea căpită
acestui comitat.
oprirea d-lui fişpan tot aşa de neaşteptată, sensul §-lui 16 a sus citatului articul de niei orgşenesol şi a fost şi pedepsit, oare
Astăcfî aducem amănunte privi- oa pentru oei aduuaţl înşl-şl? lege cu arest, ce se pote estinde pănă la pedepsire a fost aprobată şi de Esoel. Sa
t6re la aceste interpelări şi la răs 15 dile şi cu amendă pănă la 100 fl. ministrul de interne reg. ung. sub Nr.
Cum esplioâ mai departe d-1 vioeşpan,
punsurile ce s’au dat la ele, fiind de După-ce şi comitetele alegătorilor die 818/V a.-kih cu prea puţină modifioare.
mare interes, mai ales cea dintâiu, că numai înainte ou câte-va săptămâni, in tall români din diferitele cercuri electorale 1) Punotul prim al interpelaţiei ou-
în cestiunea dreptului de întrunire. a doua jumătate a lunei Aprilie 1897 s’a în sensul ordinaţiunii ministrului .de in prinde o imposibilitate juridică, întru cât
îndată după deschiderea adună- *) „Comitetul distriotual săseso şi terne dată în anul trecut la 25 Noemvre cere dela vioe-şpanul — dela primul funo-
u
rei, d-1 vice-şpan a dat următorul „Comitetul eseoutiv al Maghiarilor din Nr. 1211, au format părţi integrante ale ţionar al comitatului, oare însă stă sub
răspuns la prima interpelare, ce ’i Braşov." partidei naţionale române, sunt a se con controlul guvernului şi a fişpanului, repre-
Î'OILETONUL „HAZ. TEANS.- Peste tot, în Sânta Scriptură a depărta întunerecul, ci ca simbol ce te îmbraci cu lumina ca cu o
1
lumina apare ca un simbol religios. de bucurie '. De aceea der acele vir haină". (Psalm. 103, 1—2). Aşa-dâr
In cărţile Vechiului aşecjăment acest gine în evangelie tiu candelele lor în terminii bisericei, Dumne4©u se
Insemnătatea luminărilor în
simbol se referesce mai cu sâmă aprinse (Matei 25, 7.). Şi cătră apos numesce lumină divină, eternă, lu
Biserică. la Mesia, şi ia acâstă lumină, anun toli se cji ce : ^Ei© cdpsele nostre în mina luminelor, care luminâză şi în-
însemnătatea luminărilor în bi ţată de profeţi ca simbol al lui Me cinse şi făcliele aprinte". veselesce pe îngeri şi pe drueni, au
serică de multe-orî s’a esplicat ca sia. Zaharia, tatăl lui Idn botezăto Prin simbolul luminărilor se re- tor şi isvor al tuturor luminelor.
un obiceiu rămas din timpurile pri rul, numesce pe Mesia răsăritul cel presintă acea lumină, despre care Dumne4eu este lumina, peDtru-că el
ce:
mitive ale bisericei, când creştinii din înălţime, spre a lumina pe cei Psalmistul cji „făclie picidrelor este maiestatea şi perfecţiunea cea
erau siliţi a face serviciul divin în şed în întunerec şi în umbra morţii; mele este legea ta, şi lamina cără înfinitâ, a tot puternicul, pe care
timpul nopţii şi fn catacumbe, căci âr Simeon îl numesce lumina pen rilor mele". (Psalm. 117, 105). Aşa- nici o inteligenţă mărginită nu-1
numai în asemenea împrejurări în tru descoperirea naţiunilor şi mă der însemnătatea liturgică a lumi pdte cuprinde.
trebuinţarea luminărilor era o nece rirea poporului lui Israil. Asemenea nărilor se basesă pe simbolica creş 2) Lumina este un simbol al
sitate. vedem şi în multe părţi ale Testa tină. lui Cbristos, şi prin urmare un sim
Der acesta esplicare nu este mentului nou, ca lumina apare ca Momentele principale ale sim bol fdrte propriu pentru cultul creş
tocmai corectă, de-dre-ce biserica un simbol de idei supranaturale. bolului luminei sunt: tin, Proorocul Isaia numesce pe Mân
încă dela început a considerat lumi Aşa-der în urma acestora nu 1) Lumina este mai ’nainte de tuitorul „Lumina cea mare" (9, 2.),
nările ca un simbol sacru, şi între ne vom mira, că întrebuinţarea sim tdte un simbol al lui Dumnecjeu, şi er Sântul Ioan evangelistul îl nu
buinţarea lor n’a fost numai o ne bolică a luminărilor s’a introdus de aceea este proprie pentru săvâr mesce lumina cea adevărată, care
cesitate, ci avea un înţeles fdrte încă dela început în biserică. Carn şirea cultului divin; care însemnare luminâză pe tot omul ce vine în
adânc simbolic; căci numai astfel ea acestă întrebuinţare în biserica S. Scriptură o exprimă fdrte clar, lume; er pentru biserică el este lu
ne putem lămuri, de ce credincioşii orientală era fdrte răspândită şi ge prin cuvintele: „Dumne4eu este lu mina cea eternă, lumina dreptăţei,
la serviciul divin întrebuinţau fdrte nerală, probă este Hieronym, care mina, şi într’ânsul nu este nici o lumina lumei şi a sufletelor.
multe lămuriri, şi de ce acel obi combătând pe Vigilanţiu (p întunecime". (Idn 1, 5.) Lumina este un simbol al Mân
ce:
ceiu nu s’a desfiinţat după înceta tdte bisericele orientului, când se „Ddmne Dumne4eul meu, mă- tuitorului Cbristos, pentru că el este
rea persecuţiunilor, când serviciul cetesce Evangelia, se aprind lumi ritu-te-ai fdrte. Intru mărturisire şi fiiul lui Dumne4eu, „lumină din lu
divin se ţinea în cjiua mare. nări, deşi sdrele a răsărit, nu spre în mare podobă te-ai îmbrăcat, cel mină", şi apoi pentru-ca el prin în-
1
