Page 18 - 1897-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 221—1897.

sentantul de aiol al guvernului — ca să se puD8 fârte iuta. A înţeles însă destul din a trebuit -’o sufere tot din oausa oonvo- şi jumătate ’i se denâgă eliberarea unui
declare asupra procederei fişpanului şi să o el, ca să se convingă ou adânoă părere de oârei aoelei adunări, oare a fost de-o parte pasport pentru străinătate fără de niol un
supună critioei, având înaintea ochilor le­ rău, oă d-sa n’a făout în tot răspunsul său, permisă, de altă parte oprită, vorbitoral motiv legal. Lăsăm să urmeze aoum punotele
gile şi praxa, deâre-oe vioe-şpanul n’a pu­ deoât că a stabilit, că dreptul de control, oritioă aspra sistemul do suspiţionare, oare interpelărei, oarî sunt următârele:
tut fi chiemat de-a oritioa prooederea fiş- oe-1 are d-l fişpan după lege, îi dă o pu­ are de soop numai de a împedeoa ori şi 1) Oum pâte d-l vioe-şpan al comita­
panului, ca representantul guvernului şi tere disoreiţonară, oare îi permite orl-oe oe mişoare, oe nu place oelor dela putere, tului Braşov să justifioe desele Deregula-
de a deoide asupra ei. amesteo în afaoerile autonoma al« oomita- fără oonsiderare, dâoă se faoe ori nu între ritâţi, şi nu mai mult rarele volpioii şi ne­
Fişpanul se ţine de un for mai înalt tului, îi permite ohiar de-a da ordine şi a marginele legale. legalităţl, oe le comit autorităţile acestui
şi acesta a şi hotârît, răspingând recursul lua disposiţiunl în contra legei, fără ca şe­ In fina vorbitorul deolară, oă nu pâte comitat în estradarea paspârtelor, ou deo­
d-lui Dr. Mureşianu. ful administraţiei autonome să ’i-se potă lua la onnosointă răspunsul d-lui vioe-şpan. sebire de vre-o doi ani înoooe şi mai ales
Afară de aoâsta niol că am avut ou- opune. Vorb'rea d-lui Mureşienu a fost as­ faţă cu poporaţiuDea română?
nosoinţă oficială despre oprirea aoestei cultată ou mult interes de cătră adunare
Teoria, oe o desfăşură d-l vioe-şpan 2) Crede d-l vioe-şpan, oă se pâte uni
adunări. Mai întâiâ oăpitănia oraşului nu şi adese-orl aprobată de membrii români ou libertatea oetăţenâsoâ şi cu ordinea le­
asupra dreptului de control al fişpanului,
mi-a făout nici prealabil, niol ma' pe urmă este ou atât mai primejdiâsă, ou oât în caşul şi de Saşii vercjl. gală în stat, oa pe lângă autorităţile ordi­
un raport asupra acestei afaceri. Recurs de faţă avem de-a face ou o vădită oăl- Vice-şpanul a răspuns şi membrul A. nare, oarî după lege sunt însăroinate cu
sâu plângere nu s’au înaintat la mine, oare
care a legei, de oare s’a făout vinovat d-l Mureşianu a repl'oat din nou, deolarând — afaoerile paspârtelor, să mai esiste şi o
m’ar fi putut face să prooed în aoâstă
fişpan. faţă ou repeţitele espeotorărl ale vioe-şpa- supremă autoritate seoretă de pasporte,
oausă, ca autoritate de a doua instanţă.
Inzader ne vine d-l vioe-şpan ou or­ nului asupra partidului naţional, — oă oare să dea voiă oonduoătorilor adminis­
Ce privesoe însă aoesta ar fi mai rămas de donanţele fostului ministru de interne Hia- aoesta niol atunol nn s’ar pntâ oonsidera traţiei comunale şi oomitatense să prooâdă
lămurit — părerea mea privată, acesta nu ronymi, prin oarî se pretinde oă a fost di- oa disolvat, dâoă spargerea lui s’ar pronunţa în Bnumită direcţiune după plao, ori as-
sunt dator să o spun, convingerea şi ve­ solvată partida naţională română. Aiol, în nu printr’o ordonanţă ministerială, oi ohiar oultâod de ordine reservate seorete, să îm-
derea mea o voifi ărăta şi motiva atunci,
adunare, se află bărbaţi cu multă soiinţă printr’o lege adusă de dieta din Pesta. pedeoe ou forţa pe cetăţeni în esercitarea
când voiQ prooede ca autoritate de a doua
şi esperienţă şi buni jurisoosulţl. Apelâză înainte de votare, d-l Dr. Flechten- dreptului lor legal şi în mişcarea lor li­
inştanţă în oaşul ooncret.
la dânşii să spună, dâoă nu este ridioul a macher oere să se constate, oă oei de faţă beră ?
2) Dâcă însă, căpitănia orăşenâsoă în admite într’uu stat constituţional, oă prin Şi dâcă nu:
n’au putut să-şi formeze o opiniă olară în
luna lui Aprilie a. o. a permis o adunare tr’o ordonanţă ministerială s’ar putâ disolva 3) Oe crede d-l vioe-şpan să faoă spre
afaoerea, oe s’a discutat, deâreoe nu s’au
elaotorală saso-germană şi aoâsta s’a şi ţinut aşa numai după plao un partid, oum este a combate aoâstă stare de lucruri, oe uu
oomunioat notele şi răspunsurile şi în limba
în presenţa autorităţii, aoâsta a fâout’o oă­ partidul naţional român? germană, preoum oere şi legea. se pâte uni ou constituţionalismul; spre a
pitănia orăşenâsoă, ca autoritate de prima (.Fişpanul-preşedinte: întrerupe aiol pe Preşedintele pretinde, oă vorbitorul faoe sfârşit odată pentru totdâuna actualei
instanţă; după-oe nu s’a îuaintat niol un vorbitor, cfloendi oă nu pote admite o ori­ n’are drept şi oă niol nu-i este permis să neregulate şi volnioe prooederl în afaoerl
recurs în oontra aoestei disposiţiunl, nici tioă asupra unei ordonanţe ministeriale în vorbâsoă la oestiunea interpelărei. de paspârte, oare ameninţă nu numai li­
n’a fost de lipsă, oa să prooed eu, oa au­ aoâstă adunare). După aoâsta majoritatea adunărei bertatea, ci şi interesele de viâţă materiale
toritate de a doua instanţă. Despre adu­ Dr. A. Mureşianu, fiind astfel împe- (Saşii moderaţi ou Maghiarii) ia la ounos- ale cetăţenilor în mare măsură, care e,
nare de altmintrelea am aflat dm fliare nu­ deoat de-a pune în lumina lor adevărată cinţă răspunsul dat la interpelaţia d-lui prin urmare, aptă a produce oea mai mare
mai după-oe s’a dat permisiunea. Dâcă fiş­ nemulţămire în popor, şi să facă oa îu oo-
ordonanţele prigonitâre din cestiune, trece Mureşianu.
panul a validitat în caşul aoesta dreptul mitatul nostru să esiste stări neregulate şi ne­
la faptul oprirei adunărei nâstre electorale
seu discreţionar, sâu nu, e indiferent, 2. Gestiunea paspârtelor. legale în manuarea afaoerilor de pasporte?
şi ilustrâză cu vii oolori prooederea fişpa­
după ce eu, oa vioe-şpan nu pot fi îndrep­
nului, prin oare s’a ataoat făţiş o disposi- In şedinţa de după amâcjl, membrul Asupra aoestei interpelări, precum şi
tăţit de a pune sub oritioă prooederea lui. ţiune clară a legei electorale, oare deter­ Dr. A. Mureşianu a adresat vioe-şpanului o a răspunsului d-lul vioe-şpan Dr. JecJcsl vom
3) Cum-oâ onor. d-n. fişpan în oa­ mină dreptul de întrunire al alegătorilor nouă interpelaţia, oe a fost anunţat’o înoă mai reveni. Observăm numai, oă d-sa a
şul aoesta ar fi iugerat în oompetinţa mea dietall, fără de niol o restrioţmne. promis, că va faoe tot posibilul pentru oa
la începutul şedinţei dinainte de amâcjl.
şi a oomunei (oăpităniei orăşenesol), aoâsta să nu se dea prilegiu de plâpgerl. Gasurile
Arată corecta prooedere la convooa- A arătat multele şicane, oe se fao în deosebi
nu e aşa; eu, ca vioe-şpan într’un aseme­ cu denegarea esbradărei de paspârte le-a
rea adunărei şi oum oăpitănia orăşenâsoă, Românilor în estrădarea de paspârte şi
nea cas pot să prooed numai, dâcă mi-se recunoscut, însă a deolerat, oă în urma stă­
convinsă de legalitatea ei, a dat ohiar şi eertifioate; oum a ajuns, oă aonm, de
înaintâză recurs. D-l fişpan însă, într’un ruinţei d-sale şi aceste inconveniente vor fi
permisiune in scris pentru ţinerea adunărei, esemplu, economii din Săoele nu mai pri­
asemenea oas pote să-şi validiteze dreptul
deşi aoâsta nu era cerută de lege; oum mesc osrtifioate, deoât numai după 10—15 delăturate.
său discreţionar, ceea oe arată în mod ne­
apoi în momentul din urmă, pe basa ordi­ d'le dela cererea făcută; cum paspârtele, Interpelantele deolară în fine, că de
îndoios sus citata înaltă ordinaţiune dată
nului volnic fişpăneso, a fost ou puterea oe se dau dela ministeriu, le sosesc nu­ ore-ce nu ’i-s’a dat nici o desluşire de ce
la reoursul iDterpelantelui.
oprită ţinerea adunărei pe cuvânt-, oă după mai după câteva luni, adese-orl şi după a fost personal împedecat în eserciţiul li­
4) La punotul patru răspund: părerea omului de încredere al guvernului, 6—8 lunî, >în oare timp oei oe au afa- bertăţii sale cetăţenescl prin denegarea
r
Nu pot să prooed deosebit în oaşul nu se pot permite adunări eleol,orele oon- oerl în România sunt siliţi să-şi ia câte unui pasport pentru streinătate timp aşa
aoesta, cu atât mai puţin, ou oât interpe- chiămate pe basă de naţionalităţi. O astfel 4 — 5 certificate şi să tot plâtâsoă la taxe; de îndelungat, nu pote lua la cunoscinţă
răspunsul d-lui vice-şpan.
lautele tote recursurile şi-lea înaintat cu de volnioiâ este posibilă numai într’un stat & arătat mai departe, cum chiar şi aiol în
înounjurarea vioe-şpanului şi acum ulterior ca aoesta, în oare puterea disoreţionară a oraş se mânuâză edarea certificatelor în­ Majoritatea îDsă a luat la cunoscinţă
— după-oe deja au deois foruri mai înalte ministrului şi a fişpanilor săi este pusă mai tr’un mod forte îngreunător; nu se dau aoest răspuns.
— să adresâză la mine. Atunci însă, dâcă pe sus de lege. mai multe certificate la an, decât numai
într’un cas concret libertatea, constituţio­ Mai departe vorbitorul a arătat, oum silind pe părţî să oâră şi un pasport anual, Congresul naţional bisericesc.
nalismul etc. se violâză, legea dă putinţă dânsul a oerut, oa reoursul să se înainteze şi cum se îngreunâzâ eliberarea certifica­
de a se face plângeri şi indioă tot-odată, la locul competent şi ou tâte astea s’a pre­ telor şi priu aoeea, oă chiar în caşuri de Mercur!, în 1 (13) Octomvre,
autoritatea, oăreia trebue se i-se înainteze dat fişpanului, oa acesta să judece în pro­ urgenţă mare se pretinde dela părţi oa să s’a deschis în Sibiiu congresul na­
plângerea, reoursul etc. De aoâsta nu pote pria sa oausă. Resolvarea, oe a dat’o mi­ plâtâsoă mai întâifi t6tă darea şi pe cuar- ţional bisericesc prin Escelenţa Sa
să se îngrijâscă vioe-şpanul. nistrul reoursului, nu este, deoât o dovadă, talul curent. Metro politul Miron Romanul, fiind de
I)r. Aurel Mureşianu, cerând cuvân­ oă s’a înţeles cu d-l fişpan să găsesoă o In fine arată, oă se întâmplă şi vol­ faţă Prea Sânţiile Lor d-nii episcop!
e
tul, 4i° i oâ n’a putut să-şi însemne din ohiohiţă în dreptul de „control nelimitat", nicii şi nelegalităţl, refusându-se multora loan Meţianu dela Arad şi Nicolae Po­
răspunsul d-lui vioe-şpan, decât numai oa să iâsă din încurcătură şi să scape de liberarea de pasporturl şi de certificate fără pea dela Caransebeş, precum şi un
unele momente, cari trao ca un fir roşu orl-ce răspundere. niol o oausă legală, numer mare de deputaţi.
prin espunerea sa, deore-oe d-sa a răspuns Revenind ârăşî la afacerea cu ordo­ Citâză mat multe caşuri, între oarî şi Până acum congresul încă u’a
în limba maghiară şi a oetit acest răs- nanţele lui Hieronymi şi la prigonirea, ce pe al vorbitorului însu-şî, căruia de un sn întrat în meritul discuţiunilor. In şe-

truparea sa, prin vieţa şi mortea necjeu, care ne îndemnă ca la ser­ necjeu, virtuţile creştine şi faptele adecă se ajungă la gloria cerescă;
sa n’a avut alt scop, decât de a lu­ viciul divin se fim petrunşî de ade­ bune. filtă ce c|ice Mateiu evangelis- de aceea der se întrebuinţâză lumi­
mina lumea, a scăpa neamul ome­ vărul, că ne aflăm în faţa lui Dum­ tul la Cap. 5, 16: „Aşa se lumineze nări la îmormântărî.
nesc din întunerecul păcatului şi a nezeu şi că fiiul seu cel întrupat lumina vâstră înaintea omenilor, ca Ya se (ţică luminările la servi­
face pe dmenî fiii lui Dumnecjeu, este adevărat între noi. ei se vacjă faptele vdstre cele bune ciul divin arată în imagine lucru­
şi, în fine, pentru că Mântuitorul 5) Lumina represintă orî-ce lu­ şi se preamărâscă pe Părintele vos­ rile, car!, fără se le putem vede cu
nostru, care ne-a chemat din întu- mină spirituală, care vine dela Dum­ tru cel din ceriurî". Aşa-der lumi­ ochii, se petrec la serviciul divin.
nerec la lumină, continuă a trăi mis­ necjeu şi tăte bunurile, căci „Tot nările la serviciul divin ne arată, Precum Mântuitorul Christos a
terios în biserica sa, conducendu-o darul cel bun şi tot darul cel per­ că aceia, cari sunt în întunerec, se apărut în trup pentru că şi noi sun­
prin Spiritul seu Sânt, precum odată fect vine de sus, dela Părintele lu­ se lumineze, er cei, cari sunt în lu­ tem în trup, astfel şi biserica între-
Tatăl a condus din Egipt pe popo­ minilor". mină, se uimeze pe calea lor, şi nu­ buinţeză asemenea mijldce simţitdre,
rul seu în pământul promis. Fiind-că lumina represintă tăte mai aşa şi cu ast-fel de Spirit se prin a căror privire noi ne putem
8) Lumina este simbolul Spiri­ bunurile, ea este asemenea şi un asiste la serviciul divin. înălţa mai uşor la tainele divine.
tului Sânt, pentru că el este un simbol al bucuriei, care deschide şi In fine luminările sunt simbo­ Spre acest soop der servesc lumi­
Dumnecjeu adevărat, pentru-că pe înveselesce inima, ne dă o faţă stră­ lul credincioşilor, mai ales al ace­ nările la Serviciul divin.
el l’a trimis Mântuitorul, ca să In­ lucită şi depărteză întristările, cari lora, cari arată credinţa lor şi prin Cu altă ocasiune vom vorbi
troducă în omenire opul său de mân­ o întunecă. Căci, în adevăr, nimic fapte. In acest sen3 se dau credin- despre „Datorinţele preotului în bi­
tuire, şi să aducă astfel lumină în nu p6te să consoleze, să liniştâscă dincioşilor la orî-ce ocasiunî lumi­ serică şi societate".
lumea cea întunecată, luminând pe şi să înveselâ8că inima aşa de mult, nări în mână, ca se arate prin Prof. Dr. Elefterescu
dmenî, aprincjend în ei lumina cre­ ca presenţa piăsă la serviciul divin, acesta, că ei cel puţin după mărtu­
dinţei, curăţindu-i de păcate, precum unde plini de încredere ne rugăm risirea lor din afară aparţin în ade­ Poesii poporale din Basarabia,
focul curăţa metalele de rugină, şi la acela, dela care ne vine tot da­ văr la credincioşi, şi că cu lumină­
încălcjend inimele lor cu focul dra­ rul cel bun şi desăvârşit. Aşa-der rile în mână voesc a mărturisi cre­ adunate de G. Madan.
gostei creştinescî. luminările sunt în cultul nostru di­ dinţa lor. Astfel lumina fiind un sim­ Frundă verdi di negară
4) Fiind-că lumina este un sim­ vin ca semne de bucurie. bol al gloriei cerescî, prin întrebu­ Nori negri sî văd în zări,
bol al lui Dumne4eu, de aceea ea 6) Lumina mai representă cu inţarea ei noi dorim celor morţi, ca Fulgeri şerlul mî-âl tai.
este un simbol al presenţei lui Dum- deosebire viâţa cea plăcută lui Dum- se le lumineze lumina cea eternă, Yini ploai, vini mari,