Page 19 - 1897-10

Nr. 221—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
i I
dinţa de Mercurî, s’a făcut deschi se vor presentă aici prin rapârtele oons's- colo; ăr de acest consimţement nu clarat, într’o întrunire, că vorbele
derea, în cele de Joi s’au ales di­ torului metropolitan; amintesc însă in ge­ era sigur nici unul din cele două lui n’au fost bine tălmăcite, şi că
feritele comisiunî, er în cea de erî, neral, că şi în acest congres nisuinţele guverne. Aşa s’au înţeles în chipul el a înţeles că numai atunci să se
Vineri, s’a făcut verificarea depu­ nâstre ale tuturora trebue să fiă îndreptate de mai sus şi au depus în 4d®l din delăture ordonanţele privitdre la
0
taţilor. într’acolo, ca pe lângă alte atribute oa- urmă în dieta din Viena şi din Bu­ limba cehică, după ce se va fi vo­
Etă vorbirea cu care Escelenţa nonice ale instituţiunilor nâstre biserioesol dapesta propunerea, ca învoiala de tat legea despre egala îndreptăţire
Sa părintele Metropolit Miron Bo- să se oonserve nealterat oaraoterul lor na­ a4î să mai stee încă un an, ceea ce a tuturor limbilor în Austria, der
mânui a deschis congresul: ţional, şi oa ce! mai deaprâue scop al nos­ să chiarnă provisoriul pactului economic.mai înainte nu.
tru să avem înaintea oohilor în tâte lu­ Ungurii vor vota propunerea Cu acâstă lămurire cea mai mare
Freasanţiţî domni episcopî! Freasiimaţî domni
crările nâstre oultura şi moralitatea pu- de prelungire, bunî-bucuroşî, că încă parte din majoritate s’a mulţămit şi
deputaţi congrcsualîJ Iubiţi fraţi, iubiţi fii
plioă, cari eu să ne asigure pacea şi ade­ un an va ţine proporţia de 30: 70, nu mai e periculde desbinare. Ast­
sufletesd l
vărata iubire frâţâscă in societate. căci pe viitor Austriacii nu mai fel că şi guvernul austriac acuma
Vă mulţămeso, că la invitarea, oe Vi Având firma speranţă, oâ şi D-Vâstră voesc să plătescă atâta, ci numai are mai multe speranţe că se va
o am făout, aţi binevoit a vă aduna astătfl astfel vă pricepeţi chemarea, ce o aveţi ca 58—60 la sută. vota provisoriul pactului economic
din diferite îndepărtări aioia la metropola membri ai aoestei supreme oorporaţiunl bi­ Altfel stă trăba cu propunerea cu Ungaria.
nâstră, oa să luaţi în mână agendele con­ serioesol, după invocarea ajutorului lui în dieta austriacă. Acolo, pe de-o
gresului nostru naţional bisericesc, ale 011
Durnnec} premersă sub sânta liturgie de parte tăte partidele politice şi tăte
acestei oorporaţiunl organice supreme, în astăcjl, sesiunea ordinară a oongresului naţiunile sunt întăiîtate contra Un­
oare oulmmâzâ unitatea şi solidaritatea nostru naţional biserioeso pentru periodul gurilor, fiind-că vor să încarce sar- E L E P I L E I
bisericei nostre naţionale, şi se esprimă mo­ anilor 1896/7, 1897/8 şi 1898/9 cu aoâsta cinele mai tot în spinarea Austria- — 4 (16) Octomvre v.
mentele cele mai notabile şi importante o declar de deschisă. cilor şi totuşi ei (Ungurii) să fiă cei
ale vieţei nâstre biserioescî. La facultatea juridică din Oradea-mare,
tari şi mari în monarchiă. după cum ni-se scrie, suut însorişi anul
Vă salut totdeodată ou t6tă oăldura acesta 47 de tineri români. AoeştI tineri nu
Situaţia în monarchiă. Pe de altă parte însă, aceste
inimei mele la acâstă nouă întrunire pe­ > au nici o reuniune, niol o sooietate de leo-
partide şi nămuri se răsboiesc tare
riodică, şi din oapul locului constat ou tură, niol o bibliotecă românâsoă la dispo-
Cetitorii noştri sciu, că cu sfîr- între ele; unele apără guvernul, er
multă satisfaoţiune: că întrunirea congre­ siţiă; ba fiind-că în Oradea-mare nu esistâ
şitul anului curent espiră şi învoiala altele se năpustesc asupra lui şi niol oasină română, tinerimea nâstră din
sului nostru naţional bisericesc astădatâ n’a asupra cestiunilor economice şi bă­ caută să zădărnicescă chiar şi vo­
întâmpinat nici o greutate din partea po- acel oraş nu are nici ooasiunea de-a oon-
nesc! dintre Austria şi Ungaria, ce tarea provisoriului. veni măoar din oâud în când la un loc ou
testâţii statului, cea oe avem să mulţămim se reînoiesce dela 1867 încdce, din Cei-ce sprijinesc guvernul, ma­ oetăteoii fruntaşi români din looalitate.
în prima linie graţiei şi propensiunei pă- ece Aoâsta e«fe fârte trist şi ar fi de dorit, ca
4ece în <ţ anî. cel din urmă joritatea, o fac numai în speranţa,
rintesol a Maiestăţii Sale domnitorului îm­ an al învoielei de obiceiu urrnâză că guvernul îşi va îndeplini făgă- într’un ohiD sâu altul fruntaşii români din
părat şi rege al nostru Franciso losif I., pertractări între guvernele celor doue duinţete ce le-a făcut diferitelor par­ Oradea-mare să grâbesoă a veni tinerimei
în ajutor în privinţa aoâsta. Credem, că
căruia şi altcum pentru înfiinţarea, res­ jumătăţi ale monarchiei pentru în­ tide şi naţiuni, din cari se compune asta va şi urma, mai ales fiiud-oă de un
pective reînvierea metropoliei nostre li
voiala cea nouă pe alţi 4 ece an b majoritatea. Şi deore-ce în ea se timp îneâce şi pe Românii oradanl ii ve­
datorim pentru totdâuna gratitudine oma­ e a dem, cel puţin pe terenul eoonomio, dând
ceea ce se 4i° poi „reînoirea pac­ află cinci nemuri slave, pe urmă
gială, plină de oredinţă şi alipire, oarea îmbucurătâre semne de viâţă. Ei, după oum
11
tului economic . Românii din Bucovina şi Nemţii
fără îndoială în acord deplin ou D.-V6stre soim, au pus la oale înfiinţarea unei bănol
In tot decursul anului curent, conservativi din ţările apusene ale
o esprim şi la aoestă ooasiune solemnă prin i cu un capital sooial de 200,000 fl. împărţit
cele doue guverne dela Yiena şi Austriei, fie care'şî cere partea lui în 2000 aoţii de câte 100 fl. Listele pentru
68olamarea cea mai sinceră: Trăiască Maies­
Pesta s’au sfătuit asupra condiţiu- şi aşteptă îndeplinirea ei. subscrierea acţiilor se vor împărţi oât mai
tatea Sa preegraţiosul nostru Monaroh! nilor reînoirii, parte înţelegendu-se, Intre tote aceste partide şi ne­ curând. Terminul de 9ubsoriore este pus pe
Acâstă împregiurare îmbuourătore mă parte nu, mai ales înse nu s’au în­ muri din majoritate domnea înţele­ 15 Februarie n. 1898. Sperăm, oă prin
acest pas s’a făout înoeputul unei mişoărl,
faoe să cred, ;că în cercurile competente ţeles asupra aşa 4is®i cuote, adecă gere. Nemţii, cari fac parte din-
care va tinde a grupa pe Româuii din Ora­
guverniale a străbătut în oele din urmă a acelei sume, pe care fiă-care ju­ tr’însa, nu se plângeau, că guver­ dea şi împrejurime într’o luorare comună
oonviugerea, că congresele ndstre bisen- mătate a monarchiei trebue să o plă- nul a scos în luna Aprilie două or­ nu numai pe terenul eoonomio, oi şi pe
oescl-naţionale s’au ferit tot-dâuna de a se tăscă pentru acoperirea cheltuelilor donanţe, prin care se proclamă de­ cel oultural naţional, având mai ales în­
atinge de afaceri pohtioe, oarl nu au ni- comune, adecă: armata c, şi reg., plina egală îndteptăţire a limbei cehe grijirea de-a da tinerimei aoademice din
acel oraş posibilitatea de-a se pută desvolta
mio ou mstituţiunile nâstre biserioesol, şi politica esternă cu representanţii mo­ cu cea germană la tdte diregătoriile şi in cultura naţională.
că întrunirea şi aotivitatea aoestor congrese narchiei în străinătate; provinciile şi autorităţile publice dinBoemia şi
întru nimic nu este prejudiţiâsă intereselor ocupate Bosna-Herţegovina şi încă Moravia. Medic român în Ofenbaia. Ou ocasiu-
statului. unele mai puţin însemnate. Deodată însă, înainte cu vre-o nea alegerei de medic de cerc, ce s’a fă­
Şi într’adevăr putem să fim mândri, Este cunoscut, că dela 1867 în- 10—12 4J i conducătorul lor Dipauli cut fiEL acestea la Ofenbaia, dintre trei
0
când reprivind în treout, vom oonstata ade­ c6ce Ungaria plătesce pentru chel- a 4is, că poporul lor nu se împacă candidaţi (un Român, un Ungur şi un Jidan)
vărul, oâ oongresele nostre, oonsoie de tuelile comune 30 la sută, er Aus­ cu amintitele ordonanţe şi cere su­ a reeşit tînârul medic român, d-1 Dr. JNerva
obiămarea lor, cu multă înţelepoiune, cu tria 70 la sută. primarea şi înlocuirea lor printr’o Moldovan.
multă moderare, pot să cjio ou abnegaţiune Deărece aşa-der cele două gu­ lege despre egala îndreptăţire a lim- 0 nouă revistă. Comiţetul naţional al
şi cu multă^demnitate s’au mărginit în tote verne nu s'au putut înţelege pe de­ belor. Vorbele acestui deputat nămţ studenţilor a deois să soâtă în curând o
revistă săptămânală, oa să agite oestiunea
aoţiunile sale numai şi numai la afacerile plin până a4b şi nici nu e nădejde, au stîrnit mare supărare în cele­
naţională printre studenţi. Artioolele vor fi.
biserioesol şoolsre şi fundaţionale indioate că s’ar înţelege pănă la sfîrşitul anu­ lalte partide de majoritate şi era sorise numai de student!. Titlul revistei va
44
în statul organio, lăsând cu totul neatins lui, de aceea şi-au 4is una alteia, cât p’aci să se desbine întrăga ma­ fi „Lupta Naţională .
terenul politio ; ceea oe de bună sâmă se să rămână încă un an (1898) în va- joritate.
Brevete ale Ligei. Mai mulţi comer­
va observa şi la ooasiunea presentă şi se I6re învoiala cea vechiă şi apoi vor De aceea fruntaşii cei mai cu cianţi esprimându-şl dorinţa de a purta
va transporta şi la cele din viitor. ave ărăşî un an întreg răgaz pentru va4ă ai partidelor din majoritate titlul de furnisorl ai Ligei în sohimbul unei
Nu vreau să preooup astădată aten­ terguială. s’au întrepus pe lângă d-1 Dipauli, remise pentru fondul aoestei instituţiunl,
ţiunea D.-V6st,re ou amintirea obiectelor Guvernele, cum sunt ele, păte că rugându-1 să-şî schimbe el şi par­ comitetul a hotărît să înfiinţeze trei olase
de brevete pentru aceşti oomeroianţi. Bre­
mai însemnate, oe au să vină la ordinea s’ar fi şi înţeles, dâr învoiala dintre tidul lui gândul, că altfel e rău de vetul de clasa I ^a oosta 500 de lei, de
«filei în sesiunea acâstă oongresuală, pentru- ele trebue să mai capete şi consim- totî. După mai multe opintiri în olasa II 350 şi de olasa III 200 de lei. Ele
oă ele îndată după oonstituirea congresului ţementul dietelor de dincăce şi din­ sfârşit omul s’a înduplecat şi a de­ vor fi valabile pentru cinci ani.

Huieşti păduria-n vali. Să-ţi mai videm cbipu tău, Când ai şi şî credinşiosă, Ş’am luat’o fără plăşerl.
Di tunet di trăsnet mari. Că cherim di dorul tău. Cum eşti tu şî di frumâsă! Ea nu-i pre frumosă din lumi,
Plou chiatră, vila-ml strică, Cum pi şieriurl eşti luna, Eu să şiu bogat cu suml.
Yin Moscali flăcăi ridică. Aşa eşti pi pământ una. Şî amu n’am 4b n’am şias cu paşi:
Şî mii duşi, pin streini Ai fost una la părinţi Piua totă nu mai taşl,
Pin streini, pintri păgâni. Flori şî frun4ă la on loc Ca şî luna întri doi sfinţi. Mă judică, cum îi plaşi,
Di cât la Moscali chicam, Numai poşl di dor şî foc. Tu erai cari jiurai, Strîgă şî-şl ascuti glasu
Mai gbini mă spînzuram, Frundă verdi nuştiu-şi Că pi altu nu mai ai; Şi se laudă’n tot şiasu,
Că ti baţi ti stîlşeşti, Tot aşi plângi ş’aş boşi. Dar asară tl-am prins faţă, Oă ml-o dat galagbinl cu trasu.
Dil grăeştl moldovineşti. Frun4â verdi săminoc Oa ti ţînâ altu-în braţă; Vorba ii îmi baţi nasu,
Vai di niamu şei strein Am să trec Prutu înnot. Şî-i vorghiai lui cu dulşiaţă: Din gura ii curg vorbi răii
Ii ca pomu lângă drum, Ş’am să’l trec în şela mal, — Se vil puişor şî mâni, Şî mă amărăsc cu eli.
Şini treşi-’l zburătăeşti Să mă răcoresc di-amar. Că sint gata pintru tini. Eu sufăr şî răbd în cheli,
Şî di crângil-âl sărăşeşti. (Din satul TruşenI ţinutul Chişineului). Amuraş din Dereneu*) Vai di păcatili meii. — !
Vin doi nouraşl din sus, * Drag mî-a fost sufletul tău; Iar plăşia să nu munşiască,
Astă vesti ml-au adus, Florişică lozioră Di şi n’o lăsat Dumne4âu, Ar vria tot să hodiniască
Că Oostia meu ’i în Tiflis*) Măriucă, Mârioră Şi-oi iubi să şii a meu. Şî alţii s’o slujescă
Şî-şl duşi vacu-ntr’on plâns Ochii tăi mă bagă-n boli, (Din satul Vărzăreştî, ţinutul Chişineului). Şî în pat să sî trântiascâ.
Di duşmani tari uşis. Sprânşenili mă omoră; * Umblă tot înfomorată,
— Nu mai plâDgi Oostio hăi, Gând li sui şi le cuborl. Loc di somn îşi cată.
Frurujă verdi solz di peşti
Oă distul cît plingim noi, Tu mă’nvii şî mă omori. Umblă tot nispălată,
însuraţii pintru zestri.
Plîngi tat-to, plîng şî eu, Ai doi ochişori frumoşi Pe cap nicheptănată
Orb am fost eu la viderl,
Plîng copchiil după noi... DulşI — cu totu mângăioşl; Ca o buhnă înpănată;
Când ml-am fost luat muerl:
Darî-ar bunu Dumne4âu, Răneşti cu privirea lor Şî nu-i 4îc nimic să facă,
Inimili tuturor. M’am bucurat la averi Bato Dumnedeu s’o bată.
*) Tiflis — capitala Gruziei. Ruşii au obi-
ceiîi, de a trimite la Caucasia mai pe toţi Roma- Oh, cât eşti tu di frumosă! *) Dereneu este un sat răzeşesc pe rîul Nu-mi vini să-i mai văd faţa;
nii, cari îşi fac stagiul la armată. Oh, cât eşti di drăgostâsă! „Cula“, ţinutul Orcheiului. Ml-am urît cu e viâţa.