Page 2 - 1897-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 217—1897.

tri şi se acordă acelor ou servicii extraor­ să-şi oroiască, chiar în politica exteribră şi şi dr. Florea Lupu, numiţi în magistratura oa ajutor, oeea ce însă nu se pbte, fiin
dinare. Dâr cari sunt serviciile extraordi­ mai ou sâmă .în relaţiile ou statul veoin, Bucovinei. D-l deputat dr. George Popo- perceptoratul de aiol de olassa a Il-a şi
nare ale lui Ieszenszky? Ne-a insultat ţâra. — o linie diametral opusă oelei dirigiate viol a ridioat un toast entusiast, aocentuând nu de ol. I. Intraoeea însă ministrul de fi-
Naţiunile se luptă, dâr nu se insultă. Ie­ de ţâra ... necesitatea oa Românii de pretutindeni să nanoe a dispus pentru uşurarea oomeroiului
szenszky ne-a insultat întreg neamul ro- ... „Dâoă agitaţia oare a ţinut mai lupte pentru o singură idee, pentru înăl­ oa peroeptoratul din Braşov să sohimbe
mâoeso. (Oratorul cetesoe o aousare a lui mulţi ani în aoâstă oestiune, nu ar fi avut ţarea morală şi oulturală a poporului ro­ bani în măsura, în oare va avâ monede şi
Ieszenszky, prin oare spune, că Liga ro­ un caracter în oea mai mare parte, de par­ mân, oare se află aoum în situaţie atât de hârtiă la disposiţiă.
mână e subvenţionată de Ruşi). tid, M. S. Ragele nu şi-ar fi dat — suntem critică în urma evenimentelor din Buda­ Cunnniă. Din Bucuresol ni-se anunţă
Din partea cui dâr, pbte să fiă erb- siguri — întîlnirea ou împăratul Austro- pesta.
oununia d-lui loan S. Spartali, bine ounos-
rea aoestei deoorărl? Consiliul de miniştri Ungariei la Pesta" ...
Maghiarisare în Buda. Sub aoest titlu outul foiletonist, ou d-ra Maria Nicolau
a încuviinţat actul. Nu bănueso miniştri
sorie o fbie din Pesta: „Este o 'miseriă Mărculescu. — Adresăm tinerei păreohl oor-
de nepatrioţi, dâr au greşit. Şi trebue să ounosoută, oă Buda nu vrâ să se maghia-
se dedare, oare e caracterul aoestei deoo­ Serbii despre visita dela Pesta. dialele nbstre felioitărl!
riseze. Acolo se vorbesoe pretutindeni mai
rărl, căci pressa maghiară o spuoe olar şi In numeral seu dela 2 Octom- buouros nemţesoe, decât ungoresoe. Anti­ Un colectant de mărci şarlatan. Se
demonstrativ. vre, Branik , cjianil partidului libe­ patia în oontra limbei maghiare se observă soie, că ou măroile poştale de pe scrisori
u
v
Ceremonialul aoesta al deooraţiunilor ral sârbesc din Ungaria, al cărui şef mai ales în oerourile meseriaşilor din Buda. se fao un oomeroiu destul de estins. Un
nu trebue să calce demnitatea unei naţiuni. este Dr. Polit, publică şi el un Din oausa aoâsta profesorul gimnasial Duma tinăr oomeroiant din Timişbra, ou numele
D-l Disescu sfirşesoe ou ouvintele: prim articol întitulat: „România şi Gyorgy a înfiinţat o „Reuniune a soda- Weiss Miksa, înoă fâoea oomeroiu ou'astfel
„Naţiunea română p6te fi învinsă, pote fi tripla alianţă", în care comentâză lilor din Budapesta", a cărei soop este ma- de mărol, dâr făoea oomeroiu neoinstit. El
bătută, dâr ea nu se va lăsa nict-odată să visita Regelui Carol în Budapesta. ghiarisarea şi oultivarea clasei meseriaşilor oeruse dela mai mulţi oomeroianţl de mărol
fiă insultată". F6ia serbescă 4ioe între altele: din Buda. Reuniunea a avut în sourtul timp, de prin Viena, Berlin şi Paris coleoţiunl
O furtună de aplause entusiaste şi de mărci numai pentru oa să le vadă,
„Sunt deja oâţl-va ani de când Ro­ de oând esistă, resultate îmbuourătbre. In
îndelungate a salutat aceste cuvinte. oa modele. Din acestea lua măroile mai
mânia s’a apropiat de tripla alianţă. La oassa ei, în Iskola-utcza s’au dat din partea
A mai vorbit studentul Tamara, reve­ preţibse, fără de-ale plăti, trimiţând oo-
înoeput nu ca membra al ei, oi mai mult membrilor deja mai multe representaţii
lând oondamnarea lui Andreiu Balteş şi leoţiunile îndărăt. Pe oalea aoâsta a pă­
se părea, că caută numai ocrotire la tripla teatrale, dovedindu-se un mare zel şi pro-
decorarea lui Jeszenszky. Apoi d-nii Can- r gubit pe mai mulţi ^oomeroianţl de mărol
alianţă pentru oaşul dâoă în Orient s’ar greş în învăţarea limbei maghiare". Etă
cicov şi Caragiale, cari au vorbit: cel din- ou mii de franoî. In urmă însă, fiind de­
nasoe oonflicte, astfel oă România ar fi oum şovinismul îngâmfat vrea să oultiveze
tâivi de entusiasmul poporului pentru oausa nunţat diu partea celor înşelaţi, poliţia din
târîtă şi ea în vârtejul întâmplărilor. Se şi să oivilizeze pe Nemţii din Budaţ. Ar
naţională şi oel din urmă arătând, oă asis­ Timişbra l’a prins şi l’a arestat.
credea, că România voesoe să se preserveze fi de rîs, dâoă urmările aoestor svâroolirl
tenţa oestiunei naţionale e mai veohiă, de­
de vr’o invasie din partea Rusiei, astfel ca n’ar fi atât de păgubitbre culturei în sensul
cât esistenţa statului român. Necrolog. ErI după amâcjl s’a săvârşit
să nu fiă silită de a vărsa sângele oetăţe- genuin al cuvântului.
In fine, la propunerea d-lui Mioulescu, înmormântarea d-nei Octavia Slănescu năso.
nilor săi pentru interese străine.
8’a adresat o telegramă de simpatiă d-lui Darul Ungurilor sărbătorit în şcole. Baritiu, în oimiteriul din Grbver, asistând
„Mai târcjiu însă posiţiâ României a
Balteş, în Transilvania. Preşedintele a co­ Mai multe dintre şoblele medii unguresol un publio număros. — Fiă-i ţărâna uşbră!
devenit mai lămurită. Astăcjî se observă,
municat apoi, că Dumineca viitbre se vor au profitat de ooasiune pentru a-şl mai
că România a intrat pe deplin în tripla Pentru înfiinţarea nonei bănci dela
organisa două întruniri: la Ploesol şi la face o (ji de odihnă şi voiă bună din in­
alianţă şi nu încape îndoială, că a luat Oradea-mare s’a hotărît a se distribui pros­
Craiova. cidentul darului, oe l’a făout Ungurilor
asupră-şl unele îndatoriri pentru caşul, dâcă eoe pectele încă în decursul aoestei luni. Banoa
Ou acâsta s’a terminat întrunirea. Majestatea Sa prin cele 4 statue. Pen­ se va înfiinţa ou un capital sooial de
s’ar întâmpla confliote în Orient"...
tru oa cheful să fiă mai complet, ministrul
200,000 fl.. împărţit în 2000 acţii de câte
„Branik" vorbesce apoi de po- ungureso de oulte şi instruoţiune publică a
„Mişcarea trebue s& pornescă siţia geografică a României; de vi­ adresat aoum o ordinaţiune directoratelor 100 fl. Terminul pentru subscrierea aoţiilor
ş’a fixat pe 15 E’ebr. n. 1898.
dela ţeră“. sita împeratului-rege Francisc Iosif superibre ale şoblelor medii, prin oare im­
la Bucurescî; despre legătura între pune a se ţinâ sărbărl şcolare în amintirea
In ajunul întrunirei convocate de stu­
acesta visită şi cea dela Budapesta acelui dar şi în acele şcble medii, în oarl
denţii universitari pe Duminecă în Buou- a părechei regale române. Apoi con­ pănă aoum pbte nu s’a prăsnuit aoest eve­ Noua societate comercială română
resol, „Epoca" face unele apreoiărl privitbre tinuă : niment patriotioesc. Te miri, că nu s’a mai din Deeş.
la mişoarea naţională şi la direcţia oe ar
„Aotualul rege al României este un impus vre-o serbare şcolară şi în amintirea Deeş, 11 Oot. n. 1897.
fi pe cale de a-o lua aoâsta mişcare acuma. (
domnitor plin de oaraoter, ou ÎDalte însu­ toastului împăratului Wilhelm. Şi aşa sco­
... „ întruniri ou caraoterul oelei tre­ Onorată Redaoţiune! Intre împreju­
şiri inteleotuale şi consoienţios. El nutresoe pul şcblelor unguresol pare a fi mai mult
cute precum şi a oelei de mâne, Dumineoă, rările aotuale abea putem înregistra oâte o
rîvna nobilă de-a înainta poporul său pe de-a arangia parade şi manifestaţiunî. Anul
— cjioe numita fbie, — nu pot să facă decât di de buourie, sâu câte un act săvârşit spre
calea progresului. Statul român îl va po­ trecut, după oum au constatat înse-şl foile
bine. Ele nu angajâză decât pe acel mare binele poporului nostru. Fiindu-ne înohisă
meni întotdâuna cu recunoscinţă. El a unguresol, nu s’a făcut în şoblele maghiare
public, care nu atârnă de nimeni, cere nu oalea mai pe tote teranele vieţii publice,
oreat din aprope nimio oe era(?) armata aprope nici un progres debreoe şcolarii
are răspundere, decât faţă cu consciinţa şi ni-a mai rămas înoă unicul teren: terenul
română; el a ridicat vacja statului român. şi-au risipit timpul ou prăsnuirea mileniului.
faţă ou prudenţa, oare trebue să o pună comercial, pe care har Domnului inteli­
Crescut în spirit german, el nu soie deoât Aoum sunt la ordinea cjilei alte prasnioe,
în cestiunile superiore naţionale"... genţa nostră a înoeput se lucreze din răs­
o siugură ohemare: oă omul trebue să-şi alte chefuri şi banchete. Adevărată „ţâră a
...„Aşa oum luorurile se desemnâză puteri în tbte părţile. Astfel şi la noi în
facă datoria în orl-oe împrejurări, şi el şî-a lui Papp Jânos 1“
de astă dată suntem departe de idea ab­ oentrul comitatului Solnoo-Dobâoa, în Deeş,
îndeplinit datorinţele lui de domnitor,
surdă şi provooătbre a intervenţiei diplo- In memoria părintelui Kneipp. Din s’a săvârşit în 10 Ootomvre n. 1897 un
timp de trei-cjeol de ani, în mod cinstit şi
matioe în statul ungar" ... Worischofen se sorie, oă în 6 Ootomvre n. act, care are a servi spre buouria poporu­
esemplar.
... „Cetăţenii se mulţămeso a esprima c. s’a făcut aoolo desvălirea monumentului, lui din acest oomitat.
sentimentul de indignare contra persecu­ „Dar, cu t6te aoestea el este — pe oare l’au ridioat bspeţii stabilimentului In cjiua amintită s’a ţinut în Deeş
ţiilor unguresol şi acela de mare şi oaldă Nâmţ. Nu voim să c^ioem, că el a pus la de oură în amintirea preotului Kneipp. Pe adunarea generală constituantă a sooietăţii
solidaritate morală ou Românii din statul oale polit'oa antirusâsoâ a guvernelor ţării, monument se află o pompbsă tablă de mar­ comeroiale pe aoţii „flfemo*", în oare adu­
ungureso. Agitaţia aici se opresoe şi nici dâr el a exploatat în mod isteţ amără­ moră ou bustul renumitului Kneipp, pur­ nare s’a pus basa unei ere nouă pentru
pote merge mai departe"... ciunea natiunei române în folosul simpa­ tând de desubt inscripţia: „Marelui bine­ publioul român din aoest oomitat pe tere­
La întrebarea, foă ce folos practic tiilor sale. făcător al omenimei, preotului Kneipp, la nul striot comercial. Idea înfiinţărei unei
pote resulta din aoesta agitaţiă, „Epooa" „Lucru ounosout, oă Rusia a săvârşit a 76-a aniversare a (filei nasoerei sale. Cu­ societăţii comeroiale nu a fost nouă, fiind­
o mare greşâlă după răsboiul ruso-turo,
răspunde: ranţii recunoscători. "Worishofen, 17 Maih că în anul 1895 a fost sulevată şi pusă la
luându-i României Basarabia mănosă şi
„Folos enorm, din t6te punotele de 1897“. — La serbarea desvălirei monumen­ ordinea tjilei între unii fruntaşi din Deeş,
dându-i în sohimb Dobrogea cea mlăştibsă.
vedere. tului a luat parte lume multă, măoar oă chiar de aotualul iuterneiator al societăţii
„O asemenea nereounosoiuţă se ţine
„Faptul, că cestiunea naţională nu este ningea forte tare. „Merour", de d-l Simeon Rus, seoretarul
multă vreme în minte.
în mâna partidelor constituite şi militante, „Someşanei". Atunci însă, în lipsa de spri­
„Şi cu tbte ace tea ou greu ne vine Cassele districtuale pentru bolnavi. Jn
are avantajul de a-o feri de t6te varietăţile jin, s’a fost abandonat pe un timp ore-oare
a crede în stătornicia politioei române. 13 şi 14 Octomvre n. c. se va ţine al doi­
şi schimbările... îndată oe interesele Ro­ planul, însă oam prim luna August a. o.
Prietenia între Români şi Maghiari nu lea congres regnicolar al oasselor distric­
mânismului nu mai sunt identificate ou un din nou s’a reluat idea şi s’a pus pe tapet,
p6te fi sinceră. Faţă ou politioa şoviniştilor tuale pentru bolnavi din Ungaria. Aoest
partid, oi sunt înoredinţate îngrijirei ma­ şi deşi au intimpinat multe greutăţi din
noştri contrastele prea sunt înăsprite. Mai congres se va ocupa între altele de ces­
relui public, prin acâsta ele capătă o per­ partea unora, cari credeau, oă nu se va
întâiu ar trebui oa guvernai maghiar să-şî tiunea sprijinirai oasselor de cătră auto­
1
manenţă pe oare nu o pot găsi în preoou- putâ realisa nici când aoâstă ideă auctorul
sohimbe politioa faţă ou naţionalităţile, şi rităţi, de regularea anunţărilor, contribui-
paţilie egoiste ale unui partid. ei, sprijinit de unii fruntaşi, a pus la cale
numai atunci se va putâ vorbi despre o rilor şi al raportorului de drept dintre oasse
„Până aoura, un partid politic impusese tbte, nu a oruţat nioî timp, nici apese pen­
prieteniă statornioă între Români şi Ma­ şi spitale, cestiunea medicilor şi a farma­
ţărei chestia naţională. Era o anomalie tru de a putâ realisa planul. Jertfa nu a
ghiari. Nemulţămirea poporului românesc ciştilor, a mărgineni oasselor pentru bol­
dublată de-o mare mistificare. Natural şi fost zadarnică, deore-oe s’a asigurat prin
nu se pbte împăoa ou politioa şoviniştilor navi, crearea unui organ central eto. La
temeinic este ca opinia publică, [ţdra să im­ subsorierl oapitolul proiectat în urma oăreia
maghiari. congresul acesta au fost delegaţi din Bra­
pună acăstă cestiune partidelor politice. Miş­ sooietatea în 10 Ootomvre s’a oonstituit ou
„Câtă vreme dăinueso aotualele stări, şov preşedintele oassei distriotuale Yiotor
carea trebue se pornăscă dela ţdră pentru â fi un capital sooial de 50,000 corbne, ale-
însufleţirea publicului maghiar pentru re­ Neustădter şi dirigentul biroului Edmund
impusă, de voie de nevoie, partidelor. gându-se în direcţiune şi în oomitetul de
gele român n’are să schimbe întru nimio Kopanitsh.
„Ei bine! pe oât putem să ne dăm revisiune al sooietăţii tot bărbaţi cari, sunt
raporturile între naţiunile maghiară şi ro­
sâma, acest lucru este pe oale de astă-dată Perceptoratul reg. unng. ca cassă de gata a aduoe orl-oe jertfe în interesul
mână".
să se facă. Mişoarea naţională ia de astă- Schimb. Camera de comeroiu şi de industriă oausei.
dată un caraoter normal şi mult mai se­ din Braşov a fost oerut dela ministerul de In direoţiune s’au ales d-nii: Dr.
rios. Resultatulaoestei noue îndrumări, p6te S C E R I L E P I L E I . oomeroiu să dispună ca perceptoratul reg. Teodor Mihali oa preşedinte, Simeon Rus,
fi inoalculabil de bun. ung. din Braşov să fiă autorisat de a func­ Florian Hatos, Mateiu Pop şi Dr. Vasiliu
„Când ţara, representată printr’o opi­ — 80 Septemvre v. ţiona şi oa cassă de sohimb. Ministrul a Ramonţai, în comitat loan llies canonic,
nie publică statornioă şi luminată, va avea Colonia română din Viena a dat un răspuns, oă aobsta nu se pbte, căci pentru loan Velle, Augu9tin Pmtea şi Dumitru
în mâni paza oestiunei naţionale, guvernele, banohet splendit în onorea deputaţilor ro­ a se putâ schimba bani nelimitat la per- Făgârăşun,&r oa director eseoutiv al societăţii
— orl-care ar fi ele, — nu va fi în stare mâni şi în onorea tinerilor dr. ProoopovicI ceptorat ar trebui să se mai dea un ofioial s’a ales d-l Simion Rus, seoretarul „Some-