Page 20 - 1897-10

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nn 221—1897.

Dr. Lueger la Iaşi. Soim, că consiliul mâneso, âr oomunitatea din Braşov ar fi (suburbiul Soheiu) strada Catariuei Nr. 32, puns recerinţelor sanitare, de-âre-ce avea
oomunal al laşului a hotărîfc sS invite bine să ţină sâmă mai mult de Români, în oimiteriul evangelio din Braşovul-vechiii. mai multe scăderi, era cam acră, greâie,
pe primarul Vienei, Dr. Lueger, la căci dela dajdie încă n’am aucjit niol-odată Braşov, 15 Ootomvre 1897. Elena Klenck nefrâmântată ş. a.
inaugurarea noului abatoriu, — ce se va să fi fost respins vre-un Român. Ar trebui năso. Schmerhan, ca soţiă, Regina Klenck, Panificatorul antispir s’a pus deja în
faoe îu presenţa regelui Carol la 21 Oo- deci, oa cei oe înoassâză birul greu să nu oa fiică, A n n a Klenck, oa soră, Robert lucrare în capitala Belgiei (Bruxela) şi,
tomvre v. Soirea a surprins pe mulţi. Oe ne uite ou totul atunoi, oând e vorba şi de Klenck oa frate şi Maria Klenok, oa cum­ după cum scriu foile, pănă acum are o
rost are o asemenea învitaţiune ? e între­ benefioii**, nată. — Fiă-i ţărîna uşoră! mulţime de consumenţî, cari toţi laudă
barea oe şl-o pune lumea. Se soiă — sorie pânea făcută direct din grâu cu ajutorul
o foiă din Iaşi, că vitele sunt prinoipalul Despre o ne mai pomenită invenţinne 0 invenţiune uriaşă. panificatorului.
obiect de exportaţiune pentru Moldova da ni-se sorie din Oraviţa. Anume croitorul
sus. Judeţul Iaşi, în speoial, faoe un mare român, d-1 Petru Manciu, premiat ou dife­ Lumea economică este alarmată de o
oomerţ de vite şi cel mai important de­ rite diplome şi medalii de aur şi de argint nouă invenţiune, care punându-se în praxă Băncile şcolare.
buşeu pentru aoâsta este piaţa Vienei. pentru luorările sale, oare a inventat şi un pretutindinea va face o întrâgă revolu-
, * Am vorbit într’unul din numerii
Aoum câţiva ani, înainte de înoheierea ao- nou sistem de maşini de cusut, privilegiate ţiune pe terenul economic. Este vorba trecuţi ai „Gazetei Transilvaniei** ceva
tualei convenţiunl, când graniţele austriaoe deja pentru Austria şi Ungaria, ne sorie adecă de o maşină, cu ajutorul căreia se
despre căuşele scoliosei şi miopiei la
erau înohise pentru vitele nâstre, măce­ aoum, oă a mai făcut o invenţiune. Acâstă pâte pregăti pânoa direct din grâu, fără
elevi, când aceştia se ocupă cu scrisul;
larii din Viena au intervenit pentru redes­ ' invenţiune însă, dâcă şi nu mai pe jumă­ ca acesta să se mai facă făină.
am arătat după cercetările făcute de
chidere şi guvernul austriao a trebuit să tate s’ar adeveri, ar fi o adevărată minune. Maşina numită au inventat’o doi in­ bărbaţi învăţaţi ai Franciei, că causa
cedeze. Invenţiunea, oum crede d-1 Manoiu, ar putâ gineri din Belgia: Avedic şi DesgofFe. acestor b6le este posiţiunea rea la
Mai întâiu însă, a trimis la Iaşi o înlooui tâte Jooomobilele, oe produc acjî Aceştia, văcjând, că prin măcinat făina se scris. Cercetând Inse şi mai departe
oomisiune, compusă din medicul şef vete­ putere artificială; fără foo, fără apă şi fără prea încăldeşce şi ast-fel perde o parte
după aceste cause, mai găsim un
rinar al Vienei şi ajutorul său, pentru a se electricitate soie să producă o putere, oare fârte însemnată din materiile nutritore,
factor puternic al acestor băle, şi
asigura de calitatea vitelor nbstre şi de fără cel mai mio perioul se pâte aplica la ce se află în grâu; sciind de altă parte, anume: Băncile şcolare.
mijlooele de profilaxie veterinară. Raportul maşini de cusut, de tipografia, la mori de că pânea nâgră este mai nutritâre decât
lor a fost cu desăvârşire favorabil. Ei au măcinat, la maşini de treerat, de cosit şi cea albă: au inventat o maşină, pe care Băncile şcolare nepotrivite cu
exprimat prin „Neue Freie Presse** întrâga de arat, la diferitele fabrici, la căile ferate au numit’o : „Fanificatorul antispir**. statura şi modul de ocupaţiune al
lor mulţămire veterinarului comunei laşi, şi cu un ouvânt la tote întreprinderile, oarl Panificatorul antispir constă din două elevilor pot fi vătămătâre asupra
şirei spinărei şi asupra ochilor. Băn­
d-1 Dr. G. Joou, atât pentru starea vitelor au trebuinţă de putere artificială. Mai spune rote: una scorburosă, care se învârte în-
nbstre, cât şi pentru măsurile de profilaxie. d-1 Manoiu, oă prin noua sa invenţiă se lăuntrul alteia, ce stă nemişcată şi înţepe­ cile rău întocmite silesc pe elev se-şî
De atunci, exportul vitelor nbstre a luat pote pune în luorare un aparat, funcţio­ nită de un zid. A doua râtâ încă e scor­ îndoâscă prea mult corpul spre carte
şi se-şî încline capul peste măsură,
avânt fbrte mare în Austria. Pentru între­ nând mai mulţi ani de-arândul regulat cji burosă şi are de asupra un coş, în care se sa se p6tă ceti, scrie, ori desemna,
ţinerea bunelor nbstre relaţiunl comeroiale şi nâpte, fără a avâ lipsă de alt ajutor, tornă grâul, ca şi când se macină. Partea
ou piaţa Vienei, oonsiliul oomunal a hotă- decât numai de uleiul neoesar la ungerea din jos a coşului stă în legătură cu intra­ şi astfel causeză strîmbărî în şira
rît aouma să învite pe primarul V’enei, osiilor, deâreoe, tjioe, „aparatul îşi ia el rea în râte, pe cari apoi intră grâul. spinării devenind cu timpul gîb, pre­
Dr. Lueger, la inaugurarea noului abator îusu-şl din magazinul de aer puterea, oe o înainte de a băga grâul în coş, se cum şi turburărî în circulaţiunea
şi a târgului de vite. Aeâsta este esplioa- dă spre folosinţă, putând avâ în aoest mod spală, se curăţă şi se udă după cum cere sângelui, în ochi. Mai însemnat însă
e, că forţeză două funcţiuni însem­
ţiunea învitaţiunei D-rului Lueger. şi diferite orologe de părete şi de biserici, trebuinţa. Grâul căclut din coş, ajunge în­ nate ale eeerciţiului vederei: Acomo-
fără a la mai trage nioI-odată“. Ce-i mai tre cele două râte, cari prin mişcările lor
Cum se împart posturile la comună mult, d-1 Manciu că noua sa invenţiă contrare, îl sdrobesc aşa, că eşind dintre daţiunea şi Converginţa ochilor, —■
Ni-se scrie din Dârstele-Braşovului: „Ca unul se pote pune în oomeroiu numai ou un ca­ râte este ca un aluat. Acest aluat, înainte funcţiuni, cari dâcă sunt sforţate,
care mă interesez şi de oele oe se petrec de a eşi afară, se frământă bine, âr după dau nascere şi desvoltare miopiei.
pital de 2000 fi. D-sa promite a da infor-
la comuna Braşovului, de oare se ţine şi ce ese din râte se câce, ca şi pânea obici­ Influinţa rea a băncilor şcolare
maţiunl amănunţite tuturor celor oe se vor
Dârstele, am fost forte surprins oând am nuită. reu întocmite asupra ochilor se pbte
adresa la dânsul în Oraviţa (Bănat). O des­
văcjut, oă la alegerea de m6şe, oe s’a fâout esplica fârte uşor.
criere ooraDletă, efioe, oă va putâ faoe numai Pânea aeâsta se dice, că nu se deo-
nu de mult de oâtră comunitate (represen- după oe invenţiunea sa va fi privilegiată. sebesce mai întru nimic de pânea comună, Când capul se înclină pe pept,
tanţa comunală) a fost alâsâ şi la postul — La totă întâmplarea, d-1 Manoiu e de ce se faoe din făină ; abia se pâte observa vasele, care-i aduc şi duc sângele
de m6să oomunală, devenit vaoant în Der- admirat chiar şi numai pentru idea, ou care la ea o mică colâre roşi etică, care vine prin grosimea gâtului, se strîmbă şi
ste-Predeal, tot o neromână, deşi oercul se ocupă. N’ar fi fără interes, oa planurile dela tărîţele, ce se află în grâu, dâr la sunt apăsate sub celelalte cărnuri,
este românesc. Dorinţa, ca să avam o mbşe gust şi pentru nutrirea omului este cu cari se îndoiesc asemenea, şi din
dânsului să fiă studiate.
română a fost generală, aşă oă a ajuns şi mult mai bună şi mai sănătâsă ca cea fă­ acestă causă circulaţiunea sângelui
Un Student român absolvent de gim-
la ounoscinţa magistratului (primăriei) din cută direct din făină. în cap este turburată. Turburarea
nasiu doresce a afla aplicaţiă ca scriitor în
Braşov. Aeâsta, preoum am aflat numai de Pânea făcută în panificător, după pă­ circulaţiunei sângelui aduce cu sine
cancelaria vre-unui notar. — A se adresa
câteva 4De, s’a şi adresat la o mâşe ro­ rerea medicilor, cari au analisat’o, apără o grămadire de sânge în cap şi în
la administraţia cjiarului nostru.
mână diplomată din Braşov ou numele pe âmenii, cari se nutresc cu ea, de-o mul­ organele, cari se ţin de el. Vasele
Reveioa Voicu, învitându-o să conoureze Concert. Musioa militară va oonoerta ţime de bâle: apoi nu îngraşă corpul, nu ochilor se umplu peste mesură de
la postul amintit de m6şă oomunală. Nu­ mâne în sala de mâncare dela otelul „Pomul îngreunâză stomacul şi este de douâ-orl sânge şi urmarea este o conturbare
mita moşe română a şi concurat şi noi am verde* . începutul la 772 ® re s ra mai saţiâsă ca cea de făină. Copiii nutriţi în părţile cele mai sângerâse ale
^ *
4
aflat ou bucurie de aoâsta, în firma cre­ cu asemenea pâne se dice, că cresc şi se ochilor precum este choroidea ochilor,
dinţă, oă şi primăria din Braşov doresoe, NECROLOG. Alexandru St. KIeuck, învârtoşâză mult mai curând, decât dâcă ar compusă mai numai din vase de
oa postul din Dârste să fiâ ooupat de o fi nutriţi cu pâne de-a nâstră. sânge, şi ale cârei băle sunt fârte
particular, după o sourtă suferinţă a răpo­
mâşă română. Cu atât mai neplăcut am primejdiose.
sat Joi, în 14 Ootomvre n. o. la 8 âre De-altmintrelea este îndeobşte cunos­
fost surprinşi însă oând am aflat, oă ma­ Pe lângă asta, decă băncile sunt
sâra în anul al 50-lea al etăţii sale. Acâstă cut, că pânea nâgră este mai bună şi mai
joritatea sâsesoâ din oomună a dat votul perdere durerosă subscrişii o aduoem la nutritâre decât cea albă, care nu are atâtea reu făcute pentru scopul lor silesc
unei moşe săsesol şi niol măcar membrii pe elev se cetescă prea aprope şi
ounoscinţa tuturor rudeniilor , amicilor părţi nutritâre în ea. Un câne nutrit nu­
magistratului n’au votat pentru concurenta şi ounosouţilor. Rămăşiţele pământescl ale mai cu jimble (franzele) de cele albe, în atunci îi este necesară o sforţare de
română. Poporul nostru din Dârste ar tre­ scumpului decedat se vor depune spre decurs de 60 de cjile a perit. Dâr cum s’a acomodaţiune şi de converginţa,
bui să facă paşi ca să ’i se dea o moşe odihna veolnică în 16 Ootomvre st. n. după făcut până acum pe la noi, pe cele mai fără care îi este cu neputinţă se
română, cum să cuvine unui cerc curat ro- amâcjî la 3 ore din oasele proprii, Braşov multe locuri pânea cea nâgră nu a cores­ vadă curat şi simplu (adecă lucrurile

Aşi sări s’o bat... — nu-mi vini, Iâ una mai săracă, L’am iubit de mititel; o tărie de voinţă fârte mare. Atât
S’o las, eu îmi faşl ruşîni, Când îi vorghi e să tacă Trupu tău şei zugrăjit caracterul cât şi spirirul lor se des-
Nu ştiu, cum sâ fac mai ghini. Şi la alţii să li placă. Mii îi făgăduit; voltă dela sine, şi cu tote că sunt
Oh amar şî vai di mini. (Din satul Truşenî, ţinutul Chi şine ului) Trupu tău şei dizmerdat născute din popor, ele ajung supe-
Aş muri, mârtia nu vini * Mii întâi mi-l’al dat. riâre prin inimă şi inteligenţă.
Ş’aş trăi şî n’am cu şini, Garoşiţă înflorită Di tari şi ti iubesc * *
*
Numai sî vedi, că am zîli Garoşiţa mea: Ard în foc mă prăpădesc. Plăcerea de a scrie istoria a fost
1
Să mS pedepsăsc pi lumi. Şi eşti tristă şi mâhnită (Din satul „Cojuşna *, ţinutul Chişineului). deşteptată la Michelet de o lucrare
1
Dâmne, Dâmne, mă rog ţîi, Garoşiţa mea? („Bibi. p. toţi.* ) „asupra reginelor şi regentelor Fran­
Scâte-ml sufletul din urgii, Sau di dor tu eşti dorită, ţei**, lucrare pe care mamă-sa o citea
Chei viiţa ei ori mii, Garoşiţa mea, Mama lui Michelet. cu mare plăcere şi pe care luase şi
Di cât tot aşa să ţîi. Sau di amuraşul tău, el obiceiul de a o citi împreună cu
— Măi fraţi şî măi copchili, Garoşiţa mea? Istoricul Michelet vorbeşte, în densa.
Dacă vecii miriasa, că nu-ţl vini, Trandaşir mirositoriii prefaţa uneia din scrierile sale des­ „Eu păstrez, cjice densul, cartea
DischidiţI ochii ghini Trandaşiru meu pre femeile din popor care ştiu, prin ce’I plăcea mai mult mamei, pe care
Şî nu ti însura ca mini: Ti iubesc di vrâu să mor inteligenţa şi activitatea lor, se pună de atâtea ori am cetit-o împreună
Omu dacă s’o însurat, Trandaşiru meu. rînduială, se facă economie, ba şi pe care mânile nâstre aprope au
Viaţa i-s’o întunicat, Pintru tini pătimesc une-orl chiar se aducă belşugul în prăpădit-o, — carte slab scrisă, când
E pi naiba după cap. Trandaşiru meu, casele lor, despre femeile care sunt e vorba, dâr care totuşi a deşteptat
Şî nalba dacă-i faşl cruşi, Di zili mă sărăşesc ambiţiose pentru fiii lor şi viseză în spiritul meu gustul de istorie**.
Di la o vremi să duşi, Trandaşiru meu. pentru dânşii lucruri mari, făcând Un alt amănunt nu mai puţin
Da mueria stă pi loc Garoşiţă strocoşîi cele mai grele sacrificii pentru a’i interesant: Michelet în copilăria lui
La omu fără noroc. Garoşiţa mea ? creşte şi a’i învăţa carte. obişnuia mult se se ducă se se plimbe
Şini să bucură la zestri, Şi verşi lacrimi pintru mini El c}ice. că aceste femei luptând prin Muzeul monumentelor franceze,
Mintia lui în cap nu eşti. — Garoşiţa mea. — fără încetare cu greutăţile vieţei pe care a fost distrus în 1815; mama
Oh, mâl fraţi şei d’intîl, Trupu tău a meu să şii; care le birue, de cele mai de multe- lui îl ducea acolo ca se’l facă se pe-
Să m’asculţl şi-am să-ţi spui: Trupu teu şei supţirel orî, dobândesc o energie morală şi trâcă şi îl punea cu chipul acesta