Page 21 - 1897-10

Nr. 221—1897. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5

neîndoite) o astfel de sforţare, decă 'secetă. Tot aşa a făcut şi când a cădut pe ogorît seu săpat şi pământul aprope pentru Orzul hanna a început a fi cultivat
se continuă mult timp are ca ur­ pomii înfloriţi câte-o zăpadă. tote legumele. şi la noi în ţâră cu succes. Un proprietar
mare, între altele turburărî, nascerea Jntr’un an numitul grădinar şi-a afu­ In legumăriile mai mari, tot pământul mare de pământ scrie, că el din 7,000 ju-
şi progresul miopiei. mat şi stropit numai jumătate pomii din se împarte în patru despărţăminte seu table: găre de pământ a sămănat 2,500 cu orz
Decă însă băncile şcolare sunt grădină, âr ceealaltă jumătate a lăsat’o ne­ despărţământul verzelor, al sălatelor, al hanna şi numai 600 cu grâu, âr restul cu
prea depărtate, atunci obiectele fiind atinsă. Urmarea a fost, că pomii afumaţi bostănoselor şi al rădăcinoselor, cari se plante de nutreţ, deorece orzul hanna l’a
prea departe de ochii elevului, seu stropiţi cu apă rece pe timpul brumei semănă regulat an de an unul după altul. putut vinde cu 7-50 fi. maja metrică, pe
imaginea, ce ele o formeză pe Retină şi a îngheţurilor, şi-au păstrat mugurii şi Schimbarea sâu rotaţiunea în cultura când grâul l’a vândut numai cu 6 fl.
— Retina este membrana nervbsă a florile nevătămate, produc pome destule şi legumelor se mai recere încă şi din acel Orzul numit a început a fi cultivat şi
ochilor, — o peliţă subţire şi albi- bune, pe când la cei neafumaţi şi nestro­ punct de vedere, ca să nu se prea cor- prin România, Germania, Francia ş. a. şi
■ciâsă, — ea simte chipul obiectelor piţi cu apă rece au cădut tote florile, ni- câscă unele cu altele, ci se rămână fiă-care pretutindinea este preţuit ca soiul cel mai
la car! privim şi cu ajutorul ei pu­ micindu-se întrega lor recoltă. soih cât se pâte de curat. Acâsta însă se bun, din care pregătindu-se bere, acâsta
pote ajunge numai în caşul, când cele ru- încă este forte bună şi gustosă.
tem vedâ — este mai mică decât
se pote cuprinde de acâsta, din care Rataţiunea în cultura legumelor. dite între sine, le cultivăm în depărtarea In România ferma Datculescu dela
■causă comunicaţiunile ce se dau cuvenită una de alta. Slobozia-Galben, judeţul Rîmnicul-Sărat,
Corcirea legumelor se face mai cu produce anual la 4000 hectolitre de orz
-creerului despre obiectele, la car! Precum sămănăturile seu bucatele,
privim sunt confuse. Ce face atunci fiind cultivate pe unul şi acelaşi loc mai sâmă atunci când la strîngerea săminţelor hanna, care se laudă de cătră toţi cultiva­
creerul? Ne greşit, el dă ordine tu­ mulţi ani de-arendul, dela un timp nu mai nu este pus şi însemnat deosebit fiă-care torii, atât ca producţiune, cât şi ca bună­
turor funcţiunilor, căci contribue la dau rodă cum se cade, din causă, că se soih, din care causă apoi primă-vara, la tate. De aci ş’au mai procurat şi alţi pro­
vederea curată. Energia funcţională prea împuţinâză materiile nutritore ale pă­ sămănat, necunoscând sămânţele, uşor se prietari asemenea orz, precum şi alte să-
pot amesteca. mânţe, căci ferma numită cultivă mai tot
a tuturor organelor ochiului este mântului, aşa şi legumele, decă se cultivă
exagerată, şi aşa o vedere limpede mai mulţi ani de-arândul în acelaşi loc, Se întâmplă de multe-orî, că pe lângă felul de sămânţe străine, — şi toţi au fost
şi neobositâre este cu neputinţă, dela un timp încep a slăbi şi nu mai pot totă schimbarea legumelor dintr’un loc în- mulţămiţî de resultatul dobândit prin cul­
pentru-că simţul vederei este afară da rodurile aşteptate. tr’altul, după un şir de ani pământul, deşi tura lui.
se gunoesce, totuşi nu mai rodesce cum se N’ar strica, dâcă şi economii noştri ar
din legile sale fisiologice. Inzadar In legumăriile mai mari, lucrul de că-
cade. In asemenea caşuri pământul capătă face încercări cu cultura acestei noue spe­
silesce elevul ochii şi alte organe peteniă este, ca tot pământul supus cul-
o anumită bolă, de care nu se mai pote cii de orz, care după cum se dice se coce
vecine, ca muşchii feţei, căci el în- turei legumelor să fiă împărţit în anumite
creţesce fruntea şi micşoreză deschi­ table mai mari seu mai mici, după cât scăpa în alt chip, decât supunându-se cul- mai de timpuriu; dă o rodă mai bună, are
turei bucatelor. o greutate mai mare şi bonele lui sunt cu
derea pleopelor fără de-a fi înse de mare e şi locul. Tablele se sapă apoi
Sunt anumite legume, cari se fac mai mult mai grele şi mai făinose, decât a
mulţămit cu modul, în care vede. şi se gunoesc, după cum recere şi natura
bine în pământul întreg şi gras, decât în soiurilor, de orz cunoscute pănă acum.
De aci se pot nasce multe turburărî legumelor de cultură.
într’un organ, care este silit se func. cel umblat; sunt apoi altele, cari iubesc
Unele legume sug din pământ dintr’un
ţioneze afară din marginile eserci- fel de materiă nutritore mai mult, altele mai mult pământul ravăn (umed), decât pe M U L T E SI DE TOATE.
ţiului funcţional; de aci se nasce mai puţin. Aşa de esemplu cultivând cepă cel mai aspru şi tare.
adese-or! şi disgustul de-a ceti. De-altmintrelea mai pentru tote legu­
mai mulţi ani de-arândul în acelaşi pământ, Femeia si sclavă.
mele se recere udatul măestrit (irigarea) pe «
L u g o ş , 14 Oot. n. 1897. dela un timp câpa se pipârnicesce, se face timpul căldurilor mari fără de care nici nu O carte chineză vechiă, de peste 2000
tot mai măruntă şi în cele din urmă nici
Ben. Densuşîan, se pote face cum se cade şi în întinderi de ani, cuprinde în 315 capitule regulele,
nu se mai face, pe când înlocuindu-o la
înv. în Lugoş, mai mari cultura legumelor. de cari avea să se ţină pe atunci femeia
câţl-va ani cu altă legumă, care ar suge
chineză. Primul capitlu cuprinde regula
din pământ altfel de materii nutritore, • 0 nouă specie de orz.
fundamentală, în care se elice. „Femeia
ECOITOMIA. acesta se pote desvolta, cresce şi pote da Pănă acum economii noştri de pământ trebue să se roge de bărbat ca de ceriu .
44
rodurl încă mulţi ani de-arendul. Ce-i drept,
au fost dedaţi a cultiva în câmpurile lor Acâstă regulă strictă se esplică prin
se pote face, ca legumele să rodescă mai
aprope numai un fel de bucate: grâu, cu­ următorul fapt, ce se află descris tot în
mulţi ani de-arândul şi decă sunt sămânate
Âperarea pomilor contra brumei şi a curuz şi ici-colea şi puţin ovăs. Acestea acea carte: Odată nisce soldaţi lipiţi de
în acelaşi loc, dâr acesta se pote face nu­
îngheţului. însă, în asămănare cu lucrul, ce recer, se fonie apucară să mănânce pe un ţăran,
mai prin gunoire. Unele legume cresc şi se
vând de obiceih cu preţuri mici. Din causa femeia acestuia însă se arunca între ei şi
Pentru a se apSra pomii în contra desvoltă mai bine în gunoiul prospăt, al­ acâsta economii practici au început a cul­ dise: „Bărbatul meu este prea slab şi prea
orumei şi a îngheţurilor, un grădinar fran- tele în cel putred seu descompus, er altele tiva în timpul din urmă tot mai multe să- bătrân; eu sunt mai grasă şi mai tînără,
<jes a făcut mai multe încercări, dintre cari cresc şi se desvoltă destul de bine şi fără mănăturl de acelea, cari pe lângă lucru mâncaţi-mă pe mine . Soldaţii lăsară pe
44
cu două a reuşit pe deplin. Acestea sunt: gunoih. mai puţin, aduc economului mai mult folos bărbat şi mâncară pe femeiă.
afumatul şi stropitul cu apă rece. Pe tim­ Intre legumele, cari se pot cultiva în la vândare. Intre acestea semănături se nu­ In alt capitlu se poruncesce: unei fe­
pul când a vădut adecă, că nopţile sunt gunoiul prospăt, se numără mai tote le­ mără şi orzul. meiă sâu unei fete în presenţa bărbatului,
senine şi a presupus, că va căde brumă, gumile, ce se pun în cuiburi, precum sunt: Orzul e de două feluri: de tomnă şi sâu a tatălui ei nu-i e permis nici să stră­
.s’a apucat şi a adunat la un loc mai multe cartofii, bostanii, pepenii, crastaveţii ş. a.; de primăvară. Cel de tomnă cam degeră nute, nici să tuşâscă, nici să casce gura şi
fruncle de pomi de prin grădină, cum şi în gunoiul putred şi găinaţul pasărilor se în iernile mai grele, de aceea se cultivă nici să-şi întindă mânile. Femeilor nici nu
alte lemne putrigăiose, pe cari le-a aprins pot cultiva mai tote legumele, ce se sâ- mai cu sâmă cel de primăvară. Pentru cul­ le era iertat să privâscă în faţa unui băr­
preste nopte, aşa ca s§ se producă în con­ mănă din mână, precum sunt: sălatele, tura lui se fac de obiceiă câte două ară­ bat. Ele trebuiau tot-dâuna să aibă o faţă
tinuu fum. Fumul acesta se întinde ca un verzele, ceapa, ardeiul ş. a., er între legu­ turi : tomna şi primăvara, când se sâmănă. seriosă şi să se arate îndestulate .
14
ţol pe de-asupra pomilor, aşa că bruma şi mele, cari se pot cultiva şi fără de gunoiă, După ce se sâmână nu mai recere nici un *
îngheţul nu pot străbate la mugurii şi flo­ în pământ mai bun şi gras, se numără mai lucru pănă la secere, ca şi ovăsul. O carte vechiă.
rile lor. tote legumele rădăcinose, precum sunt: In timpul din urmă s’a descoperit o In biblioteca oraşului Aachen esistâ
Decă grădinarul a vădut, că bate vân­ morcovii, ridichile, pătrânjeii, sfeclele, hrea- nouă specie de orz, numit orzul hanna pâ- o carta fârte vechiă, ce s’a aflat în cripta
tul şi împrăştia fumul din grădină în altă nul ş. a. digrâe de Moravia, care, după cum se dice, împăratului Oarol cel mare, oare a murit
parte, s’a apucat şi a stropit dimineţa forte Atât gunoiul prospăt, cât şi cel pu­ este superior -celui cunoscut pănă acum. la anul 814, după 47 ani de dornuiă.
de timpuriu pomii îmbrumaţi cu apă rece. tred, găinaţul paserilor, gunoiul vegetal seu Orzul numit s’a cultivat mai întâia în Mo­ Oartea, ale cărei foi sunt de perga­
Stropitul l’a făcut cu o tulumbă mai mică, mineral, trebue pus pe tablele de legume, ravia, de aceea ’i s’a şi dat numele ace­ ment în colorea purpurei, conţine deoopiate
cu care se pot uda şi legumile în timp de încă de cu tomnă, şi tot atunci trebue lei ţerî. în litere de aur cele patru evangelii.

sub ochi marele scene istorice şi tr’o zi, de dimineţă de tot, ne po­ a lui de pe când tatăl lui, fiind în scrie un Brutus în versuri, la care
gloriâsele aminfvrî ale trecutului. menim cu un domn decorat că vine închisâre, el se dusese se’l vadă. în­ iară trebuia să colaboreze şi tată-său.
„Acolo, am simţit cea mai vie în imprimerie şi cere se i-se arate soţit de mamă-sa. La început el se Colaboraţia însă n’a dat râde mari;
41
intuiţiune a istoriei , mărturiseşte lucrările care se tipăresc la noi. Co­ speriâ de sgomotul uşilor de fier, der se opriră la versul al cincelea.
scriitorul însu-şî. recturile manuscrisului periculos erau mama sa îl luă în braţe zicendu’î De timpuriu lui Michelet îi plă­
Istoricul recunâsce mamă-sei ca­ tocmai pe masă, agentului înse nu’! mereu ca să’l liniştescă; „Nu’ţî fie cea mult singurătatea; el era fericit
lităţi admirabile; el fiice că e o mamă dete în gând că noi am fi putut se frică; eşti subt aripa mea . când putea să stea ascuns într’o ca­
44
de rassă, distinsă, inteligentă şi cu lăsăm aşa, aruncată fără se ne în­ Şi într’adever, s’ar putea fiice meră singuratică ce da în curte.
spiritul pătrunfiător. După ce mai grijim, lucrarea care putea se ne că Michelet a trăit tot mereu subt Acolo sta pe gânduri; şi gusta plă­
întâii! ne face cunoscută familia lui piardă. El îş! aruncă în trecăt ochi! aripa mamei sale. El a trăit „viaţa cerile melancoliei. Tot de-odată era
44
şi ne arată pe tatăl seu „ca unul ce asupra ei, şi ’şî întorse spatele. Mama, ei cum fiice singur, şi a fost miş­ fârte nervos şi de o simţibilitate
se încredea lesne în speranţe şi în­ care fusese de faţă, vînătă şi înghe­ cat de emoţiunile ei. Tatăl seu era exagerată.
treprindea lucrările, nu cu destulă ţată de groză, se repezi şi dintr’o totă fiiua dus de acasă; mama ră­ Iş! aducea aminte de întâia lui
44
socotâlă ne spune, că numai mama săritură, puse mâna pe pachet şi in­ mânea cu el; şi el vorbea cu densa mâhnire, de întâiele lui lacrimi de
44
lui avea multă judecată . Cu o pri­ tri o clipă îl aruncă în foc . de nu se mai sătura. Părinţii lui nu durere. Un om voia să înece în ca­
44
vire adânca ea pătrundea viitorul. De altminteri istoricul aminteşte se grăbiră se’l trimetă la şcdlă şi nal nisce pisoi, şi biata mama lor
Michelet admiră mai cu semă în de multe-or! încercările cele grele viâţa ce o duse în anii dintâiu avu alerga miorlăind după el.
mamă-sa, caracterul cel hotărît, tă­ prin care trecu une-orî cea pe care înrîurire asupra spiritului seu, eăc! „Multă vreme în urmă, îmî ve­
ria de suflet pe care ştia se o arate o numeşte „biata lui mamă ; el î! aţîţa imaginaţia. Avu puţin pri­ nea să plâng, fiice istoricul pe câte
44
în împrejurările cele grele. El ne dă laudă eroica ei resemnare, şi adaogă lej se cetâscă şi se scrie, der visă or! îm! vorbia cine-va de acâsta .
44
un frumos exemplu, când ne vor­ chiar că mârtea nu o înfricoşâ şi mult. Se gândea la lucruri de neîn­ Mâhnirea acâsta însă a fost lu­
beşte de perchiziţiile făcute la im­ că vorbea de densa cu o nepăsare deplinit şi spunea mamă-sei un plan cru de nimic pe lângă ceea ce a
primeria tatălui seu, în 1796, subt de te mira. de organisaţie pentru un popor săl­ trebuit el să simtă când a vefiut pe
directorat. Alătur! de astă energie şi tărie batic, ce plănuia el să civiliseze şi tată-său închis şi pe mamă-sa lip­
„Mdrtea tatălui meu era hotă- de voinţă ea mai avea şi o dragoste să guverneze. sită de mijldce.
rîtă, decă s'ar fi găsit un manuscris adencă şi o mare blândeţe. Michelet Tot în acelaşi timp făcea schiţa La vîrsta de doi-spre-zece anî,
ce era se fie tipărit la densul. In- ne vorbeşte de o frumâsă amintire unei tragedii şi avea în gând să Michelet fu dat la şcolă şi cu acest