Page 22 - 1897-10

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 221—1897.

Când ’Joripta împăratului Carol oel ţiunî şi acreditive; scrisori în comerciul eu cucuruz, care încuDjură formarea g r e a dela —.— or. pănă la —.— or.
mare a fost deschisă după 180 de ani la mărfuri, comisiune şi spediţiune; cestiunl beşicilor şi alină durerea. marfa u n g n r â s o ă tineră g r e a dela
voinţa îmDSraţului Otto III. se afla cadavru! cambiale, afaceri cu efecte, monede şi cu- * 56. V 2 or., pănă la 57.— cr., de mijloc dela
marelui împărat stâad în scaun îmbrăcat în pone etc. O recomandăm tuturora cari se Decă cine-va şi-a ars gâtlegiul cu —.— or. pănă la —.— or. n ş 6 r & dela
ornatele împărătesei, oarl erau încă în starea interesâză de afacerile de comerciu. Se află mâncări fierbinţi se înghită încet 56 — cr. pănă !a 56.y or.
M
oea mai bună. împăratul Otto lăsa a se de vendare la administraţia „Gazetei , la din când în când smântână (gros- 2
sodte tdte lucruriie aflâtdre îri criptă din- Librăria archiducesană din Sibiiu, şi la N. cior) dulce.
preună ou oartea, oa să le păstreze în pa­ I. Ciurcu în Braşov cu preţul de 1 fl. 60 cr. C u r s u l l o s u r i l o r p r i v a t e
lat, oa reliohi împărătesei. „Curs practic de limba maghiară** Că.le:n.cia/ru.l septemânei. din 13 Octomvre 1897
Renumita „Carte a morţii** (Ritualul pentru şcolele poporale întocmit pe basa flump vvndo.
îneţropăoinnilor), care © sorisă pe p&pyra"', noului plan ministerial de învăţământ şi a SEPTEMVRE are 30 file. RAPCIUNE Basilica 6.70 7.10-
de-a8emenea a fost aflată intr’uu mormânt planurilor nbstre şcolare confesionale de pilele Călend. Iul. v. Călend. Gregor. Credit . . . » 198.25 199 25
69.75
58.75
Clary 40 fi. m. c.
Navig. pe Dunăre .
al unui împărat din Egipt. Ion Daria, ou ooncursul mai multor băr­ Insbruck . . . . 166.— 162.—
30.-
baţi de şcolă. Partea I pentru anul I şi al Dum 5 S. m. Oatarina 17 Hedvig Krakau . . . . 29.- 28.75
27.75
Luni 6 f S. ap. Toma 18 f Sf. Ev. Luca
II de şoolâ. Editura autorului, 1897. Pre­ Laibach . . . . 22.50 • 23.-
G hi c i 16 r e. MerţI 7 Ss. Ser. şiVach. 19 Ferdinand Buda . . . . 62.— 63.—
ţul 16 or. După ce Abecedarul maghiar Mer. 8 Guv. Pelagia 20 Vendelin Palfly . . . . 59:— 60.-
N’are gust rău şi miros Crucea roşie austr. 18.76 .19.75
lucrat de d-1 I. Daria împreună oa inspec­ Joi 9 f S. apost. Iac. 21 Alice şiUrsula
Col6rea-i aurul frumos. Vin. 10 S. Eulampiu 22 Cordula dto ung. . 9.50 10.25
torul reg. Eranoiso Ko6s a încetat de a dto ital. . 12. ~ 12.50
In zămă e ulei curat Sâua. 11 f S. ap. Filip 23 Severin Rudolf . . . . 25.— 27.-
mai apăre în ediţiune nouă, d-1 Dariu a
Zoltân, el la botezat. Salm . . . . 73.— 73 50
oompus un nou Abecedar maghiar inde­ Salzburg . . . . 28.60 29.50
Şi ori oe mioâ farmaoiă S u r s a de B u c u r o s e l St. Genoia 79.— 79.50
pendent de cel amintit şi superior aceluia.
Pentru două corone ţi-1 dă ţie. Stanislau . . . . 45.— 47.—
Nu este aşa dâră a se confunda Abeceda­ din 14 Octomvre n. 1897. Trieitine 47,°/o 103 m. c. 149.— 153.—
GâciţI drăguţii mamei bme dto 4°/ 50 68.— 72.—
rul presant ol d-lui I. Dariu cu oel lucrat Ou 0
Ce să fie ace» minune ? "V aloil O'g Scad. bauî Waldstein 57.— 60.-
de d-mi Fr. Koos şi V. Goldiş. Q «D cup. gata dto de 10 franci --.--- --
Leberthran, care n’are nici gust nici -O Banca h. ung. 4°/ 0 123.30 124.—
„Gramatica limbei românesci** (Fo­
m'ros rău. Deposic prinoipaL farmacia Zoi- Rentă română perpetuă 1876 5 /„ Apr.- Oct. 103.-
u
netică şi ortografie, etimologie, siutacsă, Renta amortisabilă . . . . ii li 100.-
tan, Budapest V Nagy Korona uteza 2B. 5 %
stil) întocmită în două cursuri concentrice „ „ (Impr. 1892 . . . 5 /o lan.—iul. loi.y* Sursa de mărfuri din Budapesta.
fl
„ „ din 1893 57 11 V 101.V*
pentru şoolele poporale de I. Dariu, oursul „ „ 1894 int. 6 mii. 5 7o Apr.-Oct, 95 -
0
„ „ (Impr. de 32. 7, mii.
L i t e r a t u r ă . II. Pentru anul V şi al VI de şoolă, pen­ ,, „ (Impr. de 50 mii. T°/o lan.-lnlie 88 »/ 4 din 14 Octomvre n. 1897.
90.'/
tru şcâla de repetiţiune, de adulţi, şoole „ _ (Imp. de 274 m. 1890 4% 11 11 2 a -
® o
Preţul par
Prin administraţia diarului nostru se civile, eto. Editura autorului, Braşov tipo­ „ „ (Imp. de 46 m. 189 L f/o îl îl 9174 3 ® 100 ohilogr,
90.7,
pot procura urmâtbrele cărţi nouă, apărute „ „ (Im. de 120 iul. 1894 4% îl 11 90 7, S â m i n ţ b a ^
7? u
4% >> n
a ®
1
în tipografia „Aurora * A. Todoran din grafa A. Mureşianu. Preţul 30 cr. „ „ (Im. de 90 mii. 1896 4% 1* >•) 91-74 O a dela | până
Gherla: Oblig, de Stat (Oonv. rurale,). 6°/« lai- Nov. 103.--
Carte de cetire pentru anii din urmă Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 10 — .--- Grâu Bănăţenesc 80 --- # --- --.---
Predice pe tote Dnminecele şi săr­ ai şcolelor poporale şi de repetiţiune de Oblig, comunei Bucuresoî 1883 5°/° lan.—Iul. 97.74 Grâu dela Tisa 80 12.95 13.10
bătorile de peste an de ZK Em. Ekfte- „ „ ,. din 1884 5°/o Mai- Nov. --.--- Grâu de Pesta 80 12.80 13,05
Dom. Dogariu şi Nicolau Pilţia. Preţul bro- „ „ „ dm 1888 5°/o lua.- Dec. — Grâu de Alba.regaitv 80 13.=- 13.50
rescu, membru al Asoeiaţiunei transilvane ., „ „ din 1890 e°/o Mai-Nov, 98 74 Grâu de Bâcska 80 ---,--- --.---
şurat 70 cr., legat 85 cr. (10 cr. porto).
Grâu ung. de nord
şi al mai multor societăţi culturala. Este Scrisuri fonciare rurale . . . 5°/n laa,-iulie 94 — Grâu românesc 80 .--- .--
--.—
79
„ „ urbane Bucuresoî
6°/c
un op voluminos, conţinând vre-o 350 pagt Manual de limba germană pentru 11 11 11 11 &7o 11 89. / s nS -jj Preţul por
5
» »
(O o
ii v v Iaşi
format mare 8°. Preţul 1 fl. 50 cr. (4 lei). şcâlele pop. şi capitale rom. de I.'Dorea. Oblig. Soc. de basalt artificial &% ii n 86.74 Seminţe voohî S K 100 obilgr.
--.---
6%
ii ii
— Oa să mai vorbim de valdrea acestui Preţul legat 30 cr. V.N. ovi nouă ■3 g
Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 v. --,--- O o. dela până.
op credem, că nu e lipsă; numele d-lui au­ Geografia Ungariei şi elementele din Banca Naţion. uit. div. 86.— 500 într. v. 1867
tor Dr. Elefterescu e prea bine cunoscut geografia generală pentru şcolele poporale Banca agricolă............................. 500 150 v. 327.— Săcară 70-72 8.35 8 45
Dacia-România uit. div. 35 iei 200 într. v. 414.— Orz nutreţ 60-62 5.80 6.15
cetitorilor diarului nostru, precum şi tutu­ de Dr. Nicolau Pop. Preţul 25 cr. Naţionala de asig. uit. div. 43 loi 200 460.- Orz de vinars 82.64 6 30 7.—
ror Românilor din numărosele sale scrieri Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250 360.— Orz de bere 04.66 7.60 9.—
Carte de cetire pentru şcolele pri­ Soc. Rom. de Constr. ult.div.151. 250 160.-- 39.41 6.15 6.45
atât de măduose, instructive şi cu atâta Oves
mare române de Georgiu Zaharia, învă­ Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100 105 - Cucuruz bănăţ. 75 ,--- .---
gust cetite. Venitul curat din venejarea „Patria"* Soc. de asig. uit d. 4 iei 100 11 11 ________ Cucurus alţii soia 73 .-- .---
ţător. Partea I pentru anul al 3-lea de Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 --"-- Oucurus .--
acestui op l’a destinat generosul autor pen­ --’---
şcolă, costă 24 cr. Partea a II pentru anul „ ,, „ „ 2 em. u. d. 0100u Hirişcă n —
tru ajutorarea gimnasiului român din Blaşiu. Soc. de fur. militare u. d. 60 lei jOo _*--
al 4-lea de şcolă. Preţul 28 cr. ,,Bistriţa“ soc. p. f. hârtii 30.,/' 1000 --*-- . QuraaJ
Atragem atenţiunea cetitorilor asupra aces­ Societ. p. const. de Tramways ■M — ifioauotecuv. S e i m
tei scrieri. Aritmetica, eserciţii practice ou nu- 20 franci aur >> 11 dela panii
merii dela 1 — 100 după sistemul decadic
„Cui’s complet de corespondenţa co- Sem. de trif. Lnţernă ungur. 48— 52—
pentru începătorii din anul I şi II de şcolă S C O M P T U R l : — transilvană ,----- --, ...
mercială**, de I. C. Panţu, prof. la şc61a — bănăţdnă —.-- —
de Dom. Dogariu şi Ion Dariu, învăţători.
corn. superioră din Braşov. O carte octav 11 roşiă 30— 83.—
mare de 17 c61e de tipar, de tot instruc­ Partea I 30 cr. — Partea a II : Eserciţii Banca naţ. a Rom. 6°/o Paris . . . . 2% Oleu de rap. rafinat duplu *“ .- —•—
Oleu de in
Petersburg . .
Avansuri pe efecte
practice cu numerii dela 1—1000 după 6 °/o 47,7o
tivă pentru comercianţi şi pentru alţii, cari Casa de Depuneri 57, Berlin . . . . 3°/o 3 Uns. de porc dela Pesta 59.5060—
sist. decadic. Preţul 20 cr. — Partea a Ill-a Londra . . . . Belgia . . . . cS 11 dela ţdră --..... --
stau în legături de afaceri cu vre-o bancă. 27o 37o UDSlănină sventată 54.50 55—
dela 1 pănă la numerii 10,000,000 costă V iena.................... Elveţia . . . . B7*7o
Are parte teoretică şi practică. In ea se afumată 60— 60.50
O Seu
30 cr. % _ .... --. -
%
vorbesce pe larg despre tot felul de scri­ Prune din Bosnia în buţl 18— 18.25
sori şi acte comerciale atât în afaceri de Târgui de rîmătorf din SteiRbruch. S din Serbia în saci 16— 16.26
ai Lictar slavon nou 19— 19.25
mărfuri, cât şi în afaceri de bancă; apoi S t a r e a r î m ă t o r i l o r a fost la 12 a. bănăţenesc - __ _
P 0 Y E Ţ E.
sunt tractate şi lucrurile verificătore la ■3 Nuci din Ungaria
Oot. de 30.080 capete, la 13 Oct. au CD G-ogoş! unguresc!
cambii. Cu totul conţine 375 de esemple *-< serbescl
intrat 90 capete şi au eşit 302 oapete ră­ OL4 n
practice esplicate în partea teoretică şi în Miere brută
——
text. Are şi un registru, în care se esplică Decă cine va se arde la mâni. mânând la 14 Oot. un număr de 30694 Ceară galbină strecurată _ _ _ _
de Rosenan
terminii comerciali. Conţine modele de cir­ ori în alt loc al corpului, numai de­ capete. Spirt brut
Qrojdinţa de spirt
culare, scrisori de formaţiuni, reeomanda- cât se pună pe locul ars făină de Se notâză marfa : ungurâscă v e o h e
prilej mama istoricului dete o nouă Cea mai frumăsă amintire ce atât; piciărele mi-se tăiară; nu mai dânsa. Era încă în colegiu, când
dovadă de energia ce o caracteriza păstră din anii aceştia de şcolă este vedem nimic. Cum să spun bucuria, muri dânsa. Petrecu săra tătă lângă
şi adeveri ceea ce scriitorul c}ice mai a preumblărilor ce făcea împreună cu care am alergat acasă? Zburam bolnavă, luerându’şî temele pentru
târejiu când vorbeşte cu laudă de cu prietenul său Pointot. fără să mă opresc, cu tăte că era a doua 4i- P® fie-ce moment se oprea
femeile din popor ambiţiăse pentru Când Michelet trecu la liceul un alunecuş grozav. Mii de gânduri din lucru pentru a vedea de dânsa.
fiul lor. Charlemagne, studiile fură mai se- de bucurie şi speranţe fierbeau în Dimineţa dânsa muri.
Tatăl n’avea cu ce se întâmpine riăse şi viaţa era mai aspră. învă­ mine. Intru, şi, le spun isbânda; „Am stat tdtă cji ua cu ochii
nevoile de faţă; mama bolnavă avea ţătura era grea; pe tatăl care ajuta tatălui meu i-se umplură ochii de ţintiţi la mama, scrie istoricul. Când’
nevoe de un regim particular ce fiului se facă versiuni latine îl tre­ lacrimi. Mama, care de câtă-va vre­ ne-am întors dela îngropăciune, am'
costa mult; li-se oferi părinţilor aşa ceau năduşelile; mamei i-se rupea me, că4ose la pat, fu fărte mişcată. simţit cel mai mare acces de des­
de înevoiaţi un loc pentru fiul lor. Din (jiua aceea încolo, erau liniştiţi perare. Odaia mare, patul gol, sin­
Câţi alţii n’ar fi primit o asemenea inima de farsele pe care camaracfii de viitorul meu**. gurătatea, îmi sfâşia inima. Tot tim­
cei răi le jucau noului venit; el era
propunere! Ispita era mare pentru batjocura lor. Şi într’adevăr că puteau să fie pul, cât am mai stat în locuinţa
nişte omeni sărmani. Ei însă nu pri­ liniştiţi. Elevul ajunse mai târ4iu aceea, umblam numai în vârful de­
miră; şi tatăl şi mama lui Michelet Dânsul uită însă de aceste su­ profesor şi în curând prin lucrările getelor ; ’mi era frică să nu fac sgo-
ua
hotărîră că copilul are să ’şî vadă părări şi neajunsuri în <ji când sale istorice obţine o catedră la Co­ mot. Nimic nu păte să arate dure­
înainte de învăţătură, întemple-se află cu bucurie, că era cel dintâiu legiul Pranciei, unde se distinse prin rea mea când îmi veneam în fire şi
ori-ce s’ar întâmpla. la tema latină. elocinţa lui. Nu vorbesc acilea de vedeam, că tătă grija mea era za­
Michelet vorbeşte cu emoţiune Se duce acasă ca să spună pă­ Istoria Franţei a lui pe oare tătă darnică.
de aceste speranţe puse asuprăT şi rinţilor vestea cea bună. Se ghiceşte lumea o cunăşte, nici de cele-laite „Prin pierderea ei, am pierdut
de nobila ambiţiune a părinţilor săi. uşor cât de fericită a fost familia. lucrări tot atât de răspândite ale mai mult decât o mamă: am pier­
Se ştie cât de vrednic a fost el Să lăsăm pe Michelet să ne poves- acestui scriitor, care a fost tot de dut o prietină, un exemplu, un în­
de aceste sacrificii. tăscă aeestă mare întâmplare din odată artist, poet şi filozof. demn cătră datoriă. Tăte obiceiu­
In şcăla unde a fost trimes co­ vieţa lui. „D. Andrieux (acesta e Der să las operele lui şi să vor­ rile mele de a lucra lângă dânsa
pilul, erau o mulţime de băeţî le­ numele profesorului său) mă numeşte besc de fiul cel bun, de recunos- fură turburate**.
neşi şi fără căpătâiu; el însă se feri întâiul. Sguduitura cea mai tare a cinţa lui cătră mamă-sa, de devota­ Decă e drept, că putem judeca
să se ia după ei. maşinei electrice nu m’ar fi mişcat mentul nemărgint, ce avea pentru o fiinţă după părerile de rău ce lasă