Page 25 - 1897-10

1*

Mîltoiffi. idiBiiiitntiuu, ; ,&a?eta“ iese ii l-care di.
fi TtporrîJa Abonamente pentru Anstro-Dngana:
ăksşov piaţa sare Hs, 80, Pe un an 12 fl.. pe şoso iun!
t
âorljiosi sofifaaisoiia sus sc> 6 fl., po trei luni 3 fl.
'??îmane, — SSf-nasiKipSa as ,s* N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ilţACiwofi Pentru România si străinătate:
iJiStHATE se primssfi lu Adsil- Po un an 40 franol, pe şbso
«Istrsţlunaîn, Braşov şi la vue- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Kuvfcdrelo Slrour! da anunalurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
in Tiona: Jf. Dttku, iltmric\
Şchait'x, Rudei/ JfojM, A. CpvUik* Se prenumără la tdte ofloieie
N&ohfolger; Anton Opptlik, J. poştale din întru şi din at&ru
Damubcr, In Budapesta: A. T, si la dd. ooieotori.
<9oldbergeri, Hckttan Bernai; în itipnameiinl pentru Brasor
Buomesoi: Agerxe Bănos, Sao- administraţiunoa, piaţa mare,
oniaaie de Konmanio; în fiam- tflrgul Inului Nr. 30 otagiu
bnrfc: Karoiv* Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şose
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
Preţul Ineerţlunllor: o siariii
farmond pe » oo!6nă 3 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. timbiin pont.ru o jsnhU- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
«are. Publioărî «ai dea* după 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
îssrifă si învoială. său 15 bani. Atftt abonamen­
Boolame po pagina a o-u o tele cât şi inserţiunilo sunt
floria 10 or. c6u 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 222. Braşov, Luni-MarţI 7 (19) Octomvre 1897.

11
Omnipotenţă fişpănescă. cu atât mai puţin îi pot mulţămi pentru tul seu discreţionar , pe care l’a accen­ nu pâte să mârgă păuă a cere umilirea
activitatea sa, bine fiind cunoscut, tuat aşa de mult viceşpanul în cu­ unei naţiuni întregi; şi nu pâte fi umilire
Dâcă cineva ar fi voit se-şî facă că acestă activitate este îndrep­ noscutul seu răspuns, într’un mod, mai mare de oât decorarea duşmanului
o ideă clară despre spiritul intole­ tată în mare parte contra propriei care face derisoriă orî-ce impor­ nostru.
rant, de care este condusă adminis­ lor naţionalităţi, care este asuprită tanţă a acestei adunări, ce se nu- Să se cugete bine şi să se oântărâsoă
traţia ungurescă şi despre modal, şi maltratată. Tot-odată a pretins ea -mesce congregaţiă comitatensă. urmările ce pot avea procedări oa acestea,
cum sunt respectate legile şi drep­ acestă declarare se se introducă în oare loveso în demnitatea şi în patriotis­
turile" cetăţenesc! de cătră aceia, a procesul verbal al adunărei. mul întregei naţiuni.
căror chiămare este se vegheze în Fişpanul a cerut, ca vorbitorul In jurul unei decoraţiunî. Caute-se esemple aiurea şi se va ve­
primul rend, ca se fiă păzite, n'avea se-i tălmăcâscă ceea ce a 4’ > căci dea, oă s’au mai retras şi refusat deoora-
s
decât se asiste la adunarea generală dânsul nu scie românesce. Vorbito­ Sub acest tittu „Drapelul“ din fiunl dobândite prin surprindere.
comitatensă de Vineri, ţinută aici rul, care a mai avut în privinţa Bucuresc! vorbind de cestiunea de­
în Braşov. acesta conflicte cu d-1 fişpan, i-a fă­ corării lui Jeszenszky, care preocupă Rivalitatea între Serbia şi Bulgaria.
Piarul Saşilor „vercjî“ din loc, cut de astă-dată pe voiă şi i-a co­ aşa de mult în momentele de faţă
a caracterisat acestă tristă situa- municat şi în limba germană cuprin­ opiniunea publică, scrie între altele: Vorbind de un interview al unui re­
ţiune ironic ca o „rămăşiţă venera­ sul declaraţiei sale. Atuncî fişpanul Veremnea cea mai întemeiată şi pe dactor al Ziarului „Figaro“ ou nisce băr­ u
bilă de stări asiatice între zidurile a declarat, că nu pâte se aducă la care o ţinem de la o persână în situaţiă baţi de Stat Sârbi şi Bulgari, „Tester Lloyd
oraşului nostru“. N’avem se obiec­ vot propunerea lui Mureşianu, pen- de a fi bine informată, ar fi următârea : recunâsoe rivalitatea oe esistă între Serbia
tăm nimic la acestă caracterisare, tru-că a anunţat deja, că propune­ Cu ooasiunea aflărei M. S. Regelui şi Bulgaria în privinţa Macedoniei şi adaugă
decât cel mult se adaugem, că stă­ rea sa s’a primit cu unanimitate. la Budapesta, după oum s’a procedat îu că, dâcă marile puteri europene ar voi să
rile, despre cari e vorba, au fost in­ Membrul Mureşianu a arătat, că tot-deuna, s’a cerut a se da o listă per- pună popârele balcanice în stare de a nu
troduse mai cu seină de câţî-va anî nu s'a făcut un apei formal la adu­ sânelor, oare ar merita să fiă decorate. putea faoe rău mult timp, n’ar avea, decât
încoce, de când fatala politică opor­ nare, ca se se pronunţe ; că trebuia Acâ9tă listă ar fi fost aloătuită de baronul să le permită să ataoe Turcia. In acest
tunistă a Saşilor a făcut din acest se fiă întrebaţi membrii adunărei în Banffy, preşedintele ministerului uDgureso oas, seu ar fi bătute oa Grecia, sâu în cas
comitat un comitat par excellence tâte trei limbile protocolare, ca se şi transmisă contelui Goluohowsky, minis­ de victorie s’ar mânca între dânsele pea-
guvernamental. scie de ce se tractâză; că prin sur­ tru de esterne al Austro-Ungariei. Contele tru a-şl împărţi prada.
Adunarea de Vineri ni-a dat o prindere nu este permis se se aducă Goluchowsky ar fi înaintat lista cu persâ- Federaţiunea baloauioă, dâcă ar fi cu
viuă icână a raporturilor de aici, un vot de-o importanţă atât de mare. nele reooooandate ministrului nostru la putinţă, ar merge pe trei pioiâre, dintre
unde cei din fruntea comitatului Fişpanul a declarat, că nu este Vi9na, care la rândul său a supus’o H. S. oarl numai unul, Bulgaria, pare a fi sănă­
sunt siguri de o covîrşitdre majori­ dator a face enunţările în altă limbă, Regelui. tos. Acâsta federaţiune ar trebui sâ intre în
tate, care votâză fără preget tot ce decât în cea maghiară; că este o Cu alte ouvinte, lista persânelor, luptă cu Turcia şi România, ale cărei inte­
’i se cere în numele guvernului. ilegalitate decă, de pildă, în adună­ oare ar merita să fiă deoorate s’a alcătuit rese şi aspiraţiunl nu sunt comune cu acelea
00
Aşa numai se p6te înţelege, că rile comitatense dela Sibiiu se per- de guvernul maghiar. Sa fii chiar oă ale acestor târî, şi cu puterile mari, oarl n’au
în anii din urmă în t6te cestiunile tractâză în tâte trei limbile proto­ acest Jeszenszky ar fi fost susţinut cu multă de loo plăcere să lase să li-se impue pro­
mari, cari atingeau interesele de colare şi că nu pâte admite, ca se oăldură şi presintat oa unul din oei mai blema orientală. AoeeaşI problemă euro-
viăţă ale naţionalităţilor nemaghiare, se ia în procesul verbal amintita de- oapabill oonsilierl ministeriali. pâuă, oare în răsboiul greco-turo a împiede-
representanţa comitatului nostru a claraţiă. Din espunerea de mai sus resultă în­ oat pe cei mici de a se ruina, va împedeca
votat în favorul stăpânirei, ba i-a In asemeni împrejurări n’a mai vederat, că s’a întins ou premeditare o de asemenea pe aventurieri de a face
votat încă şi încredere şi mulţămire remas propunătorului, decât a pro­ cursă Suveranului nostru. Nu se pâte oare prostii.
de repeţite-orî. testa în contra unei asemenea pro- ca M. S, Ragele să cunâsoă personale re­ Credinţa, oă împăoăoiunea dintre Ru­
Mai în urmă s’a întâmplat acâsta cederî ilegale. comandate. Cui însă i-ar fi putut trece prin sia şi Bulgaria ar fi înlăturat din Balcani
tocmai în adunarea de Vinerea tre­ S’a mai întâmplat curând după minte, că guvernul de la Budapesta ar fi influenţa legitimă a Austro-Ungariei, este
cută şi încă într’un mod, care de-o acâsta şi un alt cas, care ilustreză cele fost în stare să procedeze în modul oum a greşită. Rusia n’a făout să se simtă influ­
parte a înfăţişat totala ateruare a afirmate de noi mai sus, Venind procedat ? enţa sa în Bulgaria deoâfc pentru a împie­
majorităţii de voinţa celor dela stă­ adecă la ordinea cailei noua inter- Se obiectâză că, pentru ce ore minis­ deca excese.
pânire, er de altă parte intoleranţa, pelaţiă, ce a enunţat’o Mureşianu trul nostru de la Viena n’a oăutat să se România gâsesce în raporturile sale ami­
ce predomină în acest comitat gu­ în afacerea pasportelor, s’a cerut din informeze asupra persanelor ce figurau pe cale cu Austro-Ungaria garanţiile siguranţei
vernamental faţă cu minoritatea ro­ partea unuia din conducătorii ma­ listă? Şi oum representantul guvernului şi aspiraţiunile sale, mai cu deosebire de când
mână oposiţională. jorităţii, a notarului reg. Schnell, ca român n’a sciut cine este Jeszenszky, oând cu visita Impâratului Francisc losif la Pe-
Etă aici caşul instructiv, de interpelaţia se nu fiă admisă a se acest nume este din nenorocire prea ou- tersbug. Tâte popârele baloanioe sunt ţinute
care vorbim şi pe care voim se-1 face pănă la adunarea viitâre de nosout între Români? în eşec de sentimentele, că Rusia apre-
descriem pe scurt, drept întregire primăvară a congregaţiei, deore-ce Este trâba guvernului oa să caute a oiâză amiciţia cu Austro-Ungaria în interesul
tot-odată a raportului nostru asu­ prin aceste interpelări s’ar răpi nu­ descoperi cum s’a putus abusa în mod atât păcii, mult mai mult, decât amioiţia ţărilor
pra congregaţiei trecute. mai timpul pentru pertractarea celor­ de grosolan de bunăvoinţă Suveranului baloanice. Fcă adevărul.
Imediat după deschiderea adu- lalte obiecte. nostru. Contele Goluchowsky, unind unei ore-
nărei, fişpanul, amintind de darul O astfel de propunere, — care Ori cum ar fi, este oonstatat, oă în dinţe nestrămutate oătră tripla alianţă, o
cu statuele, ce l’a făcut Majestatea nu pâte fi caracterisată, decât nu­ acesta oa şi în tot ce a făout guvernul lealitate desăvârşită oătră celelalte puteri,
Sa capitalei ungare, precum şi de mai ca o încercare cutezată de-a maghiar la Budapesta, s’a oăutat a se în­ a favorisat astfel scopurile paolnioe ale tri­
visitele împăratului german şi a re­ veni în ajutor sistemului de volni- tinde o cursă Regelui Carol. Şi Ungurii plei alianţe.
u
gelui României, a propus ca „se ’i-se ciă, ce s’a încuibat aşa de mult şi an fost desamăgiţl, deâreoe prin înţelep­ Iu destăinuirile Ziarului „Figaro sunt
trimită Majestăţii Sale o adresă de în adunările comitatului nostru, şi ciunea Sa, Regele a ocolit tâte dificultăţile. două puncte, oarl bat la oohl: rivalităţi
lealitate, er ministrului-preşedinte şi ca o dovadă de dispreţ faţă cu li­ Numai ou deooraţiunea lui Jeszenszky, ba­ cu neputinţă de împăcat între cei mici, înţe­
guvernului condus de el se ’i-se es- bertatea cuvântului — a trebuit să ronul Banffy a reuşit. legere pacînică între cei mari: două garanţi
prime mulţămire pentru activitatea surprindă pe toţi. Chiar un mem­ Cum rămâne însă ou faptul oă o de- preţiâse pentru o solnţiune satisfăoătâre a
u
lor patriotică . bru maghiar, care avu curagiul opi­ ooraţiune românâsoă sâ fiă purtată de duş­ oestiunei din Orient.
Fişpanul-preşedinte a vorbit fără niei sale, s’a ridicat spre a com­ manul ohmului nostru? Aoâsta nu se pâte
întrerupere, esprimând în fine con­ bate ilegalitatea unei astfel de pro­ şi nu trebue să se pâtă. Alianţa turco-bulgară.
vingerea, că adunarea se va alătura puneri. Cu tâte acestea, fişpanul o Odată constatat faptul, că prin amă­
la propunerea sa. După ce a încetat sprijinea cu putere şi pâte s’ar fi gire s’a dobândit aoâstă decoraţiune, minis­ Corespondentul 4 ^ a r u f » Standard“
înse, membrul Dr. A. Mureşianu a şi primit, dâcă notarul Schnell nu trul nostru de esterne să nu semneze bre­ la Constantinopol află dintr’o sorginte, ce
cerut cuvântul spre a face în nu­ ar fi cârnit însu-şî, modificând pro­ vetul oe să dă pentru decoraţiune. el Zi ) demnă de oredinţă, oă Bulgaria ar
00
mele membrilor români declararea, punerea sa în sensul, ca să se amâne Eu ou neputinţă oă printr’un aot ofi­ fi propus Turciei o alianţă ofensivă şi defen­
că se alătură la esprimarea lealităţii interpelaţia numai până la încheie­ cial să se aoorde deoorarea aoeluia, oare sivă, în oare se Zi 00 0 ă prinţul Ferdiuand
cătră tron în aşteptarea, că va sosi rea şedinţei. este persecutorul nâmului româueso. Şi prin ar rămână guvernator general al Rumeliei
încurând şi acel timp, când Majes­ Astfel, majoritatea tot-deuna gata aoâstă simplă procedare aousatorul neîm­ Orientale, demnitate oe va deveni eredi­
tatea Sa îşî va aduce aminte şi de la serviciu, a comis ilegalitatea nu­ blânzit al Românilor nu va fi deoorat. tară în familia prinţului Ferdiuand; Bul­
bărbaţii mari istorici ai naţiunei ro­ mai pe jumătate, votând pentru pro­ De altmintrelea, oând s’ar da o con- garia ar reounâsoe suzeranitatea desăvâr­
mâne şi săsesc!; înse în ce privesce punerea modificată. saorare ofioială acestui fapt, răspunderea şită a Sultanului; Turoia ar garanta inte­
guvernul Majestăţii Sale, Românii nu Nu-i mirare, dâcă în astfel de va fi a aoelor, cari o vor pune în aplioare. gritatea Bulgariei. Tn oas d^răsboiu, Tur­
au şi nu pot ave înerederea într'ensul şi împrejurări, fişpanul îşî esercită „drep­ Ori oât de îngăduitor să fiă oine-va, cia ar fi silită să dea 200.000 de âmenl, âr

l