Page 26 - 1897-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 222—1897.

Bulgaria 100,000. Corespondentul cjiarului sperate şi promise. In loc de patru-fţeci de Ungaria vre-o câteva cjile m’am putut, din tea, pe oare au ajuns-o alta oraşe nem
în oestiune 4i°e> că sunt motive, cari fac să mii de Unguri, veniră „abia "câteva sute de nenorooire, convinge de adâncimea şi ge­ ţesol.. .
se crădă, că s'a şi stabilit o înţelegere asupra soldaţi/“ trei luni după solemna făgăduială!.. neralitatea acestui sentiment ostil". Cine S’au dus vremile, unde Cehii ’şl dă­
preliminărilor alianţei. Şi când în sfârşit veniră apoi şi oete mai nu crede aoâstă apreoiare, să oetâsoă în deau silinţa a învăţa nemţesce; aouma se
numerose, aceste hdrde nedisciplinate bântuirâ instruotiva scriere milenară a d-lui Was- îmbulzeso pretutindeni în modul oel mai
Eapsodii unguresc!. ţăra mai rău ca duşmanii, chinuiră şi jefuirii tian, oă un 4* ministerial anonţa anul ţarogant şi încep a tiranisa populaţia nem-
ar
în statele Măriei Theresiei, pe ţărani, ăr la treout, că cea mai mare surprisă a esposiţiei âsoă. ..
(Fine).
luptă nu făcură mare ispravă. din Budapesta a fost un German, care nu e In tâte părţile, în orl-oe loo, o r i u n d e
Toastul împăratului mai pomenesoa şi
Astfel se manifesta „devotamentul en­ porc de câne... numai te întorci, Cehii se foloseso în m od
alt eveniment istorio. Representantul înoo-
tusiast" oare, după greşita părere a împă­ Şi acestui popor, oara-şl bate joc de ostentativ de limba lor maternă, âr Năm-
ronat al împăratului german c}ioe Regelui
ratului nostru, ardea în inimile fiilor lui Germani şi ar vrea să i vadă cât mai ou- ţului vienes nici nu-i trece prin minte a consi­
Ungariei: „Devotamententusiast oătră Ma-
Arpad pentru oasa Habsburg! Astfel se dera aşa ceva ca provocaţiune... Trebue
jestatea V6strâ arde, sunt singur, înoă şi rând distruşi, să-i acordăm „admiraţie sim­
purta, îutr’un moment decisiv al Istoriei patică" ? Să uităm, că pretenţiile oele mai să se pună capăt acestor procedări.
a4î în inimile fiilor lui Arpad, oa atunol
austriaoe, „poporul oavalereso al Ungurilor îndrăsneţe ale Cehilor sunt după chipul şi Dr. Lueger a răspuns la aceste espu-
oând strigară marei Vâstre străbune: Mo-
al oărui patriotism a ajuns proverbial!" asemănarea concesiilor, pe cari le-a oăpă- nerl ale Germanului naţional în următorul
riamur pro rege nostro!“
Că, în capitala Ungariei, nn rege al „După vorbe late, fapte meschine!“ tat câta mică a Maghiarilor, silind pe Ger­ mod : Aoâstă interpelaţia niol n’ar trebui
Şi în afară de aoâsta, înzadar ai oăuta mani, pe Slavi şi pe Bomânî să se servăscă ^să fiă cetită. AoeleaşI drepturi de care se
Prus'ei a pomenit aoâstă isbuonire a mâ­
în Istoria Ungariei evenimente oarl să jus­ oloseso Jidanii le au şi Cehii. Fiâ-care
niei maghiare îndreptată contra strămoşului de o limbă oficială cu desăvârşire necunoscută
tifice sentinţa împăratului german. Despre lor, şi abia pe jumătate desvoltată? Numai pâte gândi ce vrea.
său Frederio — aoâsta deja a trebuit să
aibă un efeot ciudat. Dâr mai mare încă şi entusiasmul Maghiarilor pentru oasa Aus setea nemărginită de oâştig a Maghiarilor Şi oând te gândesol, că n’au treout
mai penibilă va fi uimirea, oând se va soi, triei, nu pâts fi vorba în ohip serios. Spi a silit pe Badeni să se alieze ou Cehii, încă niol 20 de ani, de oând în Viena se
că cuvintele sonore citate de împărat nici n’au ritul oare însufleţi în 1665 marea oonju- pentru oa să aibă majoritate la reînnoirea au4'a pretutindeni un oânteo batjocuritor
fost vr’odată rostite, că ele nu aparţin Isto­ raţie a magnaţilor înoă nu s’a stins; şi oompromisului austro-ungar. pentru Cehi, înoepând ou cuvintele: „Der
riei, oi anecdotelor oulese pe soara de ser­ propunerea lui Kossuth de a răsturna di­ Şi în momentul când, prin obrăsnioia Wenzel hommt, der Wenzel hommt, der Wen-
viciu. Alfred de Arneth, oăruia îi datorim nastia, ar fi imediat pusă iar pe tapet hordei de părăsiţi transleitane, e amenin­ zel ist schon da/“, oând poporaţiunea vie-
cea mai bună istorie a Măriei Theresiei, ăăcâ regele ar vră să resiste odată măcar, la ţat viitorul nâmului german din Austria, nesă vorbea despre Cehi numai în ouvinte
cjioe textual: „cuvintele moriamur pro rege dorinţele nesăturate ale bandei fără scrupule oel mai înalţ representant al nouăi împă- batjoouritore; oând aprope niol o petre-
nostro n’au fost pronunţate". După Dia- alcătuite din magnaţi şi de creditorii lor Evrei răţiil a ridicat, ou dela sine putere, la ran­ oere şi plăoere publioă, fiă de orl-ce na­
rium diaelale s’a spus: Vitam nostram De mult deja Ungaria este turburătârea gul unui mare popor cultural pe fiii dege­ tură. şi de orl-ce trâptă, nu lipseau figu­
et sanguinem consecramus. Mulţi vor cj'ca, oă odihnei monarohiei habsburgioe, naţionali neraţi ai lui Arpad, cari se gândesc numai rile tipice ale lui Wenzel şi a Mariancei, de
deosebirea de ouvinte n’are mare impor­ tăţilor căreia le-a slujit oa pildă rea egois­ la afacerile lor murdare şi au văcţut şi în vi- oare Vienesii rîdeau de se prăpădeau, tre­
tanţă ; dăr în însemnările istoricilor nu se gă- mul neînfrenat, nesăţios, al Maghiarilor. sita monarchului numai o reclamă uriaşă pen­ bue să 4‘cl oă într’adever s’au schimbat
sesce nici cea mai mică urmă a stârei sufle- Aoeştia deşi formăză minoritatea în ţările tru ţăra şi capitala lor. vremurile.
tescî, al cărei ecou crede a-l aucţi împăratul corânei maghiare, an exploatat şi îngenun- Wilhelm al doilea de sigur nu pre­ Egemonii de acum 20 ani se vaită
nostru în entusiasta apostrofă. In inimile fiilor chiat pe celelalte naţionalităţi şi-şî păs tinde la titlui de mare istorio. El nu pote de outropirea, din partea oelor „umiliţi şi
lui Arpad nu ardea atunci pentru regina Un­ trâză puterea prin corupţia cea mai neru­ ounâsoe istoria tuturor popârelor, pe ai că­ ofensaţ,!", vorba lui Dostoievski — de odi-
gariei nid-decum devotament entusiast. şinată. Frasa gazctărăscă, că Ungaria ar fi ror suverani îi visitâză în numărâsele sale niâră.
Când la 28 Iulie 1741, s’a oetit în o ţâră liberă, este şarlatania cea mai cinică, oălăterii; şi, fiind muritor şi el, a greşit Suntem siguri, oă şi în altă parte, în
dieta ungară răspunsul Măriei Theresiei la care s'a oferit vreodată unor cetitori creduli: oând, plin de un sentiment frumos, a lău­ altă ţâră se va întâroe odată tot astfel
cererile Maghiarilor, el a găsit un eoou în acăstă ţâră liberă, a căreia majoritate e dat pe Maghiari, caraoterul lor naţional şi foia.
forte ostil: membrii mesei a doua strigară lipsită de drepturi şi degradată la ilotism istoria lor.
furioşi şi batjoooritori, oă deore-oe regina domuesce forţa brutală în alianţă cu vi­ In Budapesta i-s’a înscenat o piesă Un Rus despre Maghiari.
le refusă dreptate, în loo de frase vagi ar clenia cea mai perfidă şi pedepsesce fiă de gală ou strălucite deoorurt şi el a pu­
fi fost de-ajuns şi vorbele sourte : sic volo, care respirare, incomodă elicei cârmuitore, tut orede, oă oâta gălăgiosă oare, pentru a Principele rus Goliţin, scriind
sic jubeo, în sensul cărora pare a voi să cu o cruzime implacabilă. Aoestei olioe trage profite politioe, au făout pe corn- sub numele de Muravlin, a călătorit
guverneze Austriaoa; şi oând regina încol­ îi aparţine burghezia şi domesticitatea ei parşii în comedie, sunt în adevăr repre- anul trecut prin Ungaria şi acum
ţită de Prusaol, căuta ajutor în Ungaria, jurnalistică, — şi de aceea europănul liberal sentanţii unui popor entusiast pentru re­ descrie în „Petershurslciia Viedomosti“
onorabilii Maghiari se folosiră şireţi de ocasie nu aude tânguire pentru miserabila lege elec­ gele său. Prea des însă nu trebue să se împresiunile lui de căletoriă. Intre
ca să capete cel puţin o parte a „postulatelor“ torală, pentru negoţul de voturi, pentru asu­ repete asemenea greşeli... Maghiarii să altele găsim interesant de reprodus
lor. Ce e drept, conducătorii magnaţilor de­ prirea obrasnică a proletariatului şi gospodă­ introducă discursul împăratului în manua­ următorele observări:
clarară la 7 Septemvre 1741, în castelul ria ruşinâsă a tagmei domnitâre. Lucrătorii lele lor de şoolă; Germanii au datoria să „In oălătoria mea prin Ungaria ade-
dela Presburg, oă se vor oonsacra, dânşii, în grevă sunt împuşoaţl fără vină, sala par epue franc şi cinstit celui, oara a vorbit se-orl am avut prilegiu a mă convinge de
fiii şi veniturile lor, ou dragoste entusiastă, lamentului e umplută cu creaturi cumpă­ în numele lor, că din discursul lui rostit ura Maghiarilor in oontra nostră. Neavând
servioiului reginei şi vor trimite imediat o rate de miniştri, oarî dispun de sacul cu cu arta emfatică a rapso4'lor nici o sin­ puteri îndestulitore de a se răsboi cu Rusia,
oste de 40.000 de Unguri oontra lui Fre­ grăunţe: ore asemenea nimiourl pot mic­ gură frasă nu rasistă luminei vii a învăţă­ Maghiarii se sforţâză din răsputeri, oa să
derio al Prusiei, a oărui faptă, de-altmin- şora mărirea şi gloria unei ţări, unde înalta turilor istorioe. sdrobâsoă nâmurile slave din Ungaria... De
aceea ţările Bosnia şi Herţegovina gem sub
terl, fu calificată ou aoest prilej oa o „în­ nobilime are venituri grase de oontrol şi
jugul Maghiarului Kâllay. Ei visâză, oă
treprindere nedrâptă a unui vrăjmaş pis- unde cavaleri autentici ca d-1 Sigismund Cehii în Viena. Forte caracteris­
Bosnia şi Herţegovina vor fi înoorporate
mătâreţ". Patru cjile după acesta regina Lautenburg se împăuneză cu uniforma de tică pentrn înainterea, lăţirea şi adâncirea
Ungariei şi-o visâză nu atât pentru a di-
primi pe membrii ambelor mese si într’o magnat şi ou sabia de erou? influenţei Cehilor în Austria peste tot, âr
ouventare mişoătore, înecată de lacrimi, le Austriaoii şi Saşii din Transilvania în special chiar în Yiena, oentrul monar­ visa mai mult pe Slavii din Balcani, cât
pentru e-şî estinde astfel graniţele şi a se
implora sprijinul; uşor emoţionabilii Un­ soiu mai bine oe e ou libertatea din ţâra ohiei însă-şl, este următorea propunere oe
separa cu atât mai uşor de Austria.
guri, măguliţi în mândria lor naţională, ungurâscă; şi acolo unde d-1 Lueger a de­ a făcut’o consilierul comunal Foohler în
fură îndoioşaţl de durerosul şi frumosul ta­ venit omul oel mai popular fiindoă a lup­ şedinţa representanţei orăşenesol în 4iua de ]£t& programul Maghiarilor, âr pănă
oe se pâtă îndeplini astfel de planuri straş­
blou al suveranei umilite, al mamei plân- tat oontra Ungariei, se va fi aucjib ou ui­ 15 ale curentei. Etă-o:
nice, sunt siliţi a se mulţămi ou năpustirl
gătâre şi isbuouiră în strigătul: Vitam nos- mire şi aoâstă frasă a împăratului german : 1) De a4l înainte să nu se aoârde
v
t am et sanguinem consecramus! Dâr suve­ „Ou simpatică admirare am urmărit ser­ nici un post vr’unui Ceh în servioial pri­ ridioole asupra Rusiei şi cu vexarea „en
dâtail" a Slavilor de Sud. Dâr din noro-
rana în ourend fu desamăgită şi băga de barea aniversărei milenare pe oare a oele- măriei. 2) Să nu se dea din partea primă­
oire, deşi dela ceva măreţ pănă la ridiool
semă, că numai flacăra subită a unui foc brat’o credinciosul popor maghiar strîns în riei nici un fel da lucrare Cehilor. 3) Toţi
de paie îi încălzise speranţa. încă nu tre­ jurul regelui său". ruucţionarii cehi, oarî se arată duşmănoşi este numai un pas, oalea de la luorul mic
cuse luna Septembre, şi breslele veniră âr Cu respect dăr şi cu francheţă fără re- faţă cu mişoarea naţională a Nemţilor, să spre cel mare este mult mai lungă",,,
ou cererile lor vechi, refusate mai înainte, servă trebue să spunem, că împăratul rostind :iă la moment oonoediaţi. Niol-odată n’am petrecut timp mai în­
deore-oe credeau sigur, oă regina, strîmto- acăstă frază n’a fost representantul simţămân­ Foohler şl-a motivat propunerea în ur­ delungat în Ungaria, dâr întru cât am pu­
rată, le va acorda tote. tului popular german. Noi n'atn putut desco­ mătorul mod : tut observa în restimpul petreoerei mele
„Pănă atunol, organisarea de trupe peri nimic sublim în festivitatea gălâgiosă, care Tendinţele de expansiune ale Cehilor celei sourte acolo, trăsătura speoifioă na­
oontra duşmanilor reginei, se va amâna" ; a avut de scop să atragă pe bogaţii pierde- în tâtă Austria ne provâcă la un răspuns ţională a Maghiarilor este mulţămirea fără
astfel istorisesoe Arneth şi apreciază aoâstă varâ în celebrul oraş al bordelurilor şi se pro­ din oele mai hotărîbe; obrasnioia Cehilor margÎDl cu sine înşi-şî. Aşi 4Le, oă Ma­
atitudine astfel: „Breslele cunosoeau totă cure burgheziei un profit suplimentar; şi fără în Viena trece peste marginele ospitalităţii ghiarii s’au hipnotisat pe sine înşi-şi prin
puterea mijlooului de coereiţiune, pe care simpatiă, neoum eu admiraţiă, am privit celei mai îngăduitore. Caraoterul nemţeso străluoirea mărirei lor închipuite şi s’au
îl aveau la îndemână, şi se folosiră de el, aniversarea milenară a invaziei hordelor al Vienei este periclitat; âr majoritatea po• împătrit în ura în oontra a tot oe nu este
pote nu fără pricepere din punctul lor de maghiare, fiindcă ne-am adus aminte de pulaţiunei din Viena se arată nepăsătore faţă maghiar. Nu 4i°, un astfel de „spirit" po­
vedere, dâr de sigur nu ou generositate". cuvintele sorise odinioră de Franz von ou aoâstă năvală a Cehilor. Pretutindeni litie are şi părţile lui buce, oăol numai aoela,
Asemenea limbagiu prudent se ouvine is­ Loher: „Zw zadar cauţi lespedea cu care Ma­ nu ve4l deoât anunţuri şi placate în limba oare se stimâză pe sine însu-şi, pâte conta
toricului, oare primul a utilisat arhiva our- ghiarii ar fi contribuit la marea clădire a cehă despre besede-le (reuniunile) cehice, pe stima altuia; dâr a merge în privinţa
ţei şi statului austro-ungar ; observatorul ne­ omenirei. Nu esistâ o singură idee culturală, despre şedinţe oehe, tot soiul de învita- aoâsta pănă la estrem nu e bine; âr na­
înlănţuit de consideraţii va califica procedeul care să-şi fi luat din Ungaria drumul în lu­ viunl; pe stră4l au4l oântându-se oâuteoe ţiunea maghiară de a4î înoepe fârte tare
Ungurilor ca încercare de şantaj ; şi nu va fi mea civilisată. Îngrămădiţi la un loc tdte is­ oehioe, oare hulesc şi ocărăsc pe Nemţi, a reaminti pe Narcis, oare a îmbătrânit pri-
dispus să laude un popor, care abusăză aşa de prăvile maghiare — ce pustietate prăpăstiosâ n Viena cea germană nu se găsesoe ni­ vindu-se în oglinda apei.
uricios de strîmtorarea suveranei şi, pe când în tdtă istoria lor milenară! meni, oare ar protesta în contra unei astfel „Cultura maghiară cea brută nicl-odatâ
un duşman primejdios ameninţă hotarele im­ In opera lui Lohner despre Ungaria de purtări. nu va avă vr'o însemnătate în cultura lumei
periului, face cămătărie politică şi caută un mai găsim şi pasagiul: „Aucjisem multe Intreprin4ătorii de clădiri oehl nu întregi. In împrejurările oele mai favora­
osişor de lins. despre ura Ungurilor contra Germanilor şi erimeso în luoru decât luorătorl cehi şi nu bile, ea pâte numai opri întru oât-va ou-
încercarea nu reuşi: Maria Theresia la început nu-mi puteam esplica bine fap­ aplioă în birourile lor decât tot împiegaţl oehî. rentul de înaintare al culturei germane şi
rămase statornică şi făcu numai concesiuni tul, deâreoe soiam din istorie cât au fost Neguţătorii nemţi din Viena trimet clienţilor lor slave; pa urmă însă totuşi va dispărea în-
miol; dăr şi ajutorul făgăduit cu atâta în­ Maghiarii, de atâtea vâourî, hrăniţi cu preţurî-curente în două limbi, germană şi cehă. tr’una din ele, oăol puterea maghiară, în-
gâmfare nw veni, cel puţin nu în proporţiile sânge şi ou spirit german. Stând însă în E de temut, oă Viena va ajunge sor­ temeiându-se pe înfumurare, e o putere