Page 27 - 1897-10

Nr. 222 -1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagim $3

barbară în tâtă golătatea si rostul ei, cu oa să pâtă germanisa şi pe aceşti Români, Seminarişti români premeiaţi. „Patria „Credem, deol, că Aoadamiei nâstro
14
t6tă strălucirea de pe suprafaţă a vieţei lor cari nevenind în oontaot ou alte naţiuni, află, oă d-nii Leonida Bodnarescu, Rsdu al nu i-ar sta bine să alâgă pe împăratul
naţionale . şi-au păstrat limba, portul şi datinele ne­ lui Ioan Sbiera şi Vasilie Burduhos, foştii Wilhelm de membru onorar al seu, ou atât
44
Caracteristic este că acest prinţ prihănite. Şi oă li-a suooes aoest plan, ni-o membrii în anul treout şoolar ai seminarului mai vârtos, ou cât niol nu se soie de loo,
rusesc, deşi spune câ a petrecut mai probeză faptul, oă loourile de învăţători de filologiă română al universităţii din Cer­ dâoă împăratul şî-ar ţinâ de onâre şă fiă
de multe ori în Ungaria, n’a dat sunt ocupate de străini. Unicul învăţător năuţi, sunt premiaţi de ministrul de instruo- ales. Dâoă prin urmare, esistă de fapt un
aici şi de Români, de aceea nici că-i Pîşlea, oare e de origine Român, ou atra­ tiune pentru lucrările lor românesoî oetite aoademioian, oare are de ouget să pro­
amintesce c’un cuvent măcar. Ori gere pentru mult maltratata naţiune ro­ în seminar. Relatând aoest fapt îmbuourător, pună alegerea împăratului de membru ono­
ddră îi numără între Slavi? mână, a fost depărtat din postul său, prin numitul (Şiar îşi esprimă dârinţa, oa tinerii rar aoela să se gândâscă bine asupra luoru-
conluorarea oăpitanului Wolfarth şi a con­ Români înscrişi la universitatea din Cer­ lui, anume să se întrebe înşu-şl, dâoă în
ducătorului Bărbier. Postul acestui învă­ năuţi eă oeroeteze în număr oât se p6te faptă prin alegerea aoâsta ajunge-se aoeea
ţător român este aoum înloouit a doua-âră. de mare şi oât se pite de diligent acest oe se intenţiouâză în prima liniă : ridicarea
Avem deci la acâstă şo61ă învăţător de seminar, oare le oferă bună ooasiune de nimbului Aoademiei ?“
— 6 (18) Octomvre v.
neam străin, numai Români nu, măoar- a-şl întregi ounosoinţele de limbă română Aşa-dâr se terne fâia ungurâsoă, oa
Parastas. Sâmbătă diminâţa s’a ofi­ oă limba de propunere este oea română. şi de a se perfecţiona în stilul român, nu oumva prin alegerea celui dintâiti Neamţ
ciat în biserica catedrală din Sibiiu un pa­ Aceştia sunt. Bărbier- după origine Rutean, oeea ce este ou atât mai necesar, ou oât oa membru onorar să soadă nimbul ma­
rastas în amintirea feno'ţilor Andreiu Şa- aouma unâlta oăpitnnului; Hdfer, German; se soie, oă resultatele obţinute cu instruc­ ghiar al Academiei din Pesta. Acâsta ne
■guna şi Emanuil Gozsdu. Parastasul a fost Angelo Oehet, Italian şi Mareger, de sigur ţiunea limbei românesoî din şcâlele medii eduoe aminte de dioala: „Pi-i mamă gu­
oficiat de Esoelenţa Sa Metropolitul Miron Elveţian, Illtă încurcătura babilonică de din Bucovina nu sunt suficente. şată, ca să nn-ţl apuoe a 4i° ! Mai bine
e u
Romanul ou mare asistenţă preoţescă, fiind limbi. Ar suferi altă naţiune o astfel de să cjioă ei oă nimbul Aoademiei nu va câştiga
Rectificare. In numărul de Dumineoă,
de faţă mulţime de deputaţi oongresu*H, procedere ? Atragem din nou atenţiunea nimic prin realisare*' amintitului proiect,
în frunte cu Prea Sânţiile Lor episcopii deputaţilor români din cameră, oă na oumva în reproducerea interpelaţiei privitâre la decât să le spună Wilhelm II, oă nu-şî
Ioan Meţianu dela Arad şi Nicolae Popea să se denumâscă ca învăţător pentru aoâsta cestiunea paspârtelor, la punot 3 în rân­ ţine nioî-deoum de onâre a figura între în­
dela Caransebeş. Cântările le-a esecutat şcolă aouma vre-un matador spaniol. durile din urmă s’a străourat o erâre oon- văţaţii maghiari.
corul ReuDiunei române de cântări şi al turbătâre de sens. In loo de: „să faoă, oa
seminarului teologic. La seminarul catolic din Bueuresci a în oomitatul nostru să esiste stări nere­
14
fost trimis oa profesor, în looul părintelui gulate, şi nelegale este a se ceti ooreot:
4* Nicolae R. Danilescu. Eri ni-a sosit „stări regulate şi legale
episcop Dr. Demetriu Radu, fratele aoestuia
din Haţeg trista soire despre încetarea din Nou a b o n a m e n t
d-1 Dr. lacob Radu, fost direotor spiritual Calea ferată Giuc-Sereda-Ghimeş. Cir-
viaţă a lui Nicolae R. Danilescu, inginer la,
în seminarul archidieoesan din Blaşiu. După oulaţiunea pe noua liniă ferată Ciuo-Sereda-
silvio din Buouresol. Răposatul a fost 14
oum spune „Unirea , d-1 Dr. I. Radu a şi Ghimeş se va desohis astăcjî în 18 1. c. Gazeta Transilvaniei
mulţi ani şi profesor la şoola de agricul­
pleoat la Buouresol în 2 Octomvre n. o.
tură şi silvioultură dela Herăstrău şi prin Demonstraţie contra unui profesor. Ti­ Cu 1 Octomvre 1897 st. v.
44
hărnicia sa şi-a soiut agonisi o "frumuşică Relaxarea dârei. Ministru! ungureso nerimea maghiară de „mari speranţe dela s’a deschis nou abonament la care
avere. Aflăm, oă N. R. Danilescu a dispus de finanţe a luat măsuri, ca restanţele de universitatea din Budapesta a început din invităm pe toţi amicii şi sprijini­
deja mai de'mult prin testament de averea dare ale loouitorilor ratenî din comitatele nou să dea semne de viaţă. S’a lăţit adecă torii fâiei nâstre.
sa, destinând oea mai mare parte a ei, Bereg, Zemplin şl Maramureş — pentru oaşul soirea, că profesorul universitar Pauer a
a
dela un termen 6re-oare, oa fond pentru a oând aceste restanţe ar fi tot atât de mari oa numit pe tinerii jurişti proletarî şi „pa­ iFVeţaaS abonamontajiuiB
n
1
se sprijini dintrensul tineri români, oarl se şi obiectele supuse lioitaţiei puntru dare, teri flămâncţî *, ameninţându-i tot-odată oă Pentru Austro-Ungaria:
vor dedica carierei de silvioultorl. Acest — simplamente să se ştârgă din lista res- nu le va subscrie indioioele, deâreoe nu pe -«.ii a,3a. ....................................... 12 £1.
fond, să fi dispus răposatul, ca să fiâ dat tanţierilor, eventual să se dea loouitorilor oercetâză 6rele. — Din oausa aoâsta ju­ pe şese 1-asa.î. ....................................................... © fi.
în administrarea Academiei Române. Dis- voiă de-ale plăti prin amortisaţie în decurs riştii unguri au arangiat o demonstraţie pe trei lvua-i ............................................................ 3£L.
posiţia aoâsta dovedesoe, cât de mult a ţi­ de 40 de ani. contra profesorului. Vineri, când profesorul Pentru România şi străinătate:
nut N. R, Danilescu la nâmul său. Mai a intrat în sala de propunere, care de astă- pe -vua. a,aa ........................... 40 fra,XLCi
mult însă daoât acesta dovedesoe nobleţă Favoruri pentru renegaţi. Fâia rutână dată ara înţesată de asoultătorî, aoeştia în- pe şese 1-va.n.î.......................................... 20 „ „
pe trei luni ................................................. IO
inimei şi a sentimentelor sale românesoî, „Naulca* sorie, oă guvernul unguresc a în­ oepură să faoă un sgomot infernal, să scuipe
Abonarea se pote face mai uşor
•faptul ce ni sa relatâză şi după oare el a cheiat un contract cu oontele Schonborn, şi să bată ou pioiârele. Când profesorul prin mandate poştale.
44
mai dispus în testamentul său, ca să se re- luând în arendă dela aoesta trei moşii mari, avertisâ în ton energic pe „vitejii tineri
plătâsoă fondurilor de stipendiii din Blaşiu pe cari le va împărtii între ţeranii ruteni oa să se astâmpere, aoeştia îi răspunseră Administraţiunea
44
întrâga sumă, ce a fost prirnit’o densul, ca dela sate, subarendându-le lor pe timp de cu strigăte de „abzug . După oâteva mi­ ,,Gazetei Transilvaniei .
16
stipendii (bursă) în decurs de mai mulţi ani, 30 de ani. Tot-odată guvernul va trimite nute de sgomot infernal şi strigăte înju-
f
pentru ca ou acâst» sumă să fiă ajutoraţi anumiţi funcţionari esperţi, oarl să-i înveţe riâse la adresa profesorului, se făou în fine £rv"rrrY^
tineri, cari, oa şi răposatul odinioră, vor avă pe Ruteni a esploata pământul ou folos.— linişte şi aoesta putu să-şi înoâpă prele­
ă
lipsă de ajutor. Reounosoinţa acesta mani’ Va să <ji° de-o parte li-se relaxâză Rute­ gerea. Se asigură însă, eă lucrul Be va con­ ULTMB SOIRI
festată într’un mod unic în felul său, ono nilor darea, de altă parte li-se mai dă şi tinua, atât din partea profesorului, care-şî Craiova, 17 Octomvre sâra. (Te-
răză memoria răposatului, servind totodată pământ, tote pe soootâla budgetului oomun. va cere satisfaoţiune, oât şi din partea ti- legr. part. a „Gaz. Trans. ) întruni­
44
ca o frumâsă pildă şi pentru alţii. Sufernd Rutenii sunt singurii dintre popârele nema­ nerimei, care vrâ să continue ou demon­ rea naţională a studenţilor universitari,
de mai mult timp, răposatul a petrecut ghiare, oarl se bucură de-aeemenl favoruri straţia. ce s'a ţinut astăcţî aici, grandiosă. Cra­
din partea guvernului unguresc, şi aoâsta
^ vieţei sale în Haţeg în
ultimele 4^ e a e iova întregă în haine de serbătdre.
familia soorulul său a d-lui oomerciant Bu­ din oausă, că renegatismul între ei este împăratul Wilhelm membru al Entusiasmul pentru fraţii de dincolo
cur Popovicî. Adresăm mult întristatei sale mai lăţit. Academiei ungurescî. Soim, oă s’a ven­ şi drepta şi sfânta lor causă, la culme.
soţii şi întragei familii oondolenţele nâstre tilat idea în cercurile academicilor unguri,
Venătore. D-1 Fritz Jelinek, oompa-
adânc simţite! de a alege pe împăratul Wilhelm II mem­
nionul firmei I. Graf & Comp. din loc, a
bru de onâre al Academiei de soiinţe un-
Dl’. Lueger la Iaşi. In ce privesce in­ avut norocul să pusoe eri, în pădurea dela
gurescl. Cu privire la aoâsta sorie semi- Pisica ca orologiu de busunar. In
vitaţia primarului Yienei, d-1 Lueger, este Cristian, un rîs (mueruşcă), — o raşitste
ofieiosul „Neues Pester Journal : China nu este aşa estinsă folosirea oro-
44
sigur, oă d-sa nu va putea lua parte la în ananele vânătorilor din Braşov şi îm­ lâgelor de buzunar, ca la noi. Este lucru
inaugurarea abatorului din IaşL Nu se scie prejurime. „Sincer vorbind, acâstă soire noi o
încă sigur cari sunt motivele acestei ab­ ţinem de-o glumă prâstă şi, pe lângă aoâsta ounosout, că mărimea pupilei oohilor pi-
ţineri. Guvernamentalii snsţin, oă d-1 Lue­ Convenire colegială. Joia trecută s’au încă şi nesărată. Noi de sigur suntem ado­ sicei se schimbă după diferite periâde ale
04
are
ger, în împrejurările politioei actuale din întrunit în Arad foştii elevi ai institutului ratori ai împăratului german, care este uu (filei, deâreoe lumina 4’i iufluinţă
Yiena, nu p6te părăsi aoest oraş, dâr oă a teologic, cari au absolvat studiile la finea numai domnitorul unei împărăţii din cele mare asupra pupilei, mărindu-o şi mioin-
du*o, oeea oe se pâta observa chiar şi
anunţat trimiterea unei comisiunî. Acâstă anului şoolastio 1891/2. Au fost de faţă mai puternioo şi aliatul monarohului nos­ când timpul e noros. Chinezul, oând vrâ
comisiune se va compune din un consilier d-uii: Silviu Biohiceanu paroch în Nerău, tru, dâr şi în alt chip este bărbat fârte să soiă câte âre sunt, prinde o pisică, se
comunal, din medicul şef-veterinar al Yie­ Traian Catone parooh în Şomoşoheş, Va- talentat, oare şi-ar găsi carieră de înain­ uită la pupilă şi. numai decât soiă la câte
nei, d-1 Kohler, şi din preşedintele socie­ leriu Cristea parooh în Zimbrn, luliu De- tare şi dâoă din întâmplare nu s’ar fi născut
tăţii măcelarilor vienezi, d-1 Huther, Com­ helean paraotioant de notar în Căpruţ8, pe tron. Dâr, întrebăm, cum ajunge el să fiă âre e. Chinezii cei mai bogaţi pârtă ou ei
oâte-o pisioă mioă albă, legată de un lanţ.
pusă din omeni speoialî, comisiunea va Teodor Dreoin preot în Monoroştia. Ioan ales membru al Aoadamiei unguresol de Aoestă pisică le faoe servioiul unui oro­
nutea să-şî dea bine sâmă, atât de oalitatea Popa preot în Monoştor. Yasiliu Petrila soiinţe? Dâcă este serios planul aoesta, atunol logiu de busunar.
vitelor nâstre, cât şi de măsurile de po­ oapelan în Macea, Dimitrie Popoviol preot ansă la el a putut dă numai alegerea Reginei
liţie şi profilaxie veterinară. Ea va răspunde în Cârmei, Dr. George Prooa profesor în României oa dootor de onâre a universităţii
în aoelaş'' timp şi ligitimelor dorintl ale Arad, Ioan Suoiu oapelan în Cuveşdia şi din. Budapesta. Dâr unde este aiol ana­ L i t e r a t u r ă .
comunei Iaşi, în ce privesce propăşirea ex­ Romul Yăţan parooh în Govoşdia. Colegii logia? Carmen Sylva şl-a făcut un nume
portului vitelor nâstre. revăzuţi au tinut o şedinţă în sala semi- prin lucrările sale literare, dânsa este pre­ Insei inţare Biografia lui Avram lancu,
narială, âr mai înainte de a trece la or­ ţuită ca poetă şi în oerourl, cari nu se — compusă de d-1 losif St. Şuluţiu şi dă­
Şcâîă română cu învăţători străini. dinea fiilei au salutat telegrafie atât pe P. aruncă la pioiârele fiă-oărui cap încoronat; ruită Asociaţiunii în 800 esemplare, pen-
Din Câmpulung (Bucovina) îl se scrie „Pa­ S. S. D-1 Episoop dieoesan Ioan Meţianu, de altă parte mai sunt şi alte împrejurări, tru-ca din suma, ce se va realisa prin vin­
14
triei . Cele mai mari neîndreptăţirî se co­ oât şi pe Preaouvioşia Sa D-1 direotor se- oarl justifică hotărîrea universităţii, abstră- derea ei, adaugendu-se la rămasul ferici­
mit şi acuma oa şi mai înainte, numai faţă minerial Augustin Hamsea, cari ambii au gând ou totul dela aoeea, oă Carmen Sylva tului, să se înfiinţeze un fond în memoria
de poporul autoohton român din Bucovina, mulţămit telegrafic. Treoându-se la ordinea este o femeiâ, faţă cu care are loo şi ga­ lui Avram lancu, care a dăruit tâtă ave­
ou tâte că deputaţii noştri sprigineso regi­ cfilei, părintele Suoiu fâou un raport dstaiat lanteria. Faţă cu împăratul Wilhelm însă rea sa Asociaţiunei, — se pote procura dela
mul central. Şcâla pentru preluorarea lem­ despre activitatea desvoltată de fiă-cara amândouă aoeste momente nu au valâre. biroul Asociaţiunii (Nagyszeben, strada Morii
nului din Câmpulung era menită numai dela absolvare pănă în timpul present. Pe lângă tâtă multilateralitatea sa, nici­ Nr. 8). Un esemplar costă cu post-porto
pentru populaţia română montană, dibaoe S’au luat mai multe oonoluse, între cari şi odată el nu s’a garat oa literat, el niol- 5B cr. — Biroul Asociaţiunii.
în souiptuvă, spre ai asigura în timpul ier­ acela, că după 5 ani de aoi înainte, vrând odată nu s’a îndeletnicit ou promovarea
nii un oâştig material, Răuvoitorii noştrii Dumnecjeu să se întrunâsoă de nou, spre soiinţelor şi atât mai puţin ou promovarea
Proprietar: Ml*. Aurel Muireşiaisifi.
au fost pentru înfiinţarea unei astfel de a da de nou samă despre aotivitatea lor sciinţei maghiare, — care după statute este
09
44
.şcoli în Câmpulung numai din oausa aoeea, viitâre, c]' „Bis. Ş> Şeâla . ohiămarea Aoadamiei unguresol. Redactor responsabil: $*reg«rii# Maior.