Page 29 - 1897-10
P. 29
.,6a«ta“ iese în M-care di,
fi TlBOffîO* Atoamenie peatru Anstro-Unaaria:
S;*îO?, piaţa aflare Hs, 30, Pe an an 12 fl., po şese -ani
■ilorîisoil ac&asiaate z*a oo 6 fl., pe trei luni 3 fl.
VSSuiJSO. — JfcîaC^EîiţltO RV. SI! N-rii de Dumlneoâ 2 fl. po an.
rtaxofi Pentru România si străiaătata:
îffSHKATE se primase Ia Ad'nl-
ulBtrafluneta Bsaşov şi la us- Po an an 40 franol, pe şăse
<ttot6rale Birouri -Je ammaiurF: ioni 20 fr-, pe troi ioni 10 fr.
în Viena: M. Dwku, Htmneh W-rsi do Duminecă 8 franci.
fthalek, liudolf Mont, A. Opptliit Se prenumoră la t6te ofioieie
3aohfolger; loto» Oppoltk, J. poştale din Intra şi din atare
'Jamnabcr, ta Budapesta: A. T, si la dd. aoiootori.
Soldbergtrg, Sckslnn Bamat; In Aiw'îtaniBmi narau Biastu
Sncuresci: Agenct Hanoi, Suo- adminiatraţiunea, piaţa mare,
suroalo do Jîetunanio; ta Ham- tfirgul Inului Nr. 30 otagiu
barj,: Xaroiyt <* Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inaerţlunilor: o so-iă luni 6 fl., pe trei luni 2fl. 50 cr.
Mjnnond pe e coiână 8 os, şi Cu dusul ta casă: Pe un an
30oi. timbru pentru o -iubii- 12 fl., pe 6 lupi 6 fl., pe trei luni
taro. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
îariiă şi Învoială. sbu 15 bani. Atât abonamon-
Heol&me po pagina a B-a o tole cât şl inserţiunile sunt
ucriă 10 cr, seu 80 bani. a se plăti înainte.
Hr. 223 Braşov, Mercur! 8 (20) Octomvre 1887.
Dreptul de întrunire şi Saşii. putut fi ţinut altfel, din oare oausă Mu In contra acestui ordin al fişpanului, mite şi pe studiu, a espns ou de-amăruntu
reşianu s’a şi îndreptat mai puţin în con el a înaintat un recurs lung şi motivat, istoria afacerii şi prooederea observată.
Odată sulevată grava cestiune tra lui, decât în contra fişpanului. Multe oare prin fişpanul a fost înaintat ministru După ce polemiseză apoi în câ
a libertăţii de întrunire în adunarea din cele ce le-a cj's în contra fişpanului, lui-''de- interne. Cel din urmă a respins teva rânduri cu foia Saşilor „verejî",
comitatensă din oraşul nostru, în asemenea nu priveau atât persâna lui, oât aoest recurs, Zicând, oă disposiţia fişpanu ,,Kronst. Tagbltt.“ încheiă aşa:
acest corp representativ municipal, mai mult sistemul de guvernare. lui n’a fost o deoisiune menită de a fi co Pe lângă sistemul obicinuit de gu
care este chiămat după lege a eser- Critica aspră şi — să-o spunem frano — municată părţii, ci un avis dat autorităţii vernare, asemeni escedărl sunt aprope ne-
cita adevăratul control asupra mer drdptă, ce a făcut’o volnioei mânuărl a subalterne ca eflux al dreptului de control înounjurabiie şi, cum am Z'8 mai sus, sunt
sului administraţiei, era de cel mai legilor fundamentale de stat, n’a rămas fără fişpănesc, de aceea reoursul n’are loc.
eonseoenţele unor greşeli făcute mai din-
mare interes a sci, ce atitudine vor de impresiune, aşa că nici chiar cei mai bă- Acest drept de control al fişpanului namte. Ele nu sunt de sousat, dâr sunt es-
lua şi ce părere au concetăţenii noş irânl ascultători n’au putut se se reţină de a fost ridicat la cea mai înaltă potenţă a plicabile; sunt de condamnat şi neînţelepte,
tri saşi privitor la încălcarea drep a-şi manifesta aprobarea şi a făcut să se volniciei, pe oare nu ne este permis a o pentru-că nu-şl pot ajunge nicl-odată soo-
tului de întrunire faţă cu Românii simtă, că în statul ungar cu drepturile şi
tolera. El abstrage acum dela punotul său pul şi strioă numai. Ele nu vor împedeoa
din acest comitat. libertăţile oetăţenilor cei dela putere se de vedere special naţional, şi vorbesc» nu nicl-odată o strînsă orgauisaţiă naţională a
Şi acesta din două puncte de jâoă într’un mod cum nu se cuvine într’uu
mai cum ar vorbi un cetăţân liber într’un Românilor, nu vor .înfrânge nicl-odată re-
vedere. Mai întâiu pentru-că Saşii stat liber constituţional. stat liber. întrebă, dâcă aşa ceva se pâte s’stenţa lor, er organisaţia lor interiâră şi
formeza majoritatea precumpănităre
Cu adenoă simpatiă am ascultat viua petrece în Braşov, oraşul de frunte al secretă o vor întări şi puterea resistebţei
a membrilor representanţei nâstre înfăţişare a situaţiuoei politioe a concetă Transilvaniei, ce nu se pote întâmpla atunci lor o vor mări. T6te aceste sunt clare, aşa
municipale şi apoi pentru-că prin ţenilor noştri români; cum le este inter la ţâră?
violenţele, ce se comit cu călcarea zisă orl-ee viaţă de partid naţională, cum oă nu va trebui să motivăm mai pe larg
legilor şi a praxei constituţionale în li-se întercjic adunările publioe electorale la Regretă, oă vioe-şpanul voesoe să jus afirmarea nâstră.
contra Românilor, se ameninţă tot ordinele mai înalte, cum se denâgă con tifice pe basă legală prooederea fişpanului.
odată şi libertatea de întrunire a Sa ducătorilor paspârte ca unor persâne sus- Dâcă fişpanul ar fi avut vre-o basă legală,
şilor. peote de-a fi duşmane statului şi cum ar fi trebuit să citeze §-ul legii seu al or- Două 'propuneri importante pen
Am vecjut şi am desfăşurat şi aceştia sunt internaţi pe teritoriul statului ainaţiunii. El însă n’a putut’o face şi a vă tru Bucovineni. Cetim în „Patria“ din
în numărul de erî al fbiei nâstre tămat prin urmare un drept cetăţenesc ga Cernăuţi: „pilele aoeste a presentat depu
ungar. rantat în lege. Dâcă el (Mureşianu), afară
cele petrecute în congregaţia cu oca- Superflue au fost însă admoniârile oe le-a tatul Dr. Dopovid parlamentului două pro
sia discusiunei importante asupra făcut mai de multe-orl Mureşianu, că fdrte de acâsta a mai fost încă tras la răspun puneri, dela a căror sorte depind vitale
dreptului de întrunire. S’au pronun uşor pdte să [ne via şi nouă (Saşilor) răndul, dere şi pedepsit de cătră oăpitănia oraşu interese ale Bucovinei. Nu sunt nouă pro
ţat mai mult său mai puţin în urma — soim noi fârte bine ce suntem datori lui, acâsta aparţine asemenea sferei mai punerile, pe cari le-a făcut d-rul Popovicl.
adunării şi cele două organe săsescî intereselor nâstre naţionale şi le-am apărat înalte a dreptului de control. Protesteză, Dâr ni-se psre, oă nicl-oâod n’a fost mo
din loc. întotdâuna în momentele periodului ou cea ca pe oâtă vreme esistă naţionalităţi şi ne mentul mai potrivit a formula aceste ce
Mai întâiu a făcut, după cum am mai estremă încordare a puterii nostre, nu sunt garantate ore-oarî drepturi cetăţe reri, deoât acum, când „drâpta“, condusă
mai amintit, organul Saşilor „verc}î ne putem aduce însă aminte pe lângă cea nesc!, aoeste drepturi să fiă călcate în pi de principiul echităţii şi al autonomiei, în
u
o critică a procederii fişpanului şi a mai bună voinţă, că Românii ar fi stat în cior©, cepe a se orgamsa temeinio. Prima propu
majorităţii, care culmineză în afir luptele nâstre vre-o dată pe partea nâstră, Yice-şpanul, Dr. Friderio Jekel, a de- nere formuietă de Dr. Popovicl cere înfi
marea, că tâte merg aici, ca într’un ne aduoem aminte că s’au aliat ou contrarii olarat apoi, că interpeîantul a pus în lu inţarea unei curţi de apel la Cernăuţi. In
„paşalic“, şi că nici dreptul, nici noştri politici în contra nostră. mină falsă răspunsul său. El a aooentuat adevăr, una din calamităţile nostre cele
legea, nici egala îndreptăţire a na îotr’ânsul, oă aiol nu esistă caşul, ca să-şi mai simţite e dependenţa nâstră judiciară
Apare a fi un luoru egoistio şi de-o de Lemberg. Nu mai puţin naturală e a
ţionalităţilor nu se respectă întru ni esprime propria sa părere asapra întregei
micime a inimei, că şi acum refus&m Ro doua. Ea reclamă înfiinţarea de clase para
mic. Principiar însă numitul (ţi ar nu mânilor ajutorul din parte-ne. Fapte isto afaceri. Dâcă ar veni în situaţia, ca să
a discutat pănă acţî cestiucile sule- rice, împrejurarea că nu te poţi înorede în trebuescă să o faoă, n’ar esita nici un mo lele române la pedagogiul din Cernăuţi. Având
vate prin interpelaţiunea asupra opri- ment de a validita convingerea sa în ca aoeste clase, e^rl să dea viitorilor noştri
politioa naţională română şi mai multe al învăţători posibilitatea de a-şî face cursu
rei adunării românesc!. drul cercului său de activitate şi a legilor
tele, ce nu voim să le amintim, ne-au im- rile în limba română, ei vor fi în stare a
piarul Saşilor moderaţi din loc, pins spre convingerea tare şi nesdrunoina- esistente. El n’a înoercat nici aceea, de a
„Kronstcidter Tageblattcare repre- bilă, că noi Saşii trebue să apărăm drepturile lua în apărare pe fişpan, de a-1 scote din instrua cu suooes în şcâlele nâstre sătesol.
sentă, aşa vederile majori încurcătură, cum i-a plăout lui Mureşianu Stagnarea, în oare se află învăţământul
şi interesele nostre înşi-ne şi din propriele nostre acestor şcole, în cea mai mare parte e a
tăţii municipiului nostru, se ocupă să se esprime. Resoinge aoâstă suspiţionare
puteri, că ori-ce altă alianţă pentru noi e îm se atribui anachronismului, în urma oăruia
în numărul său de erî în mod amă preunată cu cele mai mari pericole, şi că noi şi se provâoă repeţit la răspunsul său obiec
nunţit şi principiar de interpelarea tiv ţinut, oare arată cler posiţia sa faţă ou limba de propunere la pedagogiul din Cer
nu putem scdte celorlalte naţionalităţi mai năuţi e cea germană. Propunerile aoeste
Românilor şi de răspunsul dat la ea mari castanele din foc fără a ne arde inşi-ne afacerea.
de cătră vice-şpan. Fiind-că acest Dâoă vom esamina mai de-apr6pe au fost sprijinite, afară de olubul român,
degetele. şi de toţi ceilalţi deputaţi bucovineni, apoi
articul al fâiei moderate săsescî desbaterea, oe am reprodus’o în scurt, şi
atinge cestiunî însemnate din mai Toemai de aceea însă nu refusâm de- răspunsul vioe-şpanului, precum şi împre de deputaţii boemi, italieni, sloveni şi
multe puncte de vedere şi fiind-că plina ndstră recunoscere cuvintelor purtate de jurarea, că adunarea generală a luat aprâpe croaţi. Am dori numai, oa presentării lor
adevărat sentiment naţional şi de deplină con- să urmeze cât de curând şi desbaterea şi
este ţinut obiectiv, îl reproducem la unanim la ounosoinţă răspunsul vice-şpa-
sciinţâ de drept ale lui Mureşianu. Cu ou- votarea .
14
locul acesta în întregul seu. nulu’, trebue să ajungem la resultatul ur
vinte tăiătâre s’a ridicat el în oontra nefe
l£tă ce scrie „Kronstâdter Tage- ricitei interpretări a dreptului de control mător:
blatt“ în fruntea numărului său dela 1) Fişpanul prin oprirea adunării elec
fişpănoso; el arată, oă fişpanul este un Pacea omnipotentă.
18 Octomvre a. c. sub titlul „Dr. torale a comis un act de violenţă, care
organ mijlocitor între guvern şi adminis
Mureşianu şi fişpanul“: însă nu se pote pune atât în sarcina lai, I.
traţia autonomă municipală, este un repre-
Ca întregire a raportului nostru asu 8entant al guvernului, oare are să oontro- oât mai mult în aoeea a sistemului dom Astfel am întitulat acum câteva
pra adunărei generale a representanţei mu- lezs, dâcă legile se respectâză pe depliD. nitor. Zile o notiţă, în care reproduceam
nioipale, dăm loo unui articol ce ni-a venit Dreptul de control este însă astfel înţeles, 2) Fişpanul nu pâte fi absolvat de resumatul telegrafic, privitor la po
din altă parte care se ocupă mai de oă fişpanul după plac pâte să răstârne o dojana, că n’a informat cnm se cuvine litica esternă a Franciei, a vorbirii-
aprâpe cu răspunsul vice-şpanului la inter- lege, pâte să nimicâscă ou o trăsătură de ministerial de interne. program rostite de cătră ministrul
pelaţiune şi cu e6puneri)e proprietarului „Ga condeiu drepturile unei întregi naţionalităţi. 3) Ministerial de interne prin disol- president frances Meline, notiţă în
zetei Transilvaniei Dr. Anrel Mureşiann şi varea partidei naţionale române a făcut cea:
Prooederea fişpanului ou oprirea adu care se (p
oare artiool representă şi punctul nostru un pas fatal, care este nedemn pentru
nării eleotorale a fost ou totul ilegală. Mu „Mulţămită perseveranţei neînfrânte a
de vedere în acostă afacere: mijlocele de putere ale statului ungar, şi
reşianu a anunţat adunarea electorală după ministrului nostru de externe, ni-a reuşit de-a
Intregnl decurs al adunărei generale cum prescrie legea, căpitanul oraşului a este causa încurcăturilor ce au urmat, stăvili focul din Orient, ba, precum sper,
a făout asupra nâstră impresinuea, că Dr. dat permisiunea şi încă în scris, osea ce a cari simt numai de natură de a mări tot a-1 stânge ou totul. Ancora de soăpare a
Mureşianu are în cea mai mare parte drep fost superflu. Cu permisiunea în buzunar, mai mult amărăciunea poporului român. concertului 'europen, oare odiniâră a fost
tate cu espunerile sale. Gravarainele ce le-a densul a mers la adunare; spre marea sa 4) Răspunsul vioe-şpanului a fost pe numai o frasă deşertă, a devenit faptă viuă
făout le-a documentat şi soestea sunt de surprindere, l’a primit aoolo căpitanul ora deplin ooreot şi obieotiv şi de aoeea n’a şi un eveniment mare istoric, oare desohide
altmintrelea destul de cunoscute, ca să nu
şului cu mulţime de poliţişti şi i-a oomu- putut să fiă refusată luarea lui la ounos- pe viitor un orisont plin de speranţe. Con
trebue să fiă mai departe motivate. nioat, oă fişpanul a oprit adunarea, deâro- oinţă nici de naţionalistul cel mai înfocat, certul europân a devenit posibil înainte de
Răspunsul la interpelare al vice-şpa- oe adunări eleotorale ou program naţional fiind-că n’a căutat să souse cele petrecute, tâte în urma legăturii intime şi a comu-
nului a fost pe deplin eoreot şi nioî o’a nu sunt admisibile. ci basându- se n v m a i pe informaţiunile pri -nităţii de interese a diplomaţiei nâstre ou
