Page 30 - 1897-10

Pagina 2. GAZETA. TRANSILVANIEI Nr. 223—1897.
u
interesele diplomaţiei naţiunei împrietinite După visitele Ţarului istoria şi pănă se va cundsce resultatul procedurei în pomenirea celor decedaţi şi a celor oe a
şi aliate". evenimentele, vieţa popbrelor, asu­ curgere. oontribuit la fundaţiunea iubiţilor răposaţi.
Intr’o corespondenţă din Peters- prite şi asupritbre culte şi sălbatice Contra-propunerea deputatului Rotariu Advocaţi ca „agitatori" naţionalişti'
burg, apărută în „Kolnische Zeitung prin şovinismul lor, îşi urmă cursul s’a primit cu 70 voturi contra b. Goldiş Foile ungureBoI ootnuuioă, oă oamera advo­
a
dela 14 c., se accentudză „iubi­ înainte, pănă veni vremea de cei va să (jică de-ooamdatâ n’are loc în oon- caţilor din Sătmar a dispus a se faoe oer-
rea de pace estra-ordinar de mare trei şefi ai statelor cercetate de Ţar, grss. oetare disoiplinară contra a doi advooatl
a Ţarului" şi corespondentul confirmă, doi împăraţi şi un president al Repu- din Şomouta-mare, din oausă, oă în anul
că „alianţa ruso-francesă numai a- blicei,înapoiarăvisitaautocratului rus. 77n toast al lui Faure. In cjiua treout ar fi insoenat o demonstraţia în con­
tuncî de fapt a fost încheiată, după de 14 o. neguţători mea oea mare în Paris tra Ungurilor arangiând, esolusiv ou Ro­
ce din programul frances se elimi­ Congresul naţional 'bisericesc. a dat în onârea presidentului Republioei mânii, fără permisiune dela autorităţi, un
nase redobândirea Alsaţiei-Lotarin- un banohet ou arangiament estrem de bo­ conduct de torţe pe stradele Şomoutei,
giei. In anul 1896“, mai adauge co­ In şedinţa a III, deputatul Nic. Ma- gat şi splendid, spre a-şî manifesta mulţă- cântând oânteoe românesol, prin oarî se
respondentul — „Rusia n’avea decât neguţiu făcu următârele trei propuneri: 1) mirea şi bucuria de resultatul oălătoriei lui preamărea „revoluţionarul" Iancu şi se
se spună numai o vorbă, pentru a Congresul naţional biserioeso să însărcineze Faure la Petersbur?. aţîţau Românii la revoluţiă în oontra Un­
căpăta Armenia". Consistorul metropolitan a elabora pentru La toastul rostit în aoest înţeles de gurilor asupritori. Camera advooaţială s’a
proxima sesiune un regulament pentru ca-
Pentru a ne da mai bine sâmă cătră presidentul tribunalului de comerciii, vâcjut îndemnată a faoe cercetare disoipli­
de însemnătatea acestor două enun- techisarea elevilor dela institutele străine din Faure a răspuns dioând, oă se simte ferioit nară contra numiţilor advooaţl, pe cuvânt,
ciaţiunî, caută se ne reamintim şi întrâga metropoliă, designând locurile, unde de a se afla în mijlocul lumei muncii. oă prin asta ar fi ştirbit vacja corpului ad-
de un articul sensaţional, apărut în să se institue oateoheţl, fixând remunera- Amintesoe de emoţiunea, oe a resimţit’o vooaţial, şi pentru-oă luorâud astfel ar fi
ţiunea şi îngrijind oonsistoriul de institui­
(Ţarul „Petersburskiia Viedomosti“ dela la reîntârcerea sa din Rusia, oând Parisul, călcat jurământul, oe l’au depus oa ad­
12 Noemvre 1896, cam o săptămână rea şi remunerarea oateoheţilor; 2) Con­ ou manifestări unanime şi-a dat espresiă vocaţi. In urma reoursului înaintat de ad­
după ce se întorsese Ţarul Nicolae gresul să delege o oomisiune de 5 bărbaţi, patriotioei satisfaoţiunt, de oare naţiunea vocaţii aousaţî, Curia a aprobat hotărîrea
cari pănă la proxima sesiune congresualâ
II acasă din călătoriile sale pe la întrâgă era şi rămâne cuprinsă asupra cu­ camerei advocaţiale. — Aoâsta este soirea
Viena, Breslau (în loc de Berlin) şi Pa­ să elaboreze un codice sistematic al legilor vintelor schimbate între el, presidentul Re­ oomunioată de foile unguresol. Ca Românii
ris. Articulul era intitulat „Pax vobis" bisericescl, oare să fiă supus sinodului epis- publioei şi Ţarul Nioolae. şomoutenl să fi erangiat anul treout vre-un
oopeso spre revisuire canonică şi congre­
şi tot cuprinsul lui era un fel de „Am mai spus odată şi repet, spre a oonduet ou torţe oa demonstraţiă oontra
sului spre aprobare. 3) Fiind-oă licenţele
admoniare, în cuvinte cât se pote de da ţârii o ioâuă a responsabilităţii sale, oă Ungurilor, nu soim. Soim însă, oă tocmai
cruţătore, recomandând Francesilor protODresbiterale pentru cununii s’au şters, atârnă dela îuţelepoiunea şi priceperea sa în anul treout, ou ooasiunea serbărei mile­
se se lapede de gândurile de răsbu- âr eparohiile au fost îndrumate să se în- politică, oa democraţia francesă să se buoure niului, Ungurii din Şomouta arangi»serâ o
grijâscă de subsistenţa protopresbiterilor,
nare şi se înveţe a uita, aducend de resultatele dobândite. demoustraţiă sălbatică oontra Românilor,
ceea ce în archidieoesă pănă ac}l nu s’a
drept pildă pe însă-şî Rusia, care a Demooraţia aoâsta, a soiut să creeze
făcut: propune, ca congresul să îndrume bombardându-le ou piatri ferestrilo Nu
uitat şi iertat pe duşmanii săi în res- numai instituţiunî republioane, cari cheză- cumva pentru acele sălbătăoii ale lor oa­
belul dela Crimea, şi pe Austro-Un- sinodul arohidieoesan să ia măsuri, prin şeso pacea internă şi oarî asigură pe viitor
cari să se asigure funoţionarea organelor mera advooaţială vrâ aoum să-şi răsbune
garia, care s’a împăcat şi aliat cu o continuitate a vederilor şi tendinţelor,
eseoutive şi să se efeptuâsoă de urgenţă asupra advocaţilor români din oestiune, ale
Germania în ciuda înfrângerii sale fără de oare nu se pâte orea nimic durabil căror nume însă fo'le unguresol le retao??
dela 1866. salarisarea preoţilor arehidieoesanl. şi solid".
Tote trei propunerile s’au predat di­
F6ia rusescă asigura atunci, că Vorbind apoi de desvoltarea oe o ia Major român pensionat. Majestatea Sa
feritelor oomisiunî.
„decă în causa împăcării între Fran- oomeroiul frances, Faure înoheiă: monarohul a transpus, „la cererea propriă",
cia şi Germania s’ar adresa una său Comisiunea organisatâre propune prin „Tâte poporale sunt însufleţite adl de pe majorul român Igoatia Mârgineanu, co­
alta dintre ele cătră Ţar, el cu dragă referentul său N. Zigre, oa să se ia ia ou- o rîvnă de propăşire dâmnă de admirat... mandantul fortăreţei Albei Iulia, din servi-
voie ar primi rolul de mijlocitor. nosoinţă raportul general al consistoriului La expositia universală oe o pregătim pen­ oiul a c t i v al armatei în pensiune, ou ran­
Popdrele Europei ar pută sci, că metropolitan. Propunerea se primesoe eu tru anul 1900, unitatea în cugete şi simţiri gul de locotenent-oolonel ad honores, espri-
singur numai Ţarul păte striga cătră un amendament făcut de d-1 Cirlea, în sen­ ne va faoe neînvingibili prin iniţiativa şi mându-i tot odată prea înalta s’a mulţă-
ambele aceste ţări cuvântul: P a x . . . sul, oa oonsistoriul să controleze modul munca pentru gloria şi mărirea patriei". mită pentru serviciile prestate.
cum se eseoută disposiţiile privitâre la în-
„Poporul german n’are trebuinţă Cunnniă. D-1 Damaschin Medrea, învă­
a fi admoniat în acâstă privinţă" ... oheiarea căsătoriilor ş' oresoerea copiilor Inaugurarea scotei de agrono­ ţător în Uteu, şi d-ra Lucreţia Vaţian se vor
din căsătorii mixte, făcând chiar şi o ra-
Articolul produsese atunci pretu­ monstraţiâ la ministru pentru curmarea mia dela Hădăuţi. La sfârşitul săptă- cununa Duminecă în 12 (24) Ootomvre o.
tindeni mare sensaţie, cu atât mai abusurilor. mânei trecute s’a inaugurat la Rădăuţi în biserica română gr. or. din Baia. —
mult, că „P. Viedomosti“ vine imediat Se primesoe propunerea comisiei, de-a prima şcolă de agronomia cu limba de pro­ Dorim fericire tinerei păreohl!
11
după „Journal de St. Petersbourg pe punere română în Bucovina. Propunerea pen­
se învita oonsistoriul metropolitan, oa să Prodncţiune teatrală va urangia tine­
scara de oficiositate şi că directorul tru înfiinţarea acestei şcâle se făcuse înoă
pună in practică elaborarea memoriului, ce rimea română din Vaidarecea ou ooasiunea
ei politic este principele UhtomsJci, s’a decis a se faoe asupra vieţii biserioei înainte ou 5 ani din partea d-lui Dr. cav.
una din persânele din jurul Ţarului române gr. or. din incidentul jubileului său de Voloinschi, dâr abia acum s’a putut ţinerei adunărei generale a despărţ. III
cari se bucură de cea mai mare inti­ de 25 de ani. duce în deplinire. Noua şoâlă, în oe pri- (Făgăraş) al Asooiaţiunei, în 24 Ootomvre
mitate cu acesta, pe care prinţul îl înso­ vesce caraoterul ei naţional, pare a fi ne­ n. o. în localul soâlei. Intrarea: Locul I.
Comisia biserioesoă prin d-1 Pavel 80 or., looul II. 60 or., parter 40 or. de
ţise în călătoria lui, ce o făcuse prin asemănat mai promiţătâre oa oea din Câm­
Rotariu referâză asupra raportului consis­ persână. Venitul este destinat: jumătate în
Siberia, în anul 1891, fiind încă moş­ pulung, oare deşi înfiinţată pentru Români,
toriului metropolitan despre aotivitatea sa favorul Asooiaţiunei şi jumătate în favorul
tenitor al tronului. a devenit un ouib de germanisare încă în
dela 1 Ian. 1895— 30 Sept. 1897. Din acest şoolarilor săraol de-acolo. Inosputul la 6y
primul an dela înfiinţarea sa. Noua şoâlă 2
Foile din Austro-Ungaria, cari raport reese, că numărul credincioşilor în âre săra. Ofertele marinimâse se vor chita
dela Rădăuţi este dotată ou un corp învă-
în acestă privinţă sunt în posiţiune acest period a crescut dela 1,632 440 la în public.
ţătoreso compus numai din Români şi înoă,
de a vorbi mai obiectiv decât orî- 1,671.815 (va să cfi 8, oresoerea ar fi de Se vor juoa piesele: 1) „Rămăşagul*,
e
şi-care altă presă europână, comen­ 39,360 suflete). după cam spune „Patria", Români harnici, do V. Alexandri, prin: Georga Turdaan,
tând articulul „ Pax vobis*, erau de pă­ dela cari ne putem aştepta, că vor păstra
In şedinţa V, de erî, Luni diminâţa, caraoterul românesc al şoâlei. S’au anunţat d-şâra Iulia Darvas, d-şâra Viotoria Boeriu,
rerea aprăpe unanimă — germane deputatul V. Mangra făcu propunerea, oa Navin Lungooiu eto. 2) Harţă Rezesul,
şi slave, liberale şi conservatore — 23 tineri români pentru a fi primiţi în
congresul să îndrume oonsistoriul metropo­ operetă comică într’un act de V. Alexandri,
că un astfel de articol n’ar fi fost aoâstă nouă şcolă, de mare importanţă pen­
litan de-a face şi preseuta uu memoriu că- representată prin: N. Lungooiu, G. Tur-
posibil în „foia Ţarului", dâcă pe tru agrioultura raţională.
tră monarch, rugându-1 să întrevină pentru dean, B. Visoli, d-şora Iulia Darvas şi d-ra
timpul petrecerii acestuia în Paris, La festivităţile înaugurărei presidiul
soâterea din ns a legilor politice biseri­ Viotoria Boeriu. — După produoţiune joc,
între 4—9 Octomvre 1896, nu s’ar ţărei a fost representat prin însuşi preşe­
cesc!. — Propunerea s’a predat biuroului.
fi vorbit de eventualitatea împăcării dintele tărei, conte Goess, âr comitetul ţării
între Francia şi Germania prin mij­ Comisia verifioăt6re, prin referentul prin d-1 baron Mustatza, care a desohis fes­ Congregaţia comitatului Hunedora
locirea Rusiei; ba şi mai mult, decă său Dr. Liviu de Lemdnyi, propune a se ve­ tivităţile înaugurărei prin un discurs rostit,
Ţarul n’ar fi găsit în cercurile, — de rifica alegerea de deputat oongresual a vi­ în limba română, căruia i-a răspuns direo- ţinută în Deva la 14 Oct. n. 1897.
sigur de-ocamdată fărte restrînse, der carului apostat Goldis Joslca. Acâstă peni­ torul nou înfiinţatei şoâle, d-1 Motrescul.
cu atât mai cumpătate şi hotărîtore— bilă afacere a dat nascere la disouţii fârte Corul elevilor a intonat apoi imnul popo­ Voluioia fişpânâsoă, eseroitată cu uu
din Francia, diposiţii pentru o astfel vii. Deputatul P. Rotariu întrâbă pe Me- ral, după oare întrâga societate a visitat cinism revoltător, şi violarea celui mai
de împăcare, pe basa de a uita — Al- tropolitul, dâcă este adevărat, că în contra institutul şi tâte arangiamentele lui, oarî, scump drent de-a putâ lua cuvântul, a pu­
saţia-Lotaringia. vinarului Goldis e în curgere cercetare dis­ după oum i-se reportâză „Patriei", suut la tut să desilusioneze acjl şi pe cei mai adicţl
ciplinară? Metropolitul deolară, că consis- supuşi ai guvernului ungureso. O nepăsare
Presa germană, de tote nuan­ înălţimea ohiămărei lor. La banchetul fes­
toriul metropolitan s’a ocupat ou declara­ mai păoătâsă şi o supunere ârbă mai na-
ţele, se înţelege, a salutat cu o bu- tiv, centrul toastelor ).’a format d-1 br.
ţiile, ce le-ar fi făcut Goldiş ou ooasiunea mernioă, oa în şedinţa Congregaţiunei de
curiă der mai mult reţinută, înăbuşită, alegerei sale de deputat, dietal, şi-a espri- Mustatza, oăruia i-se atribue neperitâre me­ ast&cjl, niol că se pâte. Guvernul maghiar
decât manifestată, acestă propunere mat regretele şi a predat afacerea episoo- rite întru înfiinţarea acestui institut. pâte fi mulţămit pe deplin, oă are un demn
din partea Rusiei, mai corect (Ţ 8 a Durere însă, că la festivităţile înau-
pului dela Arad, oa competent în eausă. representaut şi o armată bine dresată, ca
Ţarului; dâr nici o fbiă nu şi a expri­ gurărei au luat parte puţini Români şi
Aoesta însă neajungând la niol un resultat, să-şî pâtă faoe trâba şi aici, după oum îi
mat speranţa, că de astă-dată Fran- aoâsta din oausă, oă Românii din locali­ place. Interesele mari şi vitale ale popo-
cesii, afară de acele câte-va cercuri, s’ar oestiunea s’a transpus sinodului episoopeso. tate nu s’au îngrijit să faoă ounosoută prin­ raţiunei acestui comitat s’au dovedit şi astă-
După primirea acestor lămuriri, deputatul
gândi măcar a discuta o astfel de tre popor aoâstă serbare!...
P. Rotariu face următârea contra-propu- dată de flâourl, — capul lucrului e: voinţa
propunere.
nere: considerând, că oonsistoriul metro­ guvernului ungureso.
Foile francese, după tempera­ politan a ordonat a se lua măsurile recla­ La 90 de obiecte, oarî de cari mai
mentul politic al diferitelor tabere, mate de interesul biserioei în causa vica­ ponderâse, au fost pu3e la ordinea cjilei,
pe care le slujesc, parte tăceau cu rului Goldiş, pentru atitudinea lui la ale­ — 7 (19) Octomvre v. şi ce să vecjl? din cei peste 500 membri
totul (cele mai oficiose); parte re- gerea sa de deputat; oonsiderând mai de­ Parastasul pentru iubiţii răposaţi se ai congregaţiunei, abia s’au presentat vre-o
fusau mijlocirea în cuvinte politicose parte, că urmarea acestei proceduri pote va săvârşi Duminecă în 12 (24) Ootomvre 80—90, în majoritate funoţionarî parte la
(semi - oficiâse, semi - independente); să fiă eventual discualificarea lui biseri- c. în oapela din Grâver (Braşov) dela 9— administraţiune, parte în serviciu de stat.
parte se arătau supărate, etc.... câsoâ: congresul ţine în suspens verificarea 10 âre a. m. Se va rosti şi cuvântare întru Membri români încă au fost puţini.