Page 31 - 1897-10

Nr. 228—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina

In cuvântul de deschidere, fişpanul De aoeea fişpanul avea interes vădit, drept, prin urmare nici nu se pote pune NECROLOG-. Jalnicii Septimia N. R.
br. Szentkereszti, în frase sforăitâre, arată, ca iuterpelaţiunea să se facă muşama şi el întrebarea făcută de fişpan, cu atât mai Danilesou, Eva Danilescu, Alexandru şi
oum acjl „regele * ou „naţiunea sunt în să scape teafer. Şi aoâsta a şi suooes, de-o vârtos, oă interpelarea deja s’a oetit. Fiă- Clara Danilescu cu fiii, Bucur şi Susana
4
14
bună înţelegere. Fericită este pc|î naţiunea parte prin puţina praxă şi pripa interpe- oare membru are drept de-a pune întrebări Popovicî, luliu şi Elena Popovicî, Inginer
maghiară, d'oe fişpanul. că pe tronul S-lui lantului, de altă parte prin volnicia şi ne- vioe-şp8uului. Vice-şpanul are datoria să Emilian şi Dia Popovioî ou fiiul, Cornel şi
Ştefan şede acel mare şi înţelept domnitor, respectarea legei de cătră fişpan, şi, în răspundă şi dreptul oongregaţiunei se res- Viotoria Popovioî, Inginer Octavian şi Mă­
sub a cărei ocârmuire ţâra nostră, atât în fine, priu voturile celor ce se tem de pu­ trînge numai întru a deoide, dâoă ia sâu nu rie Pop ou fiiul, Inginer Obto şi Elena Po-
cele materiale, cât şi în cele oulturale, a’a terea fişpanulu’. la ounosoinţă răspunsul dat de vioe-şpan? poviol cu fiii, Virgiliu, Valeriu şi Ersilia
des^oltat ou paşi eigantiol. Şi acestâ des- Lucrul s’a petrecut aşa, oă după oe Nu are însă dreptul să oprâsoă pe nimeni Popovioî: au profunda durere de a anunţa
voltare şi importanţă a nostră europână au fişpanul a adus la cunosoinţa adunării, oă de a pune întrebări vice-şpanului. oruda pierdere a neuitatului lor soţ, fiiu,
reounoscut’o de curând oei doi monarohl, s’a insinuat o interpelare, membrul L&zar Mai departe nu a putut vorbi, oăol frate, ginere, oumnat şi unobiu
âspeţii regelui maghiar la Budapesta. Arpâd a făout proDunerea, ca inierpelaţiunea oâta funcţionarilor şi a diregâtorilor de tot Nicolae R. Danilescu,
Dâr — cjioe mai departe fişpanul — înainte de a se ceti sS se ia dela ordinea soiul, oarl fac majoritatea în representanţa Inginer hotarnio, inspector silvio, inspeotor
regele nostru a pus vârf iubirei sale faţă (filei. comitatului, au sărit în pioiâre şi au insoe- şef al servioiului 9ilvio al armatei române,
de naţiunea nâstră Drin mărinimosul dar, Aoâstă propunere a pus în uimire pe nat o nouă furtună; fişpanul cu suris şi profesor şi fost director al şcâ'ei speciale
de a ridioa pe spesele sale 10 statue întru toţi, fiind luoru ounosout, oă iuterpelaţiunea ou saroasm a pus de nou întrebarea, âr de silvicultură dela Brăneştî, fost director
şi profesor la şcâla de agrioultură dela He-
amintirea unor mari bărbaţi de ai noştri, diu vorbă s’a compus ou consimţământul majoritatea a hotărît a nu se admite interpe­ restreu, fost membru în oomisia perma­
dintre cari unii au fost luptat chiar în con­ propunătorului. Fişpanul oreejend, oă aoâstă larea. Contra s’au sculat numai 9 inşi. nentă pe lâugă ministerul domeniilor eto.,
u
tra antecesorilor sâi . Pentru aoâsta fişpanul propunere ar fi o cursă, nu a admis’o la Vioe-spanul, sgulit în. soaun oa un pă- cavaler al ordinelor „Stâua României**,
face propunerea, ca Oongregaţiunea să îna­ vot, oi a provooat pe iuterpelant, ca să-şî oătos, tăo9a oa mutai, âr interpelantul ou „Corâna României** şi posesor al medaliei
inteze câtră „rege** o omagială adresă. oetesoă interpelaţiunea. puţinii săi amiol înjurând şi blâstămând în­ „Bene merenti**,
Las să judece ori-oare cetitori, cum se Interpelautul apoi a oetit o interpe­ treg constituţionalismul ungureso, acum încetat din vieţă astăfil în 17 Oot.
potrivesoe un astfel de cuvânt de desohi- lare din 9 punote, în oare, adresându-se deolaraţ şi da ei oa fals, s’au depărtat. st. n. după o scurtă dâr grea suferinţă în
dere într’un comitat eminamente românesc; oătră vioe-şpan, îl îutrâbă, dâeă e adevărat, Terenul a rămas aoum liber fişpanului etate de 48 ani, împărtăşit fiind ou sfin­
au însemn numai atâta, că frasele fişpanu- că episoopul Majlâth l’a avisat ofioios, oă „învingător" şi în câteva pătrare de 6ră tele taine.
lui nu au adus îa estas nici ohiar pe mem­ va veni în oomitat, în visitaţiuue oanonioă ? tâte oelelalte obieote restante se deliberară Cortegiul funebru va porni din oasele
brii maghiari, oă nu se prea întreceau în şi dâcâ da, fâcut’a vice-şpanul vre-un pas, de cei 10—-15 funoţionarl, oe mai rămaseră socrilor îq fi'ua de 19 Oot. n. la 3 âre p.
„âljen“-urî, âr pe membrii români, întru oa episoopul să fiă primit preoum se pri­ în sală, ca să nu-i fiă urît fişpanului. m. spre cimitirul oomnn din Haţeg, unde
cât l’au asoultat, i-au lăsat de tot, reci, de­ mesc de obioeiă capii bisericilor? Dâoă a Aşa se administrâză aefi la noi. Ser- se vor aşefia spre odihnă eternă rămăşiţele
daţi fiind ou asemenea frase menite a mai făcut, oum s’a întâmplat, că porta trium­ man popor român, pe oe mâni ai ajuns, soumpului defunct,
băga suflet în aderenţii guvernului. fală, ridicată de oatolioî, chiar la ordinul oioe ie representă după lega, cine te ad­ H a ţ e g , 17 Ootomvre n. 1897.
Trecând la ordinea de c}i, s’a luat în vioe-şpanului s’a dat jos, âr trenul separat ministrâză ou legea şi cine îţi uroă mereu
desbatere budgetul pe anul 1898. Din acest s’a retornat în (jiua când era să sosâ3oă dările, ca să poţi muri de fâme cqai iute!!
budget se vede, oă pentru trebuinţele ad­ episoopul? Este adevărat, că fişpanul s’ar Corespondentul D I V E R S E .
ua
ministraţiei De anul viitor se reoere o sumă fi sfătuit în cfi premergătâre cu şefii ofi-
Originea corăbiilor paucerate. Prima ideă
de 113,029 fi. 60 or. din cari însă 3309 fi. cielor, ţinând împreuuă cu ei o oonferinţâ, ULTIME SOIRI. de-a scuti ou fier oâstele corăbiilor oontra
'80 er. nu se aoopar si prin urmare impo- în oare să se fi datloziuoa, oa funoţionarii
Agram, 18 Octomvre. Oposiţia ataourilor inimice, datâză de prin vâoul ai
sitele ârăşî trebue se se urce cu 1 % ! Co- să nu outeze a saluta ofioios pe episcop,
croată are de gând de a intenta 12-lea. Aoâstă idee a fost pusă în praxă de
misiunea permanentă propune primirea bud­ căci la diu oontră vor fi traşi la răspun­
proces lui Max Falk, seu mai bine cătră Normancjî, cari pentru întâia-âră au
getului şi votarea peroentului. dere şi daţi de gol în publioitate ? obdus oâstele oorăbiilor de răsboiu ou fier.
cjis c]i aru u s u 11
l i ® n-P- Llotjd , care a
Referentul, într’o vorbire lungă, se în- Dâoă e adevărat, oă s’au făout pregă­ Cruciaţii din vâoul al 12-lea şi 13-lea tot
afirmat, că turburăriie ultime din
câroă a dovedi posiţîuue de posiţiune, oât tiri pentru primire, oum s’a putut întâm­
Croaţia le-a pus la cale oposiţia. astfel şi-au soutit oorăbiile oontra atacurilor.
de „esaot** e făcut budgetul şi oât de „mo­ pla, că vioe-şpanul nu a primit ofioios pe Petru de Aragonia însă lăsa să-şi obduoă
tivate** sunt erogaţ’unile mai ales cele re- amintitul episcop? Este admisibil, ou oale întrunirile din Craiova şi Ploeşti. cele 1350 corăbii de răsboiu ale sale cu-
f'eritâre la mileniu. Deşi toţî membrii pre­ şi oinstit, ca atunci, când vine un oap al piei orude de animale, âr Ioaniţii îşi obdu.
sanţi an putut înţelege şi simţi, câtă po­ biserioei rom. oat., o Dersână cu drept pu­ Dumineca trecută s’au ţinut, pre­ ceau oorăbiile ou plăol de tinichea.
vară va pune pe umerii contribuabililor blic, membru al oamerei magnaţilor, oa să cum seim atât la Craiova, cât şi la
budgetul presentat, nu s’a aflat un singur facă visitaţiune canonică în comitat, pri­ Ploescî întruniri publice în causa
representant ungur, oare să cuteze a-şî ri­ mul funoţionar al comitatului să se dea la naţională.
dioa glasul. o parte şi să oprâscă şi pe alţ’î ca să ia In Craiova s’a fost format un Nou a b o n a m e n t
Dintre membrii români, d-1 Francisc parte la festivităţi şi prin aoâsta să dea comitet în vederea îutrunirei naţio­ la
Hossu Longin, luând cuvântul, a (jis cam ansă la soandal publio? nale. Acest comitet compus din d-nii: Gazeta Transilvaniei
următdrele: Şi dâoă tâte acestea s’an întâmplat, I. T. Cheţianu, N. Economu, C. Filipin,
Deolar din capul locului, oă eu nu spre ruşinea oraşului Deva, a întreg comita­ I. Peruianu, C. Carianopol, N. I. Pet- Cu 1 Octomvre 1897 st. v.
primesc budgetul presentat, pentru-că acela tului şi cu violarea cuviinţei datorite ori­ culescu, I. Faur, N. P. Guran şi Al. s’a deschis nou abonament la care
nu este şi nu pâta fi în proporţiune ou pu­ cărui 6spe: are vice-şpanul de cuget să Varlam a adresat un apel căldnros invităm pe toţi amicii şi sprijini­
terile de oontribuire »le poporatiunei aoes* cătră cetăţeni, învitândn-i a lua parte
dea satisfaoţiune atât episoopului vătămat, torii fâiei ndstre.
tui oomitat. Cele oe ni-a spus d-1 referent oât şi publicului blamat? la întrunirea tineretului universitar
pot să fiă bune şi adevărate, nieî-deoum pentru „a protesta în contra abera- BVeţul (abonamentului!
Aoâstă interpelare a fost asoultată ou
însă nu justifioă ridicarea de nou a impo- ţiunilor unguresc!** şi a arăta că nu Pentru Âustro-Ungaria:
o deosebită atenţiune şi, oând interpelon-
sitelor. Este uşor a arăta, oâte trebuinţe desaprobă pe frăţiilor în crâncena pe -U.XI. a.33.
tul a gătat de cetit, s’a făout un sgomot .............................. 12 £L.
se recer pentru a administra bine, dâr este luptă, ce o portă peutru existenţa pe şese l’u.aa.î. . . . . . . . © £ L .
obicinuit numai atunci, când se buiduiesc
greu de a-le crede şi şi msi greu de a-le vorbitorii români. lor naţională. pe trei lvwal ........................................................... 3 fi.
suporta pe tâte. întrunirea a fost presidată de Pentru România şi străinătate:
înainte însă de oe interpelantul şî-ar
Eu aşa ored, că fiă-oare din noi ou- venerabilul profesor I. Faur, care a pe rrrr an . . . . . •©O franci
fi putut motiva interpelarea, o fost oprit
nâsoe si simte nenorocirea oe a bântnit în fost ales cu aclamaţiune. Au vorbit pe şese 1-unî . . . . . 2 0 , ,
prin fişpan, care (jise următdrele : După oe pe trei 1-u.rrx ........................................... IO „
aoest an poporaţiunea oomitatulni nostru; d-nii Miculescu (student), Dr. Dră-
din textul interpelării ffi’am oonvins, oă Âdministraţiunea
ounâsoem ou toţii calamităţile economice şi geseu. T. Policrat, D. Popovicî, D.
cele cetite nu se refer la nici unul din „Gazetei Transilvaniei .
18
financiare, apoi ohiar funcţionarii oomita- ramii adrainistraţiunei, şi după oe în senul Gheorghiu, Aurel Iliescu, Oiocazanu
tensî soia bine. că în ce stare deplorabilă şi Al. Ciurea (student). Acesta a ce­
§-lui 13 din regulament, interpelări nu­
se află poporul dela sate în preajma iernei, tit o moţiune, prin care se pro-
mai în cadrul administraţiunei se "pot
în oare intrăm. testeză în contra insinuărilor, cum L i t e 8 ' a 4 a s s a ă .
face, — deşi îmi stă în putere, ca
De aoeea nu mă pot mira îndestul, că visita dela Budapesta a pus ca­ „Familia**, revistă beletristică-literară,
să du admit aoâstă interpelare, totuşi oa
corn de oompunătorii budgetului, în loo să păt cestiunei naţionale; se consideră oe apare îu fiă-oare Dumineoă la Oradea
să nu mi-se pâtă tjioe, oă mă tem de cu­
vină ou împuţinarea erogatiunilor, mai decorarea lui Jeszenszky ca o sfi­ mare sub redacţia d-lui Iosif Vulcan. — Nr.
prinsul ei, precum nu mă tem niol de aousa-
propun o nouă sarcină de l°/ ! In loc
0 ţiunea, oe a făout interpelantul contra mea dare adusă sentimentului naţional 40 din 5/17 Ootomvre a. o. (anul al 33-lea)
de-a întreprinde paşii neoesarî, ca să ce­ şi se adreseză calde simpatii fraţilor, are următorul cuprins: Nioolae Popovioî
la ministeriu, las tâtă oausa la judeoata
rem sistarea esecuţiilor s’ uşurarea dărilor, cari luptă pentru limbă şi naţiona­ (ou portret); Pentru ea (poesiă) de N. Ră-
oongregaţiunei şi deol pun întrebarea : per­
•ridioăm greutăţile fără de milă. Din cau- litate. Moţiunea s’a primit cu mare dulesou-Niger; O visită la castelul „Iulia
mite oongregaţiunea, oa interpelarea oetită
-sele arătate nu votez budgetul presentat. însufleţire. Haşdeu** (fine) de I. L. Caragiale; Cuge­
să se pâtă face ?
Budgetul şi peroentul propus, fără In Ploescî la gară studenţii au tări; Serisâre (poesie) de Emilian; Orbnl
O nouă furtună s’a ridioat din aceste
altă vorbă, se votâză ou o majoritate oo- fost aşteptaţi de un mare număr de (sohiţă) de Viora din Bihor; Păstorul (poe­
ouvinte şi maobinaţiunî ele fişpanului, şi nu
vîrş'tore. De aoi încolo tâte obiectele puse cetăţeni cu stegurî şi rnusică. întru­ siă după Heinej de Sex. Til.; Roma, schiţe
prea măgulitâre epitete s’au aruncat asupra
la ordinea <Jiîei se primesc fără discuţii. nirea s’a ţinut sub preşedinţa bătrâ­ ou oreionul (urmare) de Smara; Henrio
representantului guvernului.
înainte de-a treoe le obieotele aŞa nului profesor Ioan I. Romanescu. Au Ibsen, studiu critic (urmare) de Sexbil Puş-
-cjise „interne**, fişpanul face cunoscut, oă Acuma deci era vorba, oa să se dis­ vorbit: studentul G. Tamara, pro­ cariu; Don de Fedro (poesiă) de NuşI Ta'-
advocatul Dr. Pândy Istvân a insinuat o cute asupra întrebării Ipuse de fişpan. In- fesor Teodor Raica, stud. Antemi- liu; „Salon**: oorespondenţa ou mama ; Ilns-
interpelaţiune. E de însemnat, că despre terpelantul s’a înoeroat în mijlooul sgomo- reanu, deput. Gheorghe Dobrescu şi traţiunl: Lupta ou orooodilul şi Din Afrioa-
iuterp9laţiunea aoâsta se vorbia deja îna­ tului asurzitor a dovedi, că interpelarea Y. Dimitrescu-Brăila. de-sud. Literatură şi arte. Ce e nou ? Posta
inte de congregaţiune şi se soia, oă aoeea lui se referă la administraţiune, deol are In fine s’a primit între acla- redacţiei; Călindarul săptămânei. Anun-
va da ansă la mari discusiunl. Se vedea pe dreptul să facă interpelarea. maţiunî entusiaste o moţiune de ace­ oiurl. — Abonamentul pe an 8 fi.; pe /
1
2
faţa fiă-cărui membru, oă aştepta ou ne­ Membrul Francisc-Hossu-Longin arată, laşi cuprins ca cea din Craiova. an 4 fi., pe trei luni 2 fi. Pentru România
răbdare să vadă oe va urma, fiind-oă in­ oă dreptul de-a putâ pune întrebări vioe- Dumineca viitdre 19 Oct. v. se pe an 20 lei.
terpelaţi unea avea d9 soop să compromită şpanului este basat în lege şi regulament, va ţine o nouă întrunire la Ploescî,
.procedura fişpanului în oausa primirei, este un drept constituţional, de aceea oon- conchemată de comitetul central al Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
respective neprimirei episcopului rom. cat. gregaţiunea nu pâte fi îndreptăţită, ca se Ligei.
Mâjlâth. împedece pe cineva în eseroiareu acestui Redactor responsabil: Gregoiiu Maior.