Page 33 - 1897-10

SetaiSuet AMraîraîtat, „Şueta" iese în Eii-care di.
îl figosrîfli ADonainente pentru Anstro-Dngaria:
SWHfWţ pifiţa km'8 Sfe 30, Pe un an 12 îl., pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
SoisbozI aofeaasate aţi 20
jtyisaeţ».Mcmpcsişte na ao N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
Pentru România si străinătate:
MdatH/lTE ao psimeao la Admi- Pa un an 40 franol, pe şetc
i«i*traţ!uno în Sraşov sji la os« luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
iwătirele Birouri da anunslurl: N-rii do Duminecă 8 franci.
în Yienii: if. Duhtt, Semrvh
ichaiek, Rudclf Mono, A.. Oppilik* Se prenumără la tăte ofieiei.e
Naohfolf-or; Inion Qppeii?., J. poştale din întru şi din aiară
Skmnebcr, In Budapeuta : A. T. ai ia dd. colectori.
Qoldbcrfferff, Xskstein Jlsmat : în AtmnaiBMiU patiu Braşov
Baeniosoi: Agtrcs (iavru, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
oarsaie de Uoumanio; în Ham- târgui Inului Nr. 30 etagiu
burg,: Xaroii/t & Liibmann, I.: pe un an 10 fl., pe ş6se
Proţul Inssrţlur.llor: o seria lnni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Kajrmond pe 0 colină 0 er. ţi Cu dusul în casă: Po un an
BOcr. iimtnra pentru o publi­ a i n T u l 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dace după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
Sărită şi învoială. siu 15 bani. Atât abonamen­
Reclame pe pagina a S-a o tele cât şi inserţiuniie sunt
seria 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 224. Braşov, Joi 9 (21) Octomvre 1897.

Saşii moderaţi şi noi. şilor -cu naţionalităţile mai mari din Der în punctul acesta, ce-i pri- 1852 pentru pedepse de acestă natură cau­
ţâră, cum sunt Românii, ar fi îm­ vesce pe ei, domnii dela „Kron­ ţiunea foiei ehezăşesee, fără considerare la
Organul Saşilor moderaţi „Kron- preunată chiar cu cele mai mari pe- stâdter Tageblatt" par a fi de-ocam- personale judecate, în urma sorisorii de
stâdter Tageblatt" mărturisim;, că ricule pentru ei. dată liniştiţi, din care causă li-s’au şi mai sus te provoc d-le primar, ca cheltuelile
ni-a causat prin articulul seu, ce Recunoscerea, ce o face orga­ părut superflue admoniările repeţite de proces de 234 fl. 35 cr. şi oheltuelile de
l’am comunicat cetitorilor noştri în nul săsesc moderat adevăratului sen­ ale membrului român interpelant, că întreţinere de 34 fl, 80 or. la olaltă 269 fl.
numărul de erî, ârecare surprin­ timent naţional şi consciinţei de uşor ar putâ să vină rândul şi Sa­ 15 or. în sensul §-lui 16 din prooedura de
dere. drept, de care sunt pătrunşi Româ­ şilor. pressă din 1852 se le detragl din cauţiunea
După atitudinea, ce a observat’o nii în lupta lor în contra volniciilor Acesta rămâne reservat viito­ Ziarului „Tribuna“ din loc şi să le trimiţi
majoritatea în congregaţia de Vineri, şi a ilegalităţilor stăpânirei ungurescî, rului de-a o dovedi. Pănă atunci la mine",
ne-am fi aşteptat din partea acesteia nu mai are deci, după declararea însă nu putem să nu ne esprimăm „Tot-odată te provoo, oa să îndrumi
mai mult la o ignorare a cestiunei de mai sus, decât o valăre teoretică. îndoelile năstre cele mai leale şi pe proprietarul foiei, să întregăsoă oauţiu-
sulevate prin interpelarea asupra opri- Ea vrâ să ne dea a înţelege, că hotărîte. nea din nou cu suma detrasă acum şi des­
rei adunărei române din tâmua tre­ Saşii noştri guvernamentali — pe Trecând acum la constatările, pre întregirea cauţiunei să-’ml faci raport".
cută. Der articulul amintit al orga­ cât le este cu putinţă în veltârea ce le face organul Saşilor moderaţi
nului majorităţii săsescî, care cum, mecanismului sdrobitor al maşinei ca conclusiune din întrega discu-
a declarat apriat „Kronstâdter Tage­ de administraţiă a statului, — stă- siune în cestiunea dreptului de în­ Pacea omnipotentă.
blatt", representă punctul seu de ve­ ruesc in politicis a se ţine cel puţin trunire, luăm cu satisfacţiă la cunos­
dere în acăstă afacere, ne arată, că teoreticesce la nivelul pretins de prin­ cinţă, că cel puţin pe cale cjiaristică îl.
şi în cercurile Saşilor moderaţi se cipiile, cari condiţionâză libertatea cercurile majorităţii condamnă actul Cel dintâiil care s’a dus la Pe-
dă o deosebită importanţă caşului. şi esistenţa lor naţională nu mai pu­ de violenţă al fişpanului, săvîrşitprin tersburg, a fost împeratul-rege Fran-
Luăm act de acesta cu bucuriă. ţin ca şi a Românilor. oprirea adunărei române electorale, cise Iosif.
pentru că o considerăm ca o isbândă Recunoscând şi noi la rândul deşi caută a-1 pune mai mult în In toastul seu monarchul nostru
a dreptei cause, ce o representăm, nostru simpatia platonică, ce o ma­ cârca sistemului domnitor; condamnă a accentuat „strînsa amiciţiă", care,
căci ni-se dă în principiu dreptate nifestă organul Saşilor moderaţi faţă întrelăsarea fişpanului de a informa „basată pe sentimentele stimei şi
şi din partea Saşilor moderaţi, cari, cu partea ideală a luptoi năstre po­ cum se cuvine ministeriul de interne; lealităţii reciproce... este o garanţă
precum bine este sciut, se află as- litice în contra forţei brutale, nu condamnă în fine însă-şî atitudinea durabilă a păcii" şi e „convins de
tă<Ţ în tabera guvernamentală. putem, cu părere de rău, să găsim ministeriului de interne în ce pri- succesul reservat nisuinţelor comune“
Cu atât mai mult cad în cum­ nimic, ce ar fi de natură, necum să vesce paşii fatali, ce ia interpris in ale celor doi împăraţi.
pănă constatările, ce le face numita scuse, dăr să afle cel puţin esplica- prigonirea partidului naţional român. Ţarul încă a confirmat „sincera
făiă cu privire la procederea fişpa- bilă o astfel de atitudine a Saşilor Aceste constatări, deşi sunt fă­ amiciţia", ce-i unesce; în urma căreia
nului şi a ministrului de interne faţă într'o cestiune de legalitate şi de li­ cute cu cele mai mari reserve şi pe vor fi asigurate „binefacerile păcii"
cu noi Românii. bertate eetăţenescă, a căreia gravi­ lângă declaraţia categorică, că Saşii şi de-asemenea a accentuat „deplina
nu vor să accepte nici un fel de
înainte de-a trece însă la aceste tate o accentuâză atât de elocvent solidaritate cu Românii, le consi­ solidaritate. . . . privitâre la înaltul
constatări, se ne fiă permis a ca- „Kronstâdter Tageblatt",—să o afle derăm totuşi ca un semn de pro­ scop", pe care-1 urmăresc ambii.
racterisa cu puţine cuvinte întreg esplicabilă măcar întru atât, întru gres al acestor cercuri săsescî în Dintre comentările de-atunci ale
tenorul articulului fâiei săsescî. cât acăstă făiă află esplicabile „es- presei austro-ungare asupra însem­
cedările sistemului de guvernare un­ convingerea lor, că sunt momente şi
El ni-a făcut impresiunea, că că în cel mai de-aprâpe viitor se vor nătăţii visitei ne vom mărgini a
înainte de tăte are de scop a justi­ guresc obicinuit". ivi şi mai multe momente, în cari tătă cita pentru moment numai pe acela
11
fica procederea majorităţii, care a Căci una din două ori s’a în­ înţelepciunea oportunistă, tătă pre- al (Ţarului „Reichswehr din Yiena,
luat la cunoscinţă răspunsul dat de tâmplat o vădită călcare a legei în cauţiunea moderată şi tătă târna de-a una din cele mai competente foi de
vice-şpanul la interpelaţia d-lui Mu- acest comitat, ori nu; decă da, atunci, nu intra cumva în contact mai strîns a tălmăci vederile cercurilor, cari
chiar de partida guvernamentală fiind, ţin la integritatea monarchiei ca
reşianu, susţiind, că acestă atitudine cu Românii nu va mai plăti o câpă
a fost formal corectă şi că nici cel majoritatea representanţei năstre mu­ degerată. mare putere. Etă ce scriea acest
mai înfocat naţionalist nu putea să nicipale a trebuit şi trebue se o com­ (Ţar în ajunul plecării împăratului-
nu ia la cunoscinţă răspunsul vice- bată şi să ’i se opună. rege la Petersburg:
şpanului, care a fost „pe deplin co­ Nu ajunge, ca ea să se tupileze la Nouă aplicare a patentei abso­ „Călătoria împăratului nostru la Pe­
rect şi obiectiv". spatele răspunsului vice - şpanului, lutiste împărătesei dela 1852. Ca do­ tersburg, preoum o şi mărturisesoe întrâgă
Numita făiă a avut însă pre- care în fond n’a (Ţs alta, decât că: vadă, că vigorea patentei absolutiste uustriace pressă diriguitore rusăsoă, preoum o dove-
cauţiunea, ca să cŢcem aşa, de a da nu sciu, n’am vecjut; ceea ce s’a în aşa cţisul stat constituţional unguresc, n'a desoe modul cum e întocmită suita impo-
petrecut cade numai în resortul cjei-
părerei sale şi o tălmăcire practică, fost nioî-odată mai mar© ca tocmai în mo­ santă, care însoţesoe pe monarchul, ara o
declarând franc, că noi Românii nu lor majorum gentium, aparţine numai mentele aceste, reproduoem aiol ordinii], însemnătate istorică. Aoestă oălătoriă aduce
avem să ne aşteptăm la mai mult sferei puterei discreţionare a fişpa- ce l’a adresat iişpanul comitatului Sibiiu, eliberarea Europei de prozele unui resbel ge­
din partea Saşilor; n’avem să ne nului, care dela ministrul purcede; Thalmann, cătră primarul din acel ora?, ou neral continental; ea aduce eliberarea con­
aşteptăm mai cu semă, ca ei în aşa-dâr de ce mă trageţi pe mine data de 9 Octomvre 1897 Nr. 987. Acest tinentului de exploatarea şi monopolisarea
lupta nostră cu stăpânirea pentru la răspundere, când tăte s’au întâm­ ordin a fost comunioat administraţiei „Tri­ prin Englitera a comerciului lumii. Şi cei
apărarea dreptului nostru de întru­ plat fără ca să mă întrebe cineva bunei* de cătră primarul Drottleff cu pro­ din Londra vor trebui să se arangeze în pace
nire să stea pe partea năstră şi să pe mine, care sunt pus aici să apăr vocarea, ca să se conformeze. Efcă-1: cu acest fapt“.
ne dea chiar concursul lor. interesele comitatului ca prim func­ „Conform scrisorii adresate mie de Er în articolul seu dela 12 Iu­
Motivele, ce le aduce înainte ţionar responsabil al lui? procuratura reg. din Cluşiu sub nr, 6180 nie, în care discută despre planurile
„Kronstâdter Tageblatt" pentru a Cu un astfel de răspuns, care, din 3 1. o. Teodor Trombiţaş, Simeon Po- egoistice ale Engliterei în Asia şi
esplica acestă reservă, nu ne sunt admitem, cuprinde adevărata stare a ruţiu, Iuliu Petrioaş, loan Gaia, Nicolae Africa, voind se-şî creeze o legătură
nouă. Cu tăte acestea ele ofer un lucrului, nu era permis majorităţii Rusu. Romul Romanţianu, Simeon Nioora, neîntreruptă între coloniile sale enor­
deosebit interes tocmai în momen­ săsescî din congregaţiă a se mul- Georga Tatar, loan Cădar, Constantin Flo- me din sudul Africei şi între Egi-
tele şi în caşul de faţă. De aceea ţămi. Nu mai ales, că era în joc şi rioD, Vaier Moldovan, loan Giurgiu, Şte­ pet, „Reichswehr" desfăşura, că „este
credem, că merită a fi supuse unei o adunare electorală saso-germană, fan Mariş, Septimiu Basil Murăşan, Iuliu în interesul tuturor poporelor şi sta­
cercetări mai amănunţite, cu atât despre care acelaşi vice-şpan a afir­ Murăşan şi Andreiu Balteş, prin sentinţa telor" de a împedeca acest plan, şi
mai vârtos, cu cât vederile (^iaruiui mat, că ar fi aflat numai mai târ<Ţu adusă în 14 şi 15 MaiQ 1895 sub nr. sfîrşesce aşa:
moderat săsesc în cestiunea conlu- din diare, după ce ea a scăpat de 2644—1895 de tribunalul reg. din Cluşiu, „Politioa speoulativă de cămătar a
crărei cu Românii şi cu naţionali­ oprire ca prin urechile acului. au fost oondamnaţî solidar la plătirea chel- poporului insular engles este, preoum am
tăţile în apărarea intereselor co­ Unde rămâne cu un astfel de tuelilor de proces de 234 fl. 35 or. pentru espus’o în oolonele (Ţarului nostru de mai
mune de conservare naţională se mod de procedare autonomia muni­ delictul agitaţiei comis prin pressă. Au multe-orî, un blâstem atât pentru popărele
contracţie făţiş cu vederile desfăşu­ cipală şi libertatea eetăţenescă? Şi fost oondamnaţî mai departe la suportarea neculte cât şi pentru cele culte, care îi cad
rate la mai multe ocasiunî şi acum la ce consecvenţe va trebui să ajungă individuală a cheltuelilor personale ca se jertfă. Acestă politioă însemnăză înoămă-
de curând din nou de cătră organul acest permanent „nu sciu, n’am vă- vor ivi la executarea pedepsei de închi- tuirea (die Be-wucherung) întregului oonti-
Saşilor,, vercJU), Kronstâdter Zeitung". cjut" al şefului administraţiunei co- s6re". nent europân, care este a îngădui să-i dic­
Ne mărginim dăr acjî a lua cu­ mitatense, când se va tracta mai în „După-oe suma acâsta nu s’a putut teze preţurile banilor şi a mărfurilor negu­
noscinţă de declararea organului urmă chiar de-o adunare electorală înoassa dela numiţii, şi după-oe conform ţătorii toptaugii de pe la ţărmurile Ta-
Saşilor moderaţi, că o alianţă a Sa­ a Saşilor naţionali-moderaţî ? §-lui 16 din procedura de pressă din anul misei.