Page 37 - 1897-10
P. 37
-
ItoMut. ASDisistnţlun, ; ,6azeta‘ iese îi Să-care di.
si Buseniii Abonamente pentru Anstro-Dugarla:
Sîsior. ţia& marş Sg, 38, Pe un an 12 ii., pe şese ioni
Sanao.vi sisfirarnwa» mm *> 6 fl., po trei luni 3 fl»
îwiîasw, — Marmsotl'pio as sw N-rii de Dumlneoâ 2 fl. po an.
ioivimufi Pentru România si străinătate;
;»SERATE se pîjiîieaa lr» ASml- Pe un an 40 franol, pe ş6sr»
sUtfaţluno in tea,?ov şi ÎB >K- luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
(/jatoro’o Blrcur! aa snanslisrî: N-rii de Dumtneoâ S franol.
in Yiona: 21. Duraţi, Bnnrick
Hahalek, Rwiolf Mo»», A. Ovpiliki Se prenumără la t6te ofioieie
îfaohfolger; Anton Oppalik, J, poştale din Intru şi din atară
Umntbcr, in 3ndapesîa: A. Y, şi la dd. aoiootorl.
Voldbcrgcrg, StkaUin Bemat; in ib"nameitnl pentru Brasor
Bnouresci: Agtnca Râvna, Stto- administraţiunea, piaţa mare,
aursalo de iloumanie; in H&m- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
bitrfc,: Karoiya db Litbmann, I.: pe un an 10 fl., pe şeae
Preţul Insorţlunlior: o seri» luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
jarmond pe « ooion.î 8 si. « Cu dusul în oasă: Pe un an
âOos. timbm pontrn o pnbli- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
i>..ire. Publicări mei deno dn?ă 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
«acrită ai învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
Keolame po pugma a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
asrin, 10 or. bău 80 bani. a se plăti înainte,
Nr. 225. Braşov, Vineri 10 (22) Octomvre 1897.
Situaţia în Austria. Imediat după ce s’a reîntors, Deputatul F. Mangra, având în ve mai înainte, făoute de d-1 protopop iNicolan
3
Luni, a luat parte, timp de 2 6re, dere, că guvernul unguresc a înoeput să Maneguţiu, despre oarl am amintit erl.
Din ceaţa haotică cea desă, ce la conferenţa comitetului esecutiv al împartă între preoţi anumite ajutâra oa Propunerea privitâre la codificarea le
acopere frământările politice de din comisiunei parlamentare a majori despăgubire pentru pierderile îndurate prin gilor bisericesol este acâsta:
colo de Laita, isbucnesc din când tăţii, unde s’a discutat mai întâiu, introducerea reformelor politice-biserioesi,
„In decurs de 28 anf dela sancţionarea
în când nisce racje tulgerătore, în presenţa şefului de cabinet, asu âr împărţirea o face după cum îi vine lui
statutului organic şi inaugurarea vieţii nâstre
spărgând suprafaţa ceţei, spre a arăta pra chipului, cum s’ar pute vota to la soootâlă, âr nu după merit : propune oa constituţionale biserioescl, ne-am desvoitat
lumei, parte în lumină adevărată, tuşi provisoriul pactului economic în congresul să se pronunţe asupra naturei şi pe basa aoestei legi fundamentale atât de
parte în una falsă, interesată, stă ciuda obstrucţiei; âr după ce a ple modului de distribuire din punctul de ve mult, încât eu cred sosit timpul, oa să ne
rile de dincolo. cat ministru-president, s’a discutat şi dere al dreptului autonomio al biserioei. gândim la codificarea sistematică a legilor
11
Obstrucţia, ce fusese încâtva domo asupra „postulatelor fiă-cărei frac Tot în aoâstă şedinţă , d-1 deputat bisericescl.
lită în urma duelului Badeni-Wolf ţiuni a majorităţii. Dr.Elie Cristea făcu o propunere ou privire la Am oreat numărâse regulamente şi
şi a afacerei Iro-Gregorig, de-o săp Cine a pus la cale o astfel de uniforma preoţilor. Textul întreg al acestei
insfituţiunl menite a ne garanta progresul
tămână încăce erăşî şî-a reînceput conferenţa, cu astfel de ordine de propuneri este următorul: şi mersul regulat al organismului nostru
jocul, devenind treptat în fiăcare (ţi (ţi — neaşteptată în nesiguranţa şi In biserica ortodoosă generală şi în biserioeso şi am făout sufioientă esperienţă
tot mai bogată în scandaluri, ajun nedumerirea ce domnea atunci, — special în biserioa ortodoxă română este praotioă ou dânsele, pentru ca acjî să pu
gând în şedinţa de Marţa trecută, nu se scie; destul atâta însă, că de astăcjl o cerinţă de ordine disciplinară, ca tem bine distinge, oe anume s’a validitat şi
19 1. c., la cea mai esenţială expresie când cu acea şedinţă, ârăşî tâte in- clerul atât monahal, oât şi mireneso să
a ei, la ameninţări cu pupitre scâse, formaţiunile cele mai nouă spun, că porte permanent uniforma preoţâsoă pre- oe nu; oe ne este de trebuinţă şi ce nu
ne este da folos ?!
în sfârşit la păruială. cerul s’a înseninat încâtva; ceaţa, care sorisă.
De vre-o cinci cţile urmâză în învăluesce relaţiunile între majoritate In metropoliă nâstră din Ungaria şi Adunarea aoestor regulamente, oon-
cameră, ca obiect de frunte al dis şi contele Badeni, s’a subţiat, că s’a Transilvania însă nu se abservă aoâstă ce oluse şi interpretaţiunî risipite, într’uu co
cuţiei,— pe lângă multe alte propuneri făcut un pas bunicel pentru cimen rinţă, căci afară de membrii clericali din dice sistematic, un fal de corpus iuris au-
mai secundare, asupra cărora se de tarea lor, er drept resultat: votarea centrul eparohiilor, de oâţl-va protopres- toritativ, ne est9 de o absolută trebuinţă.
cide prin apel nominal a 425 de de provisoriului ar fi asigurată, ceea ce biterl traotuall şi presbiterl din oomune Şi nu numai magistratura biserioei
putaţi, — desbaterea asupra propune- constitue prima grije a cabinetului mai însemnate, nu numai nu portă nimenea nu numai ofioiantul oe întru aourata îm
rei oposiţiei de a se pune Badeni în actual. uniforma preoţâsoă niol chiar oând se află plinire a ohiămărei sale caută directivă în
stare de acusaţiune pentru unele or Şi încă se mai afirmă, că par in funoţiunl biserioescl, neoum în mod per tr’un asemenea codice, oi şi tînărul doritor
donanţe secrete. Şi lucru ciudat, pe tidele majorităţii vor aştepta cu rea- manent, ca imbrăoăminte cjilnio obicinuită, de ounosoinţe; şi cel oe se pregătesoe pen
când din partea oposiţiei s’au anun lisarea postulatelor lor până după ci adese-orî vedem membri din cler pre- tru ore-oare activitate pe teren bisericesc
ţat vre-o 20—25 vorbitor! în causă, votarea provisoriului. sentâudu-se în locuri publice în vestminte şi orediooiosul, ce doresoe a ooopera la
din sînul majorităţii nu s’au înscris Atâta spun soirile de acjî. Ar fi neconvenabile cinului preoţesc. întărirea nostră bisericâsoă din fericire
decât abia 3—4 spre a apăra gu de dorit, mai ales faţă cu bucuria Resultatul neobservării acestei cerinţe identincă ou întărirea nostră naţională; şi
vernul. Ba şi mai mult: când din infernală, ce isbucnesce în tabăra este o dejosire atât a slujbelor rituale, cât savantul, oare doresoe a studia şi cunâsce
partea vorbitorilor oposiţiei cad pe adversarilor egalei îndreptăţiri na şi a prestigiului clerului întreg. perfect starea da drept a biserioei nostre :
capul ministeriului, âr în primul rând ţionale or! d8 câte-orî ceţa dincolo Anomalia aoâsta este a se căuta de-o vor căuta cu dor şi zor după uu atare co
al contelui Badeni, năpustir! din cele se îngrâşă, ca scirile să se adeve- parte într’un indeferentism desaprobabil dice de legi.
mai straşnice şi neîndurate, majori râscă. faţă de oele rituale; âr de altă parte în Insă-şl struotura aoestui codice de
tatea nu demonstrâză aprâpe de loc legi eu ’mi-o înohipueso aşa, că singuraticii
referinţele de traiu ale oierului nostru
în favârea guvernului, sta aprâpe Congresul naţional-bisericesc. mireneso, oarl de loc nu-i permit mai ales §§-I ai statutului organic oonstituesc basa
nemişcată în băncile ei, abia zîm- oierului dela sate (jilnio purtarea reveren fundamentală, la oarl se adaug disposiţiunile
besce din când în când asupra vre In şedinţa a oinoea, după. ce s’a ter oanonice, [din cari a resultat esplioaţiunea
minat penibila afaoere a vicarului apostat ţelor introduse.
unei espectoraţiunî bocăne de pe şi interpretaţiunea corectă, apoi diversele
Goldiş, a căruia verifioare a fost respinsă ou Punându-se capăt acestor stări de lu-
băncile oposiţiei, ba se p6te observa regulamente şi oonoluse, cari normâză apli
pe feţele multor deputaţi din ma totalitatea voturilor oontra 5, urma raportul orurl, ar fi de dorit, ca oierul nostru mi carea lor în praesă eto. etc.
joritate şi un fel de bucurie rău- comisiunei şcolare, la a căreia propunere s’a rean din întrâgă provinoia metropolitană In aoest cadru trebue să încapă pentru
tăciosă. hotărît a soădâ numărul învăţătorilor pro- — căci cel monahal observă presoriptele esemplu a) un preois şi detaiat regulament
visorî spre a avâ mai mulţî definitivi; de- bisericei — să fiă obligat a se pre enta la
]£r în foile tuturor fracţiunilor intern pentru oficiile paroohiale şi proto-
asemenea s’a hotărît a se indica în viitor oficiarea diferitelor funoţiunl rituale tot-
majorităţii nemulţămire, năcaz, o dis- presbiterale, — luorurl ce acjî în dauna
şi starea biblioteoilor poporale, a reuniu dâuna în reverenzi, âr oa îmbrăoăminte
posiţie de tot rea, care adese-orî nâstră ne lipsesc; b) un preois regulament
nilor invăţătoresol şi esamenele de ouali- cjilnioă să-’i se permită a purta uu costum
isbucnesce în mod fârte aspru la ficaţiuoe. mireneso oorăspuncjâtor tagmei preoţesol de disoiplină biserioâscă, oare să ne spună
adresa contelui Badeni, mai ales în Faţă cu cererea oonsistorului dela şi referinţelor în cari trăiesoe. mai intâiâ olar, ce anume reoere disoiplină
cjiarele cehice şi polonese democra — şi numai după el să urmeze regulamen
tice. Şi de ce tbte acestea? Oradea, ca regulamentul pentru oualifioa- Din aoeste oonsiderante propun urmă tul de prooedură judeoâtorâsoă în oause
tiunea învăţătorâseă, introdus în eparehia torul proiect de oonolus:
disoiplinare ş. a. ş. a.
Fiind-că relaţiunile între minis- Aradului, să încete a mai fi obligator şi „Congresul naţional bisericesc invită
trul-president şi majoritate nu sunt pentru părţile Oradiei: la propunerea oo- pe Prea-Sânţitul sinod episoopeso, oa să bine- In oousiderarea tuturor aoestora, pro
încă lămurite, stabilite, codificate; misiei orgemsatâre oongresul a hotărît, oa voâsoă a lua disposiţiunile neoesare şi re- pun :
Măritul Congres delâgă o comisiune
fiind-că primul-ministru cislaitan nu pănă oe se va aduce în vigâre regulamen olamate de vaza bisericei, pentru a se re
de 5 bărbaţi versaţi în dreptul oanonio, ca
s'a legat încă întru nimic nici faţă tul general privitor la cualifioaţiunea învă- gula afaoerea purtării costumului preoţeso.“
cu postulatele generale ale majori ţătoresoă, afacerea să se lase oonsistorului şi în legislatura praotioă a bisericei nâstre,
tăţii ca atare, — postulate, ce se ba- eparehial dela Arad. Pentru oompletarea regulamentului oarl, pănă la procsima sesiune ordinară oon-
sâză pe adresa-răspuns la discursul In şedinţa a Vl-a, de Marţi, s’au făout pentru soâle din 1895, dep. Nio. Zigre gresuală, să elaboreze un proieot de oodioe
tronului, — nici faţă cu acele ale dife moi multe propuneri. Deputatul Dr. Petru propune, oa staţiunile învăţătorescl să se sistematio al legilor nâstre bisericesol, să-l
ritelor fracţiuni în deosebi» Spân, având în vedere, că în anul 1898 se împartă în trei classe : ol. I oele dotate ou supună de ou vreme sinodului episoopeso
Din causa acestei purtări a ma împlineso 25 de ani dela mârtea Metro- 600 fl. şi mai mult, ol. II ou 4—600 fl., spre revisiune oanonioă, şi pe urmă con
jorităţii şi contele Badeni, precum polilulni Şaguna, ÎDfiinţătorul metropoliei ol. III ou 3—400 fl., în tâte oasurile afară gresului, spre votare.
se vestea în tot decursul săptămânei române gr. or., propune, oa oonsistorul să de ouartir şi grădină. Posturile de ol. I să Mi-se pare necesar a indica, că 2
trecute, era peste măsură indis fiâ îU8ărcinat a iua măsurile de lipsă, se dea învăţătorilor, oarl au 4 clase gim- membri din aoâstă comisiune ar trebui
pus, astfel încât Sâmbătă, atât la oa în cjiua de 16 Iunie 1898 în întrâgă nasiale, au absolvat pedagogia ou calcul aleşi dintre oei mai buni oanoniştl teoretici,
1
Viena, cât şi la Praga şi Budapesta, provincia metropolitană sâ se facă serbare „distins * şi au 5 ani de servioiu ou re d. e. dintre profesorii seminariall, cari pre
a fost răspândită scirea, că primul- bisericdscă comemorativă. sultat lăudabil; oelea de cl. II învăţătorilor dau aoest studiu; âr oeilalţl 2 membri
u
ministru e regierungs7mide , obosit de Altă propunere a făout deputatul Dr. absolvenţi de pedagogiă ou oalcul „bun“ dintre oei mai practiol bărbaţi pe terenul
n
cârmuirea ţării, şi că este decis a Petru Ionescu în sensul, ca regulamentul şi au 3 ani de servioiu cu resultat bun; instituţiunilor nâstre bisericesol, d. es. dintre
se lăpăda de dulceţile şi sarcinile pentru organisarea învăţământului să se cele de ol. III tuturor învăţătorilor apli- aoei protopresbiterl, cari au servit ou zel
ce le procură puterea. Svonul găsia modifice în aşa chip, ca văduvele şi orfanii oabilî. şi prioepere timp mai îndelungat oa atarl
cu atât mai multă credinţă, cu cât râmaşi după învăţătorii dela şoolele gr. or. Tote propunerile s’au predat diferi şi oa parochl la sate şi prin urmare ounosc
1
ministrul-president plecase Duminecă din Metropoliă să rămână / an după mârtea telor comisiunl. mai bine trebuinţele în stratul de jos al
2
la Budapesta, spre a raporta monar- soţului, respeotive a părintelui în oortelul La acest lco lăsăm să urmeze şi tex organismului nostru, unde oodifioarea le
chului despre situaţia. şi salarul avut. tul oomplet al celorlalte două propuneri de gilor este mai mult reclamată.
