Page 38 - 1897-10
P. 38
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 225—1897.
Altă propunere a d-lui protopop Ma- Ruşii sciu fârte bine, oă Serbia şi direcţia reorganisării terii pe base asiste la inaugurarea oficială a abatorului
neguţiu privesoe salarisarea preoţilor şi este Bulgaria oontâză la o asemenea eventua economice şi financiare. aoestui oraşv
următârea : litate; ou deosebire Serbia îşi faoe soootâla
Se mai cjice, că la criză a mai Esposiţia din 1900 şi România. Tote
Prin oonolusul măritului Congres din astfel, oă pe când o armată rusă, oe ar
contribuit şi achitarea conducătorului ţările se pregătesc pentru a străluci la ma
anul 1895 Nr. 85, licenţele protopresbite- năvăli la noi în ţâră prin Galiţia, ar în
ţărănesc radical Rancon Tajsicî în rea esoosiţiă, oare se va ţinâ la Paris în
rale la oununii, carî oonstitu'au apr6pe uni tâmpina cea mai mare resistenţă din par
procesul haiducului Brkicî, achitare, 1900. SiugurI noi, dioe „Drapelul , nu luăm
11
cul venit sigur şi fondul de subsistentă al tea poporaţiunei de-aoolo, pe atunoî ele
care a făcut cu atât mai rea im- niol o măsură, nu faoem nimic pentru a
protopresbiterilor ştergându-se, eparchiile au mentele ştirbe din Ungaria de m6cţă-cţi, cari
presiune, cu cât Ranco Tajsicî a fost ocupa ou onâre locul oe ni-se cuvine în
fost îndrumate a se îngriji de rebonificarea, an de an sunt agitate din partea unor em’-
dovedit ca urzitor şi părtaş la omo mijlocul popârelor producătâre.
recte de subsistenţa protopresbiterilor. sionarl sârbi(??), nu ar fi pentru Austro-
rul politic săvârşit asupra învăţăto S’a spus că d. Kalenderu a fost nu
Afaoerea aoâsta însă ohiar în arohi- Ungaria niol deoum nisoe factori de în
rului Brackoricî. In decursul acestui mit comisarul guvernului român la aoâstă
dieoesă, unde neoesitatea este mai mare, credere.
proces unii au depus, că Tajsicî a esposiţie, der pare că oei oe au afirmat
unde salarisarea preoţimei nu este numai Din punct de vedere strategio, aşa-
voit chiar să seducă pe haiducul nu aoâsta n’au fost bine informaţi- Pănă şi
o oestie de ordine, ci de viâţă, nu s’a în dâră, Ungaria ar sta deschisă înaintea tru
mit de a omorî pe Regele Alexan 4iarele franoese se îngrijesc mai mult de
deplinit, respective s’a îndeplinit în mod pelor rusesc!. Singura fortăreţă la sud-ost,
dru. Acesta să fi sguduit încrederea oât noi de indolenţa, pe oare o arătăm
invers, mai bine cjis pervers, aşa că lioen- oare ar putâ dificulta inimicului înaintarea
Regelui în cabinetul radical. faţă de marele oonours, ce se va dasohide
ţele s’au şters imediat, der de o despăgubire sa spre centrul ţării, este Petruvaradinul,
în 1900 la Paris.
nu s’a îngrijit nimeni nici până adj. după oare pâte ouprinde în sine 10,000 de omeni. îndată după ce a sosit Regele
2 / ani de (file. Dâr şi aoâstâ fortărâţă pâte fi împresurată la Belgrad, cabinetul întreg şî-a dat Regele Carol pentru seracî. Majestatea
i
2
In chipul acesta protopresbiterii din de inimic, cum s’a întâmplat şi cu ooa- dimisiunea, pe care Regele a şi pri- Sa Regele Carol al României a trimis prin
arohidieoesă, mai ales oei ce au paroohii siunea luptelor din 1848 — 49. mit’o. Se crede, că crisa numai după consulul României din Budapesta căpita
slabe — şi de aoeştia sunt mulţi — au Statelor din tripla alianţă şi ou deo mai multe cjile îşî va pute afla so- nului suprem al capitalei ungare, Rudnay,
fost nu numai absolut neremuneraţi pentru sebire monarohiei nâstre le pâte oferi acest luţiunea. 500 florenî. Aceşti bani vor fi împărţiţi
purtarea oboiului protopresbiteral, oe din scut strategio Româuia, a cărei importanţă aoelora, cari în timpul visitei M. S. Rege
an în an reolamă mai multă, munoă şi res pentru tripla alianţă, atât din punot de lui Oarol la Budapesta i-au oerut ajutor.
ponsabilitate, oi au fost ou totul lăsaţi în vedere politic, cât şi militar, este evidentă.
grija sorţii, au fost aşa cjicend puşi pe dru Şi mai preţiâsă însă devine pentru Distincţiune. Demetriu Popp, funcţio
muri, au fost în striotul înţeles al cuvân noi alianţa României — 4i° mai departe nar la oficiul silvanii din Sebeşul-săseso,
e
tului făcuţi oficianţi, oe au să munoâsoă, „Alkotmâny — dâoă avem în vedere per — 9 (21) Octomvre. din incidentul pensionării sale, a fost de
să represinte, dâr nu au niol un fel de re fecţionarea şi desvoltarea oontinuă a ar 0 decoraţiă retrasă. Etă după foile de corat de Majestatea Sa, la propunorea mi
muneraţia după oficiul lor... Oficiu greu matei sale. România în timp de paoe dis dinoolo enararea unui cas, oe în adevăr s’a nistrului a latere, ou oruoea de argint
fără beneficiu. pune de peste 33 bataliâne de pedestri, âr întâmplat: Acum un an, cu ocasia visitei pentru merite.
Şi ori cât vom oăuta după căuşele în cas de mobilisare are mai mult ca de împăratului Francisc-Iosif, d-1 Bârsan, pe Educaţia practică de marinari, piarul
acestei anomalii, oare face problematică 3 ori 33 bataliâne infauteriă, seu mai bine atunci şef al gării din Predeal, a fost de- „Marina" află. că în urma înoeroărei făoute
subsistenţa unui organ fârte valoros al bi- de 33 de regimente complete de infanteriă. oorat ou oruoea de cavaler al ordinului pe vaporul „Principesa Maria" ou cei trei
serioei, compromite autoritatea şi posiţiu-
Pe lângă asta, după noua organisaţiă, ar „Leopoldin". D-1 Bârsan a purtat acâstă copii, îmbrăcaţi în eohipagiu şi care a dat
nea de drept a acestui organ, si ne faoe
mata română se pâte mobilisa ou o repe- decoraţiă în sâra când împăratul Francisc- cele mai frumâse resultate, s’a hotărît, oa
chiar de batjooură nouă şi străinilor: aoele
cjioiune extra-ordinară şi pâte fi pe picior Iosif a treout prin Predeal la Budapesta. pe tote vaporele serviciului maritim român
nu le vom putâ afla alt unde-va, deoât nu
de răsboiu în tot momentul. Unde mai pui După câte-va cj'l®. d-1 Ieszenszky remarcă, să se angajeze oopii dela 13 ani în sus,
mai în lângecjimea, în sistemul de trăgă-
apoi lucrările fortifioaţiunilor, cari încă au oă printre cei deooraţl ou ooasia visitei cărora să se facă educaţia praotioă de ma
nare, cu oare se îndeplineso la noi multe
progresat fârte mult în timpul din urmă! eto. împăratului se află şi şeful gării din Pre rinari.
afaceri post festa-, şi a oărei eolatantă do
Fâia ungurâsoă termină cj' 0 d, că deal, d-1 Bârsan, oare în acelaşi timp era
Q
c
vadă este tocmai faptul, că şi afaceri de o şi preşedintele secţiunei din localitate a Furtună pe Marea-Neagră. De vre-o
urmând pe calea desvoitărei sale indepen
atare inteţitore necesitate şi ponderositate, patru 4'le as deslăutuesoe pe Marea-Nâgră
dente, nu este impos'bil, oa în privinţa Ligei. Aoâstă decorare n’a venit de loc la
atarl oestiunl de viaţă se pot trăgăna cu socotâlă guvernului UDgureso şi baron o furtună teribilă. Tâte vasele, oe se aflau
viitârei sorţi a Peninsulei balcanioe, Ro
anii. Bâuffy, prin ministeriul de esterne din pe apă, au trebuit să ancoreze, âr altele au
mânia să aibă rolul Piemontului.
Propun: „Congresul naţional biseri- Yiena, a oerut guvernului român să retragă fost abătute de furtună din calea ce tre
oesc regretă faptul, că arohidieoesa nu a decoraţia d-lui Bârsan, deâre-oe aoesta, buiau să urmeze. Din aoâstă oausă s’au pro
realisat oonclusul oongresual Nr. 85 din fiind preşedinte al seoţiunei Ligei, e duş dus întâr4ierl mari în călătorie şi întreru
JEspulsarea unui liomân arde
anul 1895 şi îndrumă sinodul arohidieoesan man al Ungurilor. Şi ministrul de esterne perea de curse.
lean. Mu'tă seosatiă faoe soirea adusă sub
a căuta după căuşele acestor stări de lu Studza, oare tocmai atunci primise oererea
titlul acesta de foile române de dincolo, oă Ortrăvin cu duiumul. Pe vaporul
cruri, a lua măsuri, prin oarl să se asigu- d-lui Bârsan de a i-se da autorisaţia pen
ţăranul lân Sabo Oprişor din Oona Si- „Agordat", oare era pe drum dela Cenua
reze funoţionarea regulată a organelor ese- tru a putâ purta decoraţia austriacă, în-
biiului, oare trăia în România oa birjar, a spre Brasilia ou 1500 emigranţi — după
outive biserioesol şi a efeptui de urginţă cunosoiiDţeză pe d-1 Bârsan, oă guvernul
fost estradat de poliţia din BuourescI au cum se telegrafâză din Roma — 325 de
salarisarea preoţimei archidiecesane“. unguresc i-a retras deooraţia! Astfel deco
torităţilor unguresc!. Sabo Oprişor fusese oălătorl s’au îmbolnăvit, arătând semne de
raţi», purtată timp de două luni de cjile de otrăvire. Pănă aoum nu s’a aflat causa în»
adecă oondamnat la 2 luni şi 21 c^ile în-
Rolul României în tripla alianţă. ohisâre şi 20 fi. amendă de tribunalul din d-1 Bârsan, a fost înapoiată guvernului veninării omeniior. Se presupune mai mult,
Alba-Iulia, fiind-că, când s’a reîntors Dr. I. unguresc. Etă dâr, oă d-1 Ieszenszky a pu oă otrăvirea ar fi urmat din neourăţenia
piarul „Alkotmâny" dela 16 1. o. sub tut retrage o decoraţiă dată de împăratul vaselor de aramă, in care li-s’a fert mân
Raţiu dela procesul Memorandului, l’a pri
titlul de mai sus se încercă a arăta, oe mit ou strigări însufleţite. De aceea a tre Francisc-Iosif ! care. Starea bolnavilor nu e toomai des
rol ar ave România în tripla alianţă în oa cut în România. In Februarie anul acesta perată.
şul, când aliaţii ar fi atacaţi de Rusia. După Oprişor a fost oitat la poliţia din Buou Catedra de limba germană la scâla 4. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea
oe numita f6iă îşi esprimă bucuria, că în comercială în Bucnresci. Marţi s’a dat la
rescI şi arestat oa bănuit de a fi luat parte şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă
visita regelui Carol la Budapesta vede afir Universitate resultatul concursului pentru
la o crimă. Aflând poliţia, oă el a fost con cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori
marea cea mai nouă a relaţiunilor amioa- damnat de tribunalul din Alba-Iulia, foile oonparea oatedrei de limba germană dela ginale 1 fl. bucata. Se pote căpăta dilnic prin
bile dintre România şi Austro-Ungaria, şi şcâla oomeroială de gradul I din BuourescI. postă de cătră farmacistul A Moli, liferentul
susţin, oă după ce a fost ţinut patru luni
după ce constată, că, ori se va deslega Din oei trei candidaţi rămaşi la oral, nota curţii din Viena Tuchlauben 9. Iu farmaciile din
în închisâre preventivă la VăoărescI, a fost provincia se se câră preparatul lui Moli provedut
Gestiunea orientală pe oale paoînică, ori pe cea mai mare, 8.50, a obţinut’o d-1 George
şi espulsat şi estradat autorităţilor ungu- cu marca de contravenţie şi subscriere.
cale de răsboiu, atâta e sigur, că rolul resol. Dâcâ s’ar adeveri acâsta, ar fi un Candrea, doctor de litere dela universitatea
prinoipal în asigurarea viitorului popârelor cas fârte grav, oa un condamnat politic să din Strassburg. Ceilalţi doi candidaţi, d-nii
din Baloanî este atât al României, cât şi fiă espulsat din România. L. Bachelin şi Yestemianu, au avut fiă-care Convocare.
al monarohiei nostre, oontinuă oam astfel: nota 8 25. Şcâla oomeroială din Buouresol Reuniunea învăţătorâsoă gr. oat. „Ma-
face o eseelentă aohisiţie prin numirea oa
Anexarea României la tripla alianţă riana îşî va ţinâ adunarea generală din
u
profesor la aoâstă şoâlă a d-lui Q-. Can
ar fi de-o însemnătate tot atât de mare Crisă ministerială în Serbia. anul curent la 31 Ootomvre şi 1 Noemvre
pentru alianţa triplă, ca şi pentru naţiunea drea, d-sa fiind un profesor bine reputat st. u. o. în Năsănd, la oare d-nii membri
pentru zelul şi oapaoitat9a şa. D-1 Candrea
română. Pentru noi însă, (jioe foia ungu- Alaltăerî ministru-preşedinte Si- sunt invitaţi a lua parte:
rescă, România are un rol strategio deo mic a presentat Regelui dimisiunea s’a ilustrat deja pănă acum prin lucrări li P r o g r a m a : 1) Membrii reuni unei
sebit, mai ales pentru oaşul, când pacea întregului cabinet. Se asigură, că terare de o valâre incontestabilă. D-sa a la 8 âra a. m. vor asista în oorpore la
europână în Orient ar fi pusă în flăcări de Sirnic a câştigat convingerea, că nu fost un asiduu colaborator al d-lui Teofil serviţiul divin în biserica gr. cat. 2) La 9 âre
oătră Rusia, oare numai acum de curând mai posede încrederea regelui Alec- Frăncu, adânc cunoscător al etnografiei şi deschiderea şedinţei în sala şoâlei fund.
şl-a înmulţit trupele în Basarabia cu 11 sandru şi aucfind, că acesta se în- al dialeotelor Românilor de peste munţi, elem. 3) Esmiterea comisiunilor: a) pentru
regimente de infanteria şi 7 reg. de arti tdrce la Belgrad împreună cu tatăl pentru a soâte la lumină următârele două verificarea protooolului. b) pentru critioarea
leria şi pe aceste trupe le-a aşecjat în ora s6u, ex-regele Milan, cu care stă în luorărl de valâre: a) Rotacismul la Moţi şi prelegerilor praotioe, o) pentru înscrierea
la lstrienl şi b) Românii din Munţii apuseni
şele din apropierea nemijlocită a graniţei raporturi personale încordate, s’a de membrii noi. 4) Raportul anual despre
ai Transilvaniei (Moţii) — aoâstă din urmă
române. hotărît a se retrage. lucrare premiată de Academia Română. aotivitatea reuniunei. 5) Raportul oassarului
c
In oaşul aoesta de sigur armata ru- Unii <}i > că causa retragerii a oomisiunei pentru oensurarea raţiunei a-
sesoă va inoeroa să străbată prin Dobrog3a, sunt nesuccesele lui JSimic în poli Lueger nu va fi învitat la Iaşi. „L’In- nului 1897 şi pertraotarea preliminarului de
ca, după învingerea âstei române, să se tica esteridră, flascul ce l’a făcut cu dependanoe Roumaine" scrie ou privire la buget pro 1898. 6) Ţinerea a dâuă pre
alieze cu trupele unite sârbe şi bulgare şi politica lui de confederaţiune balca hotărîrea luată de ourândse 4' i 1» legeri praotioe de câte '/% 6ră: a) din în
oe
astfel la olaltă să năvălâsoă pe teritoriul nică. Alţii spun, că a esistat de insistenţele ministrului de esterne român — văţământul intuitiv cu clasa I-a: „Cartea";
Ungariei. Dâcă aoâsta li-ar suooede Ru mult divergenţe de opiniunî între de a nu mai învita pe primarul Vienei Dr. prin un învăţător din filiala Năsăudului ori
şilor, fiind trupele austro-ungare în acelaşi regele şi primul seu minisru. Mai Lueger la sărbările dela Iaşi: „Considera- Bistriţei, b) din comput, ou şcolarii olasei
e
timp ooupate în Galiţia, atunci România ales se fi fost cestiunea revisuirei ţiunl de înaltă convenienţă şi sibuaţiă poli a IY-a: „Prima lecţiune din frângerile 4 "
ar fi pierdută. Bosnia şi Herţegovina, îm constituţiei, ce o intenţiona guver tică speoială a d-lui Lueger a hotărît oimale (noţiunea lor), prin un învăţător din
preună ou Ungaria de sud, ar fi amenin nul Simic, cu care regele se nu fi oonsiliul comunal din Iaşi a renunţa la filiala Sângeorgiului ori Monorului, oarl se
ţate de pericul. fost învoit, stăruind mai mult în proiectul de a învita pe primarul Vienei să vor designa în deoursul şedinţei, spre oare
