Page 41 - 1897-10

,<
,&azp,ta iese h liâ-care iii
Ssîasiim mj !
îi Tl5!i?:rnjiî ASonamenie pentru Anstro-Ungaria:
Ssasw, &w> E.?. 80. Pe un an 12 fl.. po şese iual
6 fl., pe trei luni 3 fl,
Stei*»! u*ftp»wws aii ifO N-rii de Oumlneoă 2 fl. pe an.
wjanwn. -- Mamiseâptffi iîci .xx
Pentru România si străinătata;
tasESATE ui> v>n>no!!« la Aa>ai- Pe un an 40 franol, po ş6so
aistra-Jiunu Jn Srngov ţi la ns- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
sfsâtiraie Sircai’! do otiMseiufi: N-rii de Dnmineoă 8 franol.
în Yiena: <tf. Dttku, Htinruh Se prenumără la tăte oficiale
ţi’naiek, P.v.doif Xom, A. OppiliU poştale din intru şi din aiura
Saohfolger; Anton Ovpeiîk, J. si la dd. «oieotori.
Jiawncbcr, in Stidapossa.: 1. V.
Holdbsrgery, StMhin Urmat; îr. Ahpnamantul pentru Biasor
BuonrcBOi: Agtnce Banat, 3no- administraţiunea, piaţa mare,
sn/Bale de Konmanie; în Hazn- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bnij,: Karoiyi di Lisbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şăse
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
Praţul InBerţlunlIor: o *8Siă Cu dusul în casă; Pe un an
v'irmond pe 9 colină & ax. şi 12 fl., po0 luni 6 tî., pe trei luni
5K»«t. cimbira pornim o pibli- 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
o-Ata. Publicări mul tlcao după său 15 bani. Atftt abonamen­
tarifă şi învoială. tele cât şi inserţiunile sunt
Reoiamo po pi^gina a 3’ft o
şaibă 10 or. «do. SC bani. a se plăti înainte.
Nr. 226. Braşov, Sâmbătă 11 (23) Octomvre 1897.
Provisoriu! votat în Pesta. vernul s’ar decide — ceea ce însă Contele Badeni pote fi obosit, la demisiune pendentă la oonsistoriul metropolitan, pro­
nu se păte admite — ca să delă- însă nici să se cugete nu i este permis de pune a se transpane afacerea consistoriului.
In şedinţa de er! a camerei un­ ture obstrucţiunea prin retragerea present. — Prin o eventuală dimisionare nu — Dep. Mangra se declară nemulţămit ou
gare s’a început şi s’a şi terminat ordonanţelor de limbă, n’ar pută s’ar lămuri de loc situaţiunea, oi la tot oa­ propunerea comisiei şi oere a se lua o ho-
desbaterea asupra proectului de lege ajunge la nici un resultat practic, şul s’ar oomplioa şi mai mult. Stâuga — tărire urgentă.
pentru prelungirea provisoriă a pac­ căci atunci ar începe din nou ob­ oa minoritate nu-1 pote trânti, âr Corona Metropolitul fiice, oă este oonvins des­
tului economic cu Austria. strucţiunea Cehii, Polonii şi ceilalţi nu-.l pote dimite în urma asaltului unei pre aceea, că nu se află între noi nimenea,
din majoritate. miuorităţl. oare să fiă mulţămit ou modul, cum se îm­
Raportorul comisiei financiare,
căreia fi s’a fost predat acest proiect, Cu tdtă situaţiunea încurcată şi Şi totuşi s'tuaţiunea e f6rte neohiară. parte ajutorul dela stat. Nu ne rămâne
recomandând primirea lui a accen­ nesigură în ce privesce votarea pro- Punotui de gravitaţiune fiaoe în raportul pentru aoum., decât sâu să primim ajutorul,
tuat, ca comisia ţaţă cu unele ne­ visoriului în Austria, camera ungară guvernului faţă de partidele din majoritate. seu să renunţăm la el. Noi vom luora dim­
dumeriri ivite în sinul ei, s’a pro­ s’a grăbit de a-1 desbate şi de a-i Din partea comitetului eseouciv al majori­ preună ou oonsistoriul, fiise, oa să venim
nunţat, că numai aşa înţelege pri­ vota. A voit printr’asta să demon­ tăţii se desfăşură prea puţină energiă, âr la o resoluţiuae din partea guvernului, oare
mirea provisorului, ca Austria se se streze corănei, cât de îngrijiţi şi guvernul evită în continuu primirea vre-unui să fiă conformă ou drepturile autonomioa
alăture la el pe cale pe deplin con­ leal! ar fi Ungurii când se tracteză angajament obligător. Oausa acestei ţinute ale biserioei. Raoomandă propunerea oo*
stituţională şi parlamentară. de afacerile comune, de interesele dubii nu se pote ounâsoe de-ocamdată. misiei.
Printr’asta raportorul a dat to­ de putere ale monarcbiei. A mai Deeă. orede însă Badeni, că sub astfel de Dep. P. Cosma doresce, oa oestiunea
nul pentru desbaterea, ce a urmat voit să dea un avertisment celor auspicii pâte trace prin cameră provisoriul să fiă desbătută aici în oongres din tote
şi care a culminat într’un discurs dela Yiena, mai ales prin declararea cu Ungaria, este în rătăcire gravă. Partidele punctele de vedere. Despre ajutor fiise, oă
mai lung al contelui Apponyi. Acesta solemnelă, ce a fost cerută de Appo- din majoritate nu pot vota provisoriul pănă acesta este calul troian, priu oare inimioii
a desfăşurat tbte motivele, pe basa nyiştî şi dată de ministrul-preşedinte ce nu premerge din partea guvernului o decla ■ înoâroă să între în oetate, în autonomia
cărora pretinde, că legea pactului Banffy, că Ungurii nu înţeleg altfel raţiune sinceră, din care reiasă în chip ne­ biserioei, prin âmenii noştri. Analog cu
art. XII dela 1867 în § 25 nu ad­ de a încheia său reînoi pact cu Aus­ îndoios, că guvernul voiesce hotărît a împlini acest ajutor a fost şi ajutorul dat în ar-
mită o înţelegere între Ungaria şi tria, decât înţelegendu-se parlament pretensiunile partidelor din majoritate. chidiecesă, cunoscut sub numele: „mila îm-
u
Austria, decât numai pe cale par­ cu parlament. Altă modalitate ei nu In anumite sfere se orede, oă manile părătâscă . Nici acesta nu se împărţia îu
lamentară, şi că prin urmare în Aus­ o primesc. lui Badeni sunt legate şi că n’are voiă să oonsonanţă ou interesele autonomiod ale
tria nu se p6te introduce provisoriul Etă de ce s’au grăbit Ungurii întreprindă nimic, oeea-ce ar olătina starea biserioei, deşi îl împărţia oonsistoriul. A
cum susţin mulţi acolo, pe calea de cu votarea provisoriului. Ei au cre­ constituţională de aoum. Dâoâ se vor ade­ venit apoi guvernul ou un alt resoript,
ordonanţă a ministeriului. zut, că astfel vor veni în ajutor celor, veri presupunerile aoeste, este datorinţa prin care ’i se lăsa Consistorului numai
E vorba aici de cunoscutul § 14 car! staruesc în direcţia susţinerii stă- partidelor dm majoritate s* facă front faţă dreptul de proounere, der ministrul nu
al constituţiei austriaee, care per­ rei actuale dualistice şi că vor striga de de un astfel de minister. Adevărat, oă deo­ considera propunerile fâoute de CoDsistoriu.
mite, în caşuri estra-ordinare şi când cu vreme un „veto“ celor ce plănuesc camdată nu sunt încă motive clare, pentru Sinodul a deolarat, că ajutorul în aseme­
nu este întrunit parlamentul, o pro- introducerea sistemului federalist în o astfel de atitudine. Castane sunt de soos nea împrejurări nu mai e un ajutor dat
cedere pe basă de ordonanţă dată Austria cu tote mijlocele, ce le stau din foo, este deci necesar să se soie lim­ biserioei şi aşa s’a ajuns, oă biserica nu-1
pede pentru cine ? mai oapătă. Ce se face cu el, nu soim; în
de ministeriu. S’a (fis şi s’a susţinut la disposiţiă, între car! este a se
în Austria, că nu este alt modru număra şi amintitul şi faimosul § 14 Partidul român trebue să-şl deă bine budgetul ţărei însă el figurâză şi aoum.
de-a resolva cestiunea provisorului, al constituţiei austriaee. sdmă, că oportun este de a rămâne în luptă — Legile biserioescl au micşorat venitele
decât luând relugiul la § 14, căci De vor reuşi şi cum vor reuşi alăturea cu guvernul fără garanţii? Partidului preoţilor, cărora guvernul le dă in schimb
obstrucţiunea înverşunată, ce o lac este acjî greu de prevecjut. naţional român nu îi va da mâna să spri- o reoompensă, care se urcă din an în an.
Nemţii în camera austriacă, va ză­ jinesoă un guvern, care nu face mmio întru Acâsta o face mai ales în oonsiderare faţă
dărnici probabil orî-ce încercare a ameliorarea situaţiunei nostre politice şi de protestanţi. Biserioele protestante în9ă
guvernului Badeni de a tace se se jEpiscopul MajlatJi tras în cer­ oare nu are inimio de-a ne sprijini, pi de au oănătat direct ajutor şi au fâout un
voteze provisoriul în timpul recerut, cetare. In şedinţa da alaltăerl a oamerei «fii se comit la noi în ţâră volnioii contra fond. Ele esolamă aoum, oa ajutorul dela
adecă încă în decursul anului aces­ magnaţilor s’a petrecut un lucru do mare intereselor nâstre naţionale şi oele mai stat să se dea pentru acest foud, âr nu
tuia, de cătră cameră. sensaţiă. S’a desbătut asupra oererei jude­ juste postulate ne sunt desconsiderate. Ce preoţilor, âr guvernul în aoeste oondiţiunl
cătoriei de oero din Comorn, de-a se sus­ li-1 dă. Să faoem şi noi astfel. Decât să-l
In fidele din urmă obstrucţiu­ Dosiţiă va lua Badeni? Este dispus să
nea a luat, în adevăr, din nou nisce penda dreptul de imuuitate al ep'soopului schimbe acâstă eituaţiune msutinabilă? primim cum se dă afit, mai bine renunţăm.
dimensiuni fbrte îngrijitbre. Nemţii romano-oatolio dela Alba-Iulis, pentru a Acâsta e aoum oestiunea şi dela resolvarea Se alătură la propunerea comisiei.
austriac! veci, că de le va scăpa din se pută porni cercetare oontra lui din oausa acesteia depinde atitudinea partidului ro­ Dep. Manegufiu faoe aditamentul, oa
unei transgresiuni, ce o comisese încă pe
mână arma, ce o au, putend împie­ mân. Cestiunea este însă atât de impor­ în oâs, când protestele episoopatului nostru
deca prin obstrucţia lor votarea la t.impnl când era protopop în Comorn. Ca­ tanta, încât deja de acum e necesar să ne ar rămânâ şi îu anul aoesta fără resultat,
mera magnaţilor a şi suspendat dreptul de
timp a provisoriului, pierd ocasiunea ămurim pe deplin. Credem încă în posibi­ se renunţăm la ajutor. — Dep. Ciorogariu
imunitate al episcopului, contra căruia se
cea mai bună, din câte li-se oferă, litatea unei soluţiuni mulţămitore, dâr amâ­ fiioe, oă dâoă vre-un preot ar primi ajutor
spre a sili cabinetul actual se se re­ va porni aonm oeroetarea. El este aousat, narea ei nu este permisă sub niol un preţ. fără soirea arcbiereului să fiă destituit. —
tragă. oă a primit în sînul biserioei oatolioe pe o Dep. Dr. P. Spân aoceutuâză demoralisares,
fată evangelică, cu numele Nagy Eszter,
Aşa-dăr obstrucţioniştii nemţi Congresul naţional-bisericesc. oe a început a se ivi între preoţi prin aju­
vor potenţa atacurile lor în contra îna'nte de oe ea ar fi împlinit etatea de torul împărţit de guvern. Să nu primim
18 ani prescrisă de lege (îi mai lipsiau 2
guvernului, şi a majorităţii, şi vor In şedinţa Vll-a s’au discutat oâte-va ajutorul. Au mai vorbit îu aoâstă oestiune
luni). Episcopul Majlath se apăra afirmând,
cultiva cu deosebită revnă continua­ oestiunl de mare importanţă. Comisia bi- depătaţii: N. Zigre, Dr. A. Mocsonyi, V.
că fata îşi făcuse arătările prescrise înain­
rea scandalelor parlamentare numai serioâsoă, prin referentul său Rotariu, ra- Damian, Preda, T. Barzu, Truţa eto. In
tea preotului său evaugelic, oare a şi de-
ca se-şî ajungă scopul. In asemeni oorteză asupra unor propuneri făcute de oele din urmă punendu-se cestiunea la vot,
împrejurări e lesne cu putinţă, ca olarat’o ca eşitâ din sinul bisericei evan- Mangra şi Dr. Cristea, al oăror cuprins s’a primit propunerea comisiunei fără niol
guvernul se nu pbtă face se trăcă geboe. Pe basa acestei declaraţiunl a pri- este ounosout cetitorilor noştri. un adaus.
la timp provisoriul prin cameră, mai mit’o, fără să fi băgat de semă că iDcă n’a Propunerea deputatului Mangra, de-a Faţă cu propunerea deputatului Dr.
ales de vom avă în vedere, că acest împlinit etatea prescrisă. face un memoriu cătră monaroh, prin oare P. Spân privitâre la serbarea aniversărei de
guvern nu şî-a clarificat posiţia şi să se câră abrogarea legilor politioe-bise- 25 de ani dela mârtea metropolitului Şaguna,
nu s’a înţeles pe deplin încă nici cu Situaţia parlamentara şi Komânîi rioesoî, fu respinsă ou totalitatea voturilor s’a primit propunerea comisiei, oa Consis-
majoritatea autonomistă din cameră, bucovineni. ’ contra b. Ca motiv s’a sulevat împrejura­ toriul metropolitan să ia la timp măsurile
seu mai bine (fia cu dileritele par­ rea, oă faţă cu reformele politioe-biseri- potrivite, oa fiiua morţii fericitului Şaguna
tide, din care se compune acesta şi „Patria“ din Cernăuţi primesce oe8ci biserica ortodoxă română şi-a espri- (16 Iunie) să se serbeze îu întrâgă Me-
car! tăte şi-au formulat postulatele, din Yiena cu data de 19 Octomvre mat deja dssaprobarea sa încă în 1895. tropoliă.
a căror împlinire o aştăptâ în schim- , următorul remarcabil raport special: Faţă cu o altă propunere a deputa­ La propunerea oomisiei soolare, con­
bul sprijinului, ce-1 vor da guver­ „Erî a avut loo o oonferenţă a pre- tului Mangra, oa adeoă congresul să se pro­ gresul a decis, oa regulamentul despre or-
nului. sidenţilor duhurilor din majoritate. La oon- nunţe asupra naiurei şi modului de distri­ ganisarea învăţământului să se susţină pro-
Nici chiar de s’ar disolva par­ ferenţa, oare a ţinut mai multe ore a luat buire a ajutorului de stat din punotui de ve­ visor şi mai departe aşa cum este, însăroi-
lamentul şi s’ar face nouă alegeri parte şi contele Badeni, ou tote aceste nu dere al dreptului autonomio al biserioei, nându-se Consistorul a presenta viitorului
nu s’ar mai pută în anul acesta putem înregistra nici un progres in lămurirea s’a iscat o discuţiă lungă şi fbrte intere­ congres un proiect îu aoâstă oestiune.
ajunge la o soluţiune mulţămităre situaţiei. Soirile despre crisa ministerială au santă. Faţă ou propunerea deputatului 31a-
în cestiunea pactului. Chiar dăcă gu­ amuţit, erau eu desăvârşire inconstante. Comisia aflând, oă aoâstă oestiune e nequţiu privitore la regularea catechisărei ele-