Page 42 - 1897-10
P. 42
Pagina 2. GAZETA TRANSmVAMEI Nr. 226—1897.
e
vilor gr. or. dela scol ele străine, s’a decis, oa spera, oă va pută să ţină pe Milan de va duce la Balmoral să facă o visită re poporele nu pot întârzia de a apuca p
Consistoriul metropolitan să studieze Ges parte de Belgrad prin aceea, că Natalia, ginei Viotoria. aoâstă cale ou hotărîre şi fără gânduri as
8
tiunea şi la timpul său să pregătâsoă un al căreia oredinoios aderent este Simic, O depeşă din Londra, spune, oă cjiarul cunse .
plan detaiat, âr pănă atuDoî sS îngrijâscă petrecea în capitala serbăsoă şi oredea, oă „Daily Chronicle vorbesoe despre o apro Comentar la cele de mai sus
u
a aplica oa oateohetl bărbaţi capabili. — astfel va lungi durata ooârmuirei sale. El piată crisă ministerială, provocată de re nu este de lipsă. Ajunge se rea
De asemenea s’a însărcinat Consistorul a soia forte bine, oă sosirea lui Milan va fi tragerea pentru motive de sănătate. Totuşi mintim cetitorilor noştri, că acest
8
veni on o propunere în Gestiunea modifioărei signalul unei orise. după două cjtle w A-genţia Reuter a des- Tiirr este unul dintre aceia, cari la
regulamentului privitor la ajutorarea vădu Aoum orisa a isbuonit. Ea nu însămnă minţit soirea lui „Daily Ohroniole“. 1859—60 a fost în misiune la prin
velor şi orfanilor învăţătorilor, — ceRtiune, alta, decât o schimbare radicală în politica Votn vadă în curând cine are drep cipele Cuza, ca se-i ceră coneursul
oare a fost sulevată prin propunerea depu internă şi esternă a Serbiei şi în orl oe tate. Retragerea lordului Salisbury va în pentru causa revoluţionarilor unguri,
tatului Dr. Ioue8ou. oas o nouă sguduire a ţărei. Se prevede, oă semna în primul rând o sohimbare o poli- promiţând principelui român, că Un
* toţi funoţionarii, cari se tiu da partida ra- tioei eoglesesol faţă de Turoia, gurii sunt gata, decă le vor da aju
dioală, vor fi dimisionaţl şi firea lucrurilor tor, se le recunâscă Românilor drep
La aoest loc lăsăm să urmeze si pro-
va aduoe ou sine, ca toţi aoeştia să de turile naţionale ce le pretind şi pe
nunoiamentul de mai ios al sinodului epis- Tiirr despre visita Regelui Carol la
vină aprigi oposiţionall. Nu trebue să S3 cari acum generalul de carnaval ie
copeso în oestiunea faimosului vicar Goldiş :
uite însă, că partida radicală representă Pesta. claseză în domeniul archielogiei.
Votul sinodului episcopesc marea majoritate a poporaţiunei, de unde
Generalul de carnaval Turr pu
în afacerea viearinlni din Oradea-mare, urmăză, oă va faoe mari greutăţi noului blică în „Revue d’Orient din Pesta
8
Iosif Goldiş. guvern. organ oficios maghiar redigiat în
O telegramă din Belgrad a aoeluiaşl
Considerând declaratiunea arohiman- limba francesă, un articul, pe care
(fiar spune :
dritului T osif Goldiş dată la protoool, că îl întituleză: „ Un moment psycliologique — 10 (22) Octomvre.
Una din căuşele prinoipale, cari au
11
el nioî când n’a consimţit ou crearea le pour V Union europeenne . In acest ar Visita regală la Iaşi. Regele şi Re
năsout divergenţele între Rege şi Simic se
gilor aşa numite politice-biserioesoî, oi a ticol Tiirr vrea se esplice înţelesul gina României vor fi însoţiţi, în visita Lor
cfioe a fi revisuirea oonstituţiei, oe a inten-
fost tot-deuna şi rămâne şi pe viitor în politic al deselor întâlniri ale Suve la Iaşi, de d-nele MavroienI şi Bengesou,
ţionat’o guvernul. Simic a voit, ca să pună
oeea oe privesoe acele legi solidar ou ţi ranilor şi în special ale visitelor re de d-1 general Vlâdesou şi de adjutanţii
în luorare îndată după înţărcarea regelui
nuta autorităţilor nfistre biserioesol, âr enun- gale dela Budapesta. coloneii Mânu şi Prboianu, Toţi miniştrii
revisuirea constituţiei, pe oare o pretindea
oiatul din vorbirea sa de program ţinută Vorbind despre visita R gelui Româ vor asista la serbările inaugurărei Univer
a
partida radicală, oăol numai sub condiţia
la ocasiunea oandidârii sale de deputat sităţii, precum şi preşedinţii Camerei şi ai
revisuirei voia să sprijinâsoă oabinetul Si- niei, generalul Tiirr spune între altele : „Şi
dietal, oă el a urmat şi va urma şi în vii aoeea oe dă acestui act un înţeles partiou- Senatului. De-asemenea, va asista şi rec
mio. Regele Alexandru a declarat însă, oă
tor prinoipiilor part’dului liberal, se refere torul Univerlităţei din Capitală, d-1 T.
între împrejurările aotuale nu voesoe nicl- lar, este că el s’a făptuit la Budapesta şi că
numai la posiţiunea sa faţă de diferitele Maioresou,
deoum să provfioe o sohimbare a constitu Regele Carol a avut grijă sil arate intenţia ■
partide politice din ţară, şi în special la nile sale în privinţa Ungurilor. Lumea ofi
ţiei de *(fî. Piedici. Poimâue, Duminecă în 12
moderaţiunea acelui partid faţă ou progra
Dr. Vladan Georgeviol, care este în cială şi populaţiunea capitalei Ungare au Oct. v., va predica în Biserica Sf. Nicolae
mele altor partide, fără oa acel enunoiat înţeles aceste intenţiunî, şi au afirmat sus
sărcinat ou formarea noului oabjnet a sosit din Braşov-Soheiu părintele Dr. Vasilie
să învolve vre-un angajament contrar inte şi tare voinţa lor de a întreţine cu poporul
deja în Belgrad, venind dela Oarlsbad- în Saftu.
reselor nfistre biserioesol: Sinodul episco- din România relaţiunt cordiale, necesare în
dată oe se va forma noul oabinet e vorba
peso declară pe numitul arohimandrit de nteresul celor doi vecini“. Recunoscinţă pentru ospitalitatea ge-
de-a se faoe meri sohimbărî în corpul func
justificat în ceea ce privesce în esenţial nerosă. Cetim în „Drapelul de MerourI:
8
ţionarilor de tfită categoria. Şi după-oe vede în aoâstă visită o
ţinuta lui biserioescă; ia însă în nume de
îndrumare pe o&lea păoii, adauge: D-1 Hans Krans nemulţămit ou activitatea
rău aoeluiaşl arohimandrit, oă vorbirea sa „Dâr trebue să se facă încă nouă anti-românăscă, pe care o desvâltă ca cores
de program divulgată mai apoi prin (fiare 0 împăcare sensaţională. opintiri, căci obstacolele nu s’ou înlăturat: pondent al cţiarului unguresc „ Poster Lloyd ,
1
o a ţinut în termini nu destul de olari, Anul acesta e anul surprinderilor di sunt încă prejudiţii, uri şi întrigl, cari îm tine să ne ponegrâscă şi în faţa opiniei pu
cari admit diferite interpretări, şi oarl luaţi plomatice. După întorsătura ourifisă, pe piedecă calea spre pace“. blice germane. Dintr’o corespondeţă, pe
în sens contrar ou declaraţiunea sa de care a luat-o conflictul greoo-turoeso, după Şi ca să fiă bine înţeles, generalul oare a trimis’o cjiarului „Kolnisohe Zeitung“,
acum, a provocat în publicul nostru bise- acordul austro-rus în oestiunea Orientului, atacă indirect pa principele de Bismarck relativ la meetingul naţional, relevăm ur-
riceso resens şi ohiar indignaţiune generală;
după proclamarea alianţei franco-ruse, âtă şi pressa germană despre campania neaş mătfirele: „Convooatorii meetingului (întru
de asemenea i»se ia în nume de rău, oă în aoum un nou eveniment de cea mai înaltă teptată contra Ungurilor, Generalul nu iartă nirea naţională a studenţilor din sala Hugo)
vederea resensului publio n’a grăbit să rec
sensatie: împăcarea lui Wilhelm IT ou bu pressei germane, oă a stăruit în a demon consideră condamnarea lui Balteş — dato
tifice opiniunea publică revoltată în contra nica sa, Regina Viotoria. Natural, nu e stra, că Ungurii n’au adus nici un sorvicifi rită unei relatări duşmănfise a „Tribunei
8
sa, şi mai ales, că nu s’a justifioat înaintea
de o împăoare pur oersonală, oi de o oivilisatiunei europene. despre un conflict dintre jandarmi unguri
superiorităţii sale biserioesol îndată ce i-s’a
schimbare a relaţiunilor dintre Germania Generalul Tiirr, oa să-şi răsbuce, aduce ou români bănăţeni nesupuşi, conflict, pe
oferit ocasiune de a o pută faoe acesta. 8
şi Marea-Britanie. aminte servioiile aduse Germaniei de oătră oare „Tribuna îl presintă ca o măoelărire
Verdictul acesta sinodal, publicat nu Se soie, că între aceste două state Unguri cu ooasiunea răsboiului dela 1866 de nevinovăţia — o dovadă eto..... In
mai deoât archimandritului Iosif Goldiş, se
esistă de vre-o doi ani înofioe, o încordare în contra Austriei. străinătate lumea se va întreba de unde un
va comunica şi congresului nostru naţional
oe necontenit a oresout; încordarea aoâsta Este bună aoâstă reamintire, oăol comitet, alcătuit ou dela sine putere, de
bisericesc, conform dorinţei aoeluia.
s’a manifestat nu numai în pressa şi opinia ea esplioă apologia împăratului Wilhelm tineri politioeeoe nematurl şi materialmente
S i b i i u , 7 Ootomvre 1897. publică a ambelor ţări, oi şi în atitudinea la Budapesta şi arată în acelaşi timp ce dependenţi, îşi ia dreptul să convoce lumea
Sinodul arohiepisoopeso al Metropo- guvernelor, respeotive în oestiunea Trans- valorâză faimfisa fidelitate a Maghiarilor la asemenea întrunire... Studenţii sunt nu
8
liei ortodoxe române din Ungaria şi Tran vaalnlui, în oestiunea ohino-japoneză şi oătră casa de Habsburg. mai păpuşi, eto . — Apoi o sumăUe gra-
silvania. aoum în urmă în oestiunea orientală. Generalul Tiirr vine în urmă la poli- ţiosităţl la adresa partidelor şi (fiarelor ro
Lucrurile ajunseseră pănă acolo, înoât tioa lor interifiră. El întrebă ou naivitate mânesc!, plus informaţii fantesiste. Mulţă-
Miron Romanul m. p.
metropolit. se pretindea cu multă aparenţă de adevăr, prefăoută : „In regimul nostru interior n’am mim d-lui Hans Kraus pentru ohipul cava
Ioan Meţianu m. p. oă împăratul Germaniei şl-a pus în gând respeotat noi ora drepturile legitime ale leresc cum scie să se achite de datoria sa
8
episcop. să nimicâsoă influenţa prepouderantă ce-o Germanilor din Ungaria? De oe se plâng câtră ţăra care-i dă ospitalitate.
Nicolae Popea m. p. esercită Anglia prin nenumăratele sale oo- Sârbii, oe le lipseso? N’au autonomia reli-
episcop. lonii răspândite pe t6tă suprafaţa globului gifisă ? 8 Inaugurarea monumentului diu Ploeşti.
Dr, llarion Puşcariu m, p. In aoest sens se interpreta pasiunea, ou Dâr treoe-merge ou Saşii şi cu Ser Etă programul inaugurărei monumentului
arohimandrit, asistent. ridicat în onârea batalionului 2 de vână
care Wilhelm II susţină proiectul său de bii ; când este vorba de Români, ca orî-oe
Filuret Mustea m. p. tori, care se va faoe Duminecă 12 Ootom
sporire a marinei germane; în acest sens Maghiar, generalul Tiirr îşi ese din tîţînl.
arohimandrit, asistent vre v.: M. S. regele va sosi în gara Ploeşti
s’a interpretat din unele părţi păuă şi Etă oe <fi gârbovul, dâr îndârjitul ge
ce
şi notar ad hoc. la 6rele 2 p. m. şi va fi primit, pe peron
alianţa franoo-rusă. Am vorbit la vreme, şi neral :
ou onorurile militare, de d-nii miniştri, de
cetitorii noştri îşi mai aduc aminte de „Dâr între toţi mai cu sămă Românii
autorităţile oivile şi militare şi de persfinele
Crisa ministerială în Belgrad. proiectul unei alianţe între Rusia, Germa ne-au aruncat cele mai furibunde învinuiri. invitate. Serviciul religios va îneepe la
nia, Franoia şi Austria pentru sdrobiraa Ei au făout sforţări nenumărate pentru a
2
Asupra orisei ministeriale sârbesc!, Marei-Britanii, proieot pus înainte şi discu oăuta în istorie bssa legală a exigenţelor firele 2'/ p. m. După săvârşirea ceremo
niei religifise, oorul va cânta Imnul vână
8
„N. fr. Presse primesoe din Belgrad ur- tat cu multă seriositate de organe impor lor. Au greşit drumul. Cel mult dăcă în ar-
torilor. Apoi Suveranul va ordona desco
mătfirele amănunte: tante ale pressei franoese şi rusesol. cheologie vor găsi pdte argumentele pe care se
perirea monumentului. D-1 primar Soresou
Ex-regele Milan înoă pe când s’a In sofistă stare d° lucruri, era natural îndărătnicea să le caute. Acolo, unde auto
va rosti un disours în numele comitetului
format cabinetul Simic a fost forte în să produoă mare surprindere vestea dată nomia reclamată avea o basă istorică se-
iniţiator al ridioărei monumentului, âr în
contră, oa într’ensul să intre numai radi- aoum câte-va (file de „ Westminster Gazette“, rifisă, n’am făout nici o greutate de a-o
numele oraşului va vorbi d-1 ajutor de
dicalii. El voia formarea unui cabinet de oă împăratul Wilhelm s’a împăcat ou Re acorda şi a-o respecta. Croaţia este aci
primar. Corul va intona din nou imnul.
8
coaliţiă. Nemulţumirea sa cu Simic s’a mă gina Viotoria. Soirea era atât de surprin- pentru a-o proba .
După ceremonia desvâlirei se va faoe de
rit când acesta a venit ou proiectul unei cfătfire, înoât a fost pusă la îndoială. As- Şi duoă-ce trsteză de visuri tâte drep
filarea trupelor în preseuţa Majestăţei Sale
confederaţiunl balcanice, si a devenit un tăcjî însă faptul e oonfirmat de oficiosul turile Românilor, Tiirr înoâroă şi el să ex
rsgelui. Yor defila două b&tahfine din gar-
neîmpăcat contrar al lui Simic, de când „Standard“, organul actualului prim-mi- ploateze visita Regelui la Budapesta :
nisfina Ploeşti şi o companie a batalionului
aoesta a propus căsătoria regelui Alexan nistru. „Aoâstă visită, (fioe Tiirr, probâzâ oă
de vânători din Sinaia, cu toţi ofieerii dis
dru ou o prinoesă muntenegrenă; oăol Mi Completând soirea cea dintâiă „Stan bunele relaţiunl cu Austro-Ungaria oonsti-
ponibili. Parada militară va fi oomandată
8
lan oonsideră Muntenegrul oa duşmanul dard spune, oă împăratul Wilhelm a tri tue un interes vital pentru România şi oă
de d-1 general Pilat, oomandantul corpului
Serbiei. Nioî nisuinţa ministrului-preşedinte mis reginei Victoriei o lungă scrisfire re aceste bune relaţmni nu se pot stabili decât
al 3-lea de armată. După defilare va urma
serbeso de pănă acuma, de-a încheia ali dactată în modul oel mai cordial. la Budapesta, în virtutea unei înţelegeri,
o recepţie. La firele 5 p. m. M. S. Regele
anţă ou Bulgaria, n’a fost nioî-deoum pe Regina Viotoria a răspuns nepotului având de basă respectul drepturilor şi al
va pleca din Ploeşti şi se va întfirce la
gustul lui Milan. său, trimiţendu-i un superb album compus unităţii statului naţional unguresc. Numai pe
Sinaia.
Crisa aotuală este opera esclusivă a din diferite vederi interesante dela serba aceste base se pdte aplana neînţelegerile
8
lui Milan şi a politicei sale personale. In rea jubileului său. oarl esistă încă între opiniunea populară la 0 nonă şcfilă în Dobrogea. „Drapelul
acestă politică jăcă înoă şi acum un rol La Londra se dă oa sigur, că în our- Bucuresoi şi între naţiunea maghiară. Cei vorbind de planul înfiinţărei unui externat
raportul său oătră regina Natalia. Simic sul lunei Noemvre împăratul Wilhelm sa doi suverani au arătat calea de urmat şi secundar de fete în Tuloea scrie: „Ne pare
