Page 43 - 1897-10
P. 43
Nr. 226 -1897, GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
biue oă şoâlele românesol snoreso în Do- Teribil accident din imprudenţă. Un piedeca învitaţiunea d-lui Lueger, a fost (Marcel S'bwob), Les Diplomates Etran-
brogea, şi în soeoial ne bucurăm oă o aooident îngrozitor a aruncat doliul asupra târna de a indispune pe cei dela Budapesta. gers et la Snoiâtâ Fraoşaise an Dix-Hui-
şo61ă secundară de fete se va înfiinţa în unei întregi familii de muncitori din co Cestiunea fiind pusă pe aoest teren — tiema S’eole (Viotor du Bled), La Renais-
Tulcea, unde Bulgarii an un gimoasiu de muna SineştI, judeţul Iaşi. Copiii locuito si nu este altul din punctul de vedere po sanoe Dramatique en Espagne (ClâmeDt
Roohal), Le Livre â Paris (Emile Faguet),
ambele-sexe, Urte populat. Găsim însă, că rului Agapi Drînceanu, din acea comună litic — fiă siguri confraţii de ne piaţa tea Le Thââtre â Paris (Jules Lemaitre, de
idee» de-a înfiinţa un externat, nu este ni au găsit, sunt oâte-va 4^®- P câmpul iz trului, oă un guvern conservator n’ar fi i’Acad. Franş) Revua du Mois (Pranois de
e
merită. Externatele fiind mai mult nisoe lazului, un obus de tun, rămas de sigur fost atât de slugarnic până a aştepta per Pressensâ).
şoole de lux, nude fetele capătă o instruoţiă dela exerciţiile artileriei. Iotorşî scasă ou misiune dela Pesta pentru a învita pe pri Tu limba englesă: The Fair-Lover
generală fără nici un scop practic, o ase proeiotilul în braţe, copiii au arătat părin marul oapitalai austriaoe la o solemnitate (Maarten Maartens). Beggars (Max Miil’er),
Dreamers of t,h9 Ghetto in Congress (I.
menea şoâlă nu e menită să aibă nici un ţilor obiaotnl găsit şi, ou toţii de aoord de ordine esenţialmente eoonomioă.
Zangwill). „The Promised Land" of the
suoces în Tulcea- Cel mult fetele funcţio ou decis să pună proeietitul pe foc ca să Singurii cari ar fi fost în drept să Balkao Peninsula ("W. Miller), Oontempo-
narilor români şi a câtor-va bogătaşi vor vadă oe va face. Părinţii şi copiii s’an a- vadă cu ochi răi invitarea d-lui Lueger rary Scandinavian Bel)es-Lat,tr»8 (R. Nisbet
urma la acostă şoâlă. Suntem absolut si se4»t în jurul fooului şi au azvîrlit proiec sunt filo-semiţii. Dâr suntem siguri, că Baiul, Nottes on New Books (Andrew
guri că nici o fată de Bulgar nu va călca tilul înăuntru. După câte-va secunde de consiliul comunal din Iaşi nici nu s’a gân Lang), The Globe and the Island (Henry
Normau).
în ea, oăol Bulgarii avându-şl şcâla lor aşteptare, obuzul ia foc şi faoe explozie. O dit la antisemitismul d-lui Lueger, astfel,
secundară nu vor avea nici un motiv să detunătură teribilă a pus tot satul în pi- oă sorupnlele semiţilor şi ale filo-semiţilor Broşuri de probă şi prospeote ale re
vistei „Oosmopolis" se găsesc la orl-ce li
useze de cea românâsoă, cel mult egală oa oiâre. înspăimântaţi de acesta, toţi sătenii n’aveau raţiune de a fi.
brăria. Fiăoare broşură se pote oumpăra
fel şi cantitate de studii cu a lor... de au alergat în fuga mare spre oasa lui Drîn- deosebit.
aoeea suntem de părere, că şcola secun oeanu, de unde venise sgomotul. Aci, un * •
dară de fete din Tulcea, s& fîâ profesională. spectacol înfiorător se desfăşura înaintea "ULTIME SOIRI. A apărut de ourend în editura „Li
Bulgarcele sunt femei praotioe, şi oând vor ochilor. Drînceanu şi soţia lui zăceau în
BucurescT, 21 Octomvre. „Epoca" brăriei Nouă* P. Iliescu & D. Grossu din
avea la disposiţie o asemenea şoâlă, ele tinşi la pământ şi tot trupal lor era zdro află, că întrunirea naţională a stu Iaşi: „Curs complect de musica vocală"
îşi vor lua fetele dela gimnasiul bulgăresc bit de sburăturile proiectilului explodat, âr denţilor în Brăila nu se va putâ ţine de Gavriil Musicescu, profesor. Acest op a
şi Ie vor trimite la profesionala românâsoă. mai în lături doi din copilaşii nenorooiţilor Duminecă, dedrece socialiştii au în fo3t premiat la exposiţia din Paris şi a
' Va fi util şi pentru populaţie, oăoî fetele scoteau ţipete şfâşietâre de durere. Săr chiriat sala „Paradis , singura sală »juns la a 14-a ediţiune; este împărţit în
11
vor învăţă şi un meşteşug pe lângă oarte, manii copii erau ou pioidrele frânte de mai mare de acolo. trei broşuri: I 1 leu 50 baul (75 or.), II
şi va fi un s mijloc eficaoe de propagandă sburăturile obuzului. Cei patru răniţi au
Astă4î a sosit la Sinaia ducesa 1 leu 50 (a 75 or.) III 2 lei (1 fl.)
româââsoă. făcută pe terenul oel mai solid fost transportaţi, într’o °tare oribilă în cău de Sachsen Meiningen, sora împăra
şi mai leal, pe terenul oultural". tarea spitalului din Podul Uoaia. Starea bă tului Wilhelm al Germaniei.
trânilor, mai ou deosebire, este îngrozit6re.
Seminarişti români premiaţi. Privitor BucurescT, 21 Octomvre. Foile
Administraţiunea dobrogână a hotărît oposiţionale constată, că Jeszenszky
la notiţa ce am publicat sub aoest titlu In contra copiilor cerşitorî. Cu trei
înfiinţarea de sate militare de-alungul a fost decorat cu „Cordna Româ
14
cjilele trecute, „Tribunei ’i se scrie din ani mai înainte s’a constituit în Paris o
granţei Bulgare. Fiă-oare sat se va comDune
Bucovina: „Este evedint, oă profesorul niei" nu în gradul de comandor, ci reuninne, oare are de soop a opri pe co
din 100 de săteni eliberaţi din oştire. Fon
universitar Dr. I. G. Sbiera împlinesoe şi de mare oficer. „Epoca" spune, că piii săraci de a cerşi pe strade âr de altă
durile pentru olădirea locuinţelor vor fi
datoria zeloşilor profesori gimnasiall, cari încă înainte cu 12 c[il0 Jeszenszky parte de ai interna în institute şi de-ai în
avansate de ministerul domeniilor Ase
în timp de 8 ani nu sunt în stare a în a primit brevetul seu, după ce mai scrie la şoâlă. Lucrul aoesta însă, adese-orl
menea colonii militare vor avâ drept mo
zestra pe elevi cu acele eunoscinţe de înainte’i se trimisese decoraţia, care întâmpină mari greutăţi, pentru-oă sunt
del, pentru organisarea lor, statele gră-
limba română, ca la universitate să nu se se scie, că la străini se remite în forte mulţi părinţi săraol, oarl îşi trimit
niţerescl, înfinţate în Transilvania de gu natură.
14
peardă timpul cu exerciţii „stilistice . In copiii la cerşit, oa astfel să câştige oâţl-va
vernul ausitriao. ar
interesul obştesc rugăm pe directorul se Acelaşi cji aduce următârele oreiţarl. Din raportul ultim al reuniunei
minarului român să comunice mai de 0 cnsetoresă de admirat. Ni-se oomu- amănunte cu privire la estradarea reiese, oă în Paris de present se află 50,000
tailat observările sale. Semnificativ e faptul, nioă, că a4î a sosit în oraşul nostru o tî- lui Oprişor, pe care, cjice, le-a aflat de copii de aceia pe oarl părinţii lor nu
din sorginte oficială: vreau să-i dea la şoâlă. Dintve aceştia
oă doi dintre premiaţi au absolvat gim- nără fată română artistă în a câse, broda
nasial din Suceava, âr al treilea este fiul şi sorie ou pioiârele. Ea se va produce şi „Guvernul unguresc a cerut es- 10.000 oopil nu sunt însorişi de loo în şoâlă.
profesorului Sbirea, limba română se pro îu Braşov şi despre prestaţiunile ei estra- trădarea lui Ion Savu Oprişor pe 40.000 copil însă, şi dâoă sunt însorişi, nu
pune la 3 gimuasii. Rodnica activitate la ordiuare sse pâte convinge ori şi oine motiv, că el a fost condamnat la mai fârte arareori se abat pe la şoâlă. Ei
gimnasiul din Cernăuţi a pus’o nu de mult dilnio dela 8—1 a. m. şi dela 2—9 6re două lunî închisdre pentru leziuni alârgă mai buouros pe strade, eerşeso, vând
44
în relief „Gazeta Transilvaniei , contra că sera în villa Kertsoh. grave. D. judecător de instrucţiă Ur- flori ş. a.
reia năsdrăvauul profesor Ionică al lui Ioan lăţeanu, avend în faţă o cerere de
Bnmbaou a implorat soutul majorităţii po estradare întemeiată pe o sentinţă
lono -jidovescl din oonsiliul comunal. O Afacerea invitării primarului definitivă prin care Oprişor se pre
disouţie publică e inevitabilă, dâoăsanarea I/ueger la Iaşi. „ Inddpendance Roumaine tindea, că era condamnat pentru să N o u a b o n a m e n t
a
răului este dorită. Suntem curioşi de vocea aproba deoisiun’le guvernului de a împie vârşirea unui delict de drept comun, la
44
oelor chemaţi . deca invitarea d-lui Lueger şi o motivâză a procedat conform legei la forma
astfel: lităţile obicinuite. Ordonanţa jude Gazeta Transilvaniei
Petrecerea cu dans, care a datt’o „Nu este greu de justificat hotărîrea cătorului de instrucţiă, împreună cu
Sâmbătă săra Reuniunea femeilor române oe s’a luat. D-l Lueger, oa primar al Via- dosarul afacarei a fost trimisă mi Cu 1 Octomvre 1897 st. v.
din Sibiiu a avut, sorie „Tel. Rom. o reu nei are o situatiune delioată fată ou Curtea nisterului de justiţiă pentru ca ces s’a deschis nou abonament la care
14
şită f6rte splendită. Public număros şi dis austriacă. împăratul Franoiso Iosif nu l’a tiunea să fiă supusă consiliului de invităm pe toţi amicii şi sprijini
tins, animaţie, oare a durat pănă în dori agreat şi n’a dat sanoţianea sa deoât în miniştri, care trebuia să-şî dea torii fdiei n6stre.
de 4b a fost caracteristica ei. La petreoerea urma UDei lungi opuneri. A trebuit oa anizul.
acâsta am văcjut presentate tâte autorităţile d-l Lueger să fiă ales pentru a 5-a şi a Iosd Savu Oprişor, nu ooasia orimirei PfPKţaaS ahoroameniuluia
civile şi militare diu loc. Deputaţii noştri 6-a 6ră şi să dea M. Sale âre-oarî asigu d-lui Dr Raţiu oând s’a întors dela pro- Pentru Austro-Ungaria:
oongresuall înoă au luat parte la acâstă oesul Memorandului, s’a fost înoăerat ou pe -U.3C. asa .............................. 12 £1.
rări înainte de a obţine reouuâsoerea sa oa
petrecere arangiată de reuniunea femeilor primar. Era âre politio de a-1 invita la o câţî-va gendarml. oarl umblau să împedeoe pe şese 1-u.oaî. ............................... S fl.
mulţimea de-a manifesta. In acâstă luptă, pe trei lcxnă ..................................... 3 fL.
române din Sibiiu, între oarl amintim pe solemnitate la oare va asista păreohia nâs- Oprişor a sgăriat mâna unui gendarm şi
aroh'tnandriţ'i Dr. Ilarion Puşcariu, Filaret tră regală, mai ales după primirea atât de de aceea a fost condamnat la 2 lunî înohi- Pentru România şi străinătate:
Musta, generalul maior Cav. de Seraoin, strălucită şi atât de căldurâsă, oare s’a fă- sâre şi 20 fl. amendă „pentru lesiune , âr pe ca-rL a3a .................... -3=0 fraaaca
44
fraţii Moosonyi şi alţii. Pe lângă folosul pe de-asupra a fost condamnat la 21. 4’le. pe şese 1-u.aai...................... 20 „
out Suveranilor noştri de oătră împărat?
moral s’a realisat şi oel material in mod Suntem siguri, oă guvernul conservator fiind-oă a strigat „Trăâsoă Dr. Raţiu!“ pe trei 1-a.n.î ........................ IO ,,
îmbucurător. n’ar fi procedat altfel. Atunci oum se es- Abonarea se pote face mai uşor
plioă campania pe oare se înoârcă unii s’o L a f e r a f t u r ă i prin mandate poştale.
Insula Mecica dela Dunăre. In urma
44
întreprindă în acâstă cestiune? , Administraţiunea
schimbării cursului Dunărei, insula Mecica „Cosmopoli8.“ Revistă internaţională,
11
Piarul „Timpul* răspunde următârele „Gazetei Transilvaniei .
— care pănă acum aparţinuse Bulgariei — Editor F. Ortmans. In broşuri lunare â
1
la observările „Independenţii *: Mai îptâih
a fost alipită de teritoriul român. Insula 1 fl. 50 or. (Editura A. Hartleben, Yiena). ^vvyvyrvvYvvvvvvvv^nnrvvYvryvryvv
situaţiunea d-lui Lueger faţă ou împăratul nu
Mecica e situată între punotul român Pia- Acâstă mare întreprindere internaţio
este delicată în niol o privinţă. Se soiă, oă
troşenl şi punotul bulgar Pirgos. De ase nală, cari se editâză simultan de oătră 7
d-l Lueger este astădl primar »1 capitalei
menea a fost alipite de teritorial român mari oase editâre în Yiena, Berlin, Paris, Proprietar: Dr. Avarei Mureşianu.
Austriei, deputat în Reichstag, membru al
mai multe terenuri, în judeţele Iaşi şi Fâi- Londra, St. Petersburg, Cooenbaga şi New-
majorităţei guvernamentale, prin urmare, o
oiă, în urma schimbărei cursului rîului Prut* York şi a căruia cuprins este redactat în Redactor responsaMl: Grcgoriu Maior.
personalitate oficială şi în situaţiune mai
trei limbi, în cea germană, franoesă, en-
Falsificatori de monede. O telegramă din mult decât normală faţă ou Suveranul său, glesă — fiă-care autor scriind în limba sa—
Tulcea anuDţă, oă poliţia de acolo a prins oare ou prilegiul numirei sale ca prima'", a
găsesce la publioul cetitor tot mai mare
o bandă de falsifioatorî de monede, pusă făout apel la patriotismul şi la lealitatea
trecere şi aprobare. Broşura pentru Oo- Pentru fumătorii ie ţigări!
sub conducerea lui Niohifor Marinesou şi sa, apel de oare d-l Lueger s’a arătat tomvre 1897, ce-o avem înaintea nâstră,
în legătură ou alţi falsificatori din Brăila, demn în tote privinţele. Nu înţelegem dâr are următorul interesant ouprins : Eh ShY' C l i U M ^
HH
La perchiziţiunea făcută la domioiliul lui în oe ar fi fost un act nepolitic de a învita -4
in limba germană: Die Todten este cea mai curată, subţire şi totuşi tare b>
Niohifor s’au găsit o mulţime de monede pe d-l Lueger la solemnitatea dela Iaşi. 0-.
sohweigen (Arthur Sohn’tzler), Aus Moltke’s O Hârtia. d.e ţig-ări,
false de 5 şi 2 lei. In Brăila a fost ares Dâr „ V Independance Roumaine arată mihtăriseher Gorrespondenz (I. von Verdy fără glicerină.
44
taţi Spiru’Mihali şi Radu Milan, la oarl s’an şi o stranie nedibăoiă din partea unui 4’&r du Yernois), Die sooialen Aufgaben des
Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr. O
găsit bani falşi şi la domiciliul lor poliţia versat în ale diplomaţiei şi în ale mărirei, modernen Staates (Rudolph Sohtn), Ernst Eh- TJ
Oortius und Heiurioh v. Treitschke (Her- «J Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă
a descoperit bucăţi de metal, vase pentru punând refusul de a învita pe Lueger îd ţd
raann Gricnm), Deutsche Biioher (Anton C L U B .
topit şi forme de monedă. Cei trei falsi raport direct ou visita dela Pesta. Prin »—I
Bettelheim), Das Theater in Berlin (OGto Yemjare en gros Ia ^3
a
ficatori arestaţi au fost înaintaţi împreună aoâsta c^iarul franoes mărturisesoe indirect Neumann Hofer), Politisches in deutseher H-H
cu aotele dresate parchetului din Brăila, oă adevărata oausă, care a împins pe gu Beleuohtung („Ignotus“). ❖ lulius rvUiller Nachfolger,
care instruesoe afaoerea. vernanţii noştri să intervină pentru a îm In limba franoesă: „L’Etoile de Bois (331 Braşav.______________
t