Page 46 - 1897-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANEI Nr. 227—1897.

Propunerea pentrn estradarea pas- Şi în Braşov marea afluenţă a străi­ telor pe besa dreptului şi a eohităţii, nu vorbitorului sentinţa instanţei a treia mi­
portelor enuale o pot face şi eu numai nilor îngreuneză manuarea afacerilor de p6te să nu faoă obieoţinnile sale la cele nisteriale. Prin urmare, fiind-oă d-l vioe-
atunci la In. Ministeriu, dâeă raporturile paspârte. espuse de ante-vorbitorul. şpan în acâstă gravă Gestiune de drept şi
acele ale eutorităţ’lor comunale sunt fa­ 0 autoritate secretă de pasporte nu D-l vice-şpan n’a amintit nimio în de libertate oetăţenâsoă n’a dat nioi o des­
f
vorabile. Eu însumi nu pot să fac cerce­ cunosc. Este însă clar, că aici trebue să răspunsul său privitor U greutăţile, oa H-se luşire, cum s’au Du ut petrece aoele vol-
tările. Deşi însă împlinirea unor asemeni servâscă ca basă propunerea autorităţii co­ fac petenflor de oertifioate la primăriă, nioii şi ilegalităţi, vorbitorul nu pâte lua
conditiunî sunt împreunate ou multe for­ munale şi deci sunt avisat la informaţiunile când chiar şi îu caşuri urgente li-se cere la cunosoinţă răspunsul său.
malităţi şi întârdierl, totuşi mă strădueso din partea acestei autorităţi. Dâeă infor- să-şi fi aohitat întreg ouartalul ourent de La apelul preşedintelui, majoritatea
a resolva tocmai aceste afaoerl promt şi maţiunea e de aşa, că nu se pote da pas- dare, încă şi atunci, când abia a trecut a a luat apoi la cunosoinţă răspunsul d-lui
vme şpan.
fără a aştepta pănă a le veni rândul după port pe basa ei, trebue să-o consider, căci treia parte din acest ouartal. Este necesar,
presentare. Ca cel dintâiu funcţionar respon­ sunt responsabil. ca şi în privinţa acâsta eă stăruâsoă pentru
sabil al acestui comitat, sunt consciu de aceea, o echitabilă prooedere, oăoi s’a întâmplat, Congresul naţional-bisericpsc.
Ce privesce afacerea d-lui interpelant
că tocmai oraşul Braşov, dir şi comunele din oă chiar şi celor ou proprietate în loo li-
e fapt, oă densul a cerut un pasport dela
comitat pdriă în măsură însemnată comcrciu s’au denegat certificatele'dâcă nu au putut Au trecut (Zece cjile când
primăria de aici, dâr i-s’a denegat chiar şi
şi industriă, că comitatul nosru susţine o viuâ prealabila intervenire pentru procurarea lui. depune îndată suma îutregă de dare pre­ s’a deschis Ia Sibiiu congresul na­
şi permanentă circulaţiă de persâne cu Ro­ tinsă. ţional al bisericei române gr. or. din
Recursul, ce l’a înaintat contra acestei de­
mânia, Spre a nu păgubi pe cei oe oer negări, l’am presentat In. Ministeriu de in­ Cât pentru întârZiările, oe Z‘°e oă Transilvania şi Ungaria. S’au ţinut
paspârte, am dat o deosebită atenţiune sunt necesitate din diferite consideraţiuni pănă ac}î noue şedinţe, cari t6te au
terne, care a fost cbiemat în prima liniă
acestui ram şi le-am creat tote uşurările faţă ou Săoelenii, recunosce, oă pot fi ca­ fost deschise de Escelenţa Sa Metro
de-a estrada pasporte şi deci de-a decide
posibile. Dâoă este perioul în întârziere şi şuri oa cele arătate de vioe-şpauul, însă politul Miron Romanul, er când acesta
în acest cas. După lungi pertractări însă, afa­
dâeă se arată verosimilă urgenţă; trec şi are informaţiunea sigură şi i-au venit la s’a simţit prea obosit, a încredinţat
cerea mi-s’a predat mie ca să hotărăsc ca
peste formalităţi şi dau oertificat, firesce, ureobiă mulţime de plâugeri, oă acum în conducerea desbaterilor parte P. S.
a doua instanţă.
pe propria mea răspundere. genere chiar şi cei mai cunoscuţi economi Sale episcopului Meţianu dela Arad,
In acestă afacere am intervenit şi
Fapt este însă, că după prescrierile şi neguţători sufer sub acâstă stare de lu- parte P. S. Sale episcopului Popea
personal la ministeriul de interne. Aici însă
esistente într'un an se pote estrada numai oruri şi primesc oertifioatele numai după dela Caransebeş.
s’a relevat, că interpelantele fiind condam­
un certificat. In caşuri urgente fac şi aici es- câte 10 — 12 ZbO) când pâte este prea târ- Desbaterile decurg in mod demn.
nat pentru conchiemarea alegatorilor români
cepţiunî. Astfel pentru oraş, certificatele Ziu oa să-şi mai vadă de interesele lor. Din partea deputaţilor congresualî
la opt (file arest şi 5 (file amendă, nu se pu­
se estradau încă în aceea-şl 4b când sosesc Acestă stare de lucruri trebue să înceteze în genere se arată interesul cuvenit
tea să %-se dea pasport ori certificat. Şi după-
dela primăriă paspârtele prealabile. (Vor- neamenat. faţa de marele cause ale bisericei şi
ce am ascultat şi motivele d-lui primar al
păsse). Pasportele anuale le căpătăm acum scblei. Din firul întreg al discusiu-
Braşovului, am aprobat botărîrea lui de Tot-odată trebue să se faoă cevaşi
în timp mai scurt, decât mai nainte, numai nilor respiră îngrijirea, de-a păstra
prima instanţă. Recursul, ce l’a înaintat pentru a se pune stavilă neajunsurilor, prin
că aici vidimarea prin consulatul român, neatins caracterul autonom al bise­
interpelantele în contra acestei botărîri, oari se oonstrîng bieţii omeni a plăti în­
recere mult timp. ricei şi de-a ţinâ sus stindardul on6-
l’am presentat Escelenţiei Sale d-lui minis­ doite şi întreite taxe prin aceea, că nu li-sc
Relativ iute se dau certificatele şi rei şi demnităţii naţionale a biseri­
tru de interne c’un raport motivat. liberâză, deoât un certificat la an şi, având
pentru sate. In ce privesce însă Săcelele, cei ortodoxe române.
Deâreoe comitatul nostru prin dispo- lipsă de-a trece mai de multe ori peste
sunt însemnate dificultăţi din causa abusu- Acâsta au dovedit’o membrii con­
siţii restrictive trebue să sufere necondiţionat graniţe, sunt siliţi a-şl lua un pasport anual,
rilor, ce se făcură cu liberarea de miliţiă. gresului şi prin modul, cum au pro­
în raporturile sale comerciale şi deâreoe noi âr până ce le sosesoe acesta, adese-orl după
Tocmai faţă cu poporaţiunea română, care cedat în cestiunea verificărei vica­
aveam fcotă causa de ale sprijini pa aceste mai multe luni, sunt siliţi a-şl prooura mai
are un deosebit interes în comerciul cu rului Goldiş Iozsef dela Oradea-mare.
ou efect şi de aceste se ţine şi o resolvare multe oertifioate, plătind mereu, afară de
România, trebue să se facă aici cercetări Fiind-că acest vicar a întrat în ta-
cât se pote de grabnică si echitabilă a afa­ taxa de 4 fi. pentru pasport, câte 1 fi. de
stricte, dâeă respectivul nu e obligat la bera mamelucilor lui Banffy, fiind
cerilor de pasporte, m’am rugat îu acestă certificat.
miliţiă, seu dâeă nu stă în evidenţă ca fu­ ales ca deputat dietal cu programul
repres°ntaţiâ motivată, întâiu pentru o re­ In oe privesce oasnrile, în cari s’a
gar său ca unul ce absentâză ilegal. Sta­ guvernului, program contrar intere­
solvare binevoitâre a aoestui cas concret, denegat de-a dreptul, fără de nici un motiv
bilirea acestei împrejurări, pentru care ade­ selor nbstra naţionale şi bisericesc!,
apoi şi pentru uşurări în afacerile de pas­ legal, procurarea de pasporte şi estradarea
se ori sunt silit să cer informaţiunî şi dela membrii congresului aprbpe unanim
porte, cari de fapt au devenit forte dificile de certificate, interpelantele a amintit mai
autoritatea militară, trebue să o arjj cu şi au arătat dispreţul lor faţă cu vi­
Conform tnarei răspunderi, oe o am multe caşuri şi a arătat, oă primarul ora­
deosebire în vedere, de-orece e forte mare carul apostat şi au respins verifica­
oa primul funcţionar al aoestui comitat, şului s’a provocat mereu la nisce ordine
numărul, celor ce nu-şi împlinesc obligă- rea lui de deputat coagresuaî. Afa­
am lucrat tooinai îa sensul intenţiunilor reservate, ce le-ar fi avut nu soia de unde.
mântul militar şi prin estradarea de pas­ cerea acesta, ce-i drept, va ave se
Domnului Dr. Mureşianu, Şi mă bucur, că D-l vioe-şpan n’a dat nici o desluşire des­
pârte se promoveză numai abusurile ce se vină încă odată înaintea congresului,
pot oonstata, că din partea In. Ministerul, pre acesta.
fac în privinţa acâsta, de-6rece pe basa dâr destul că congresul a dat odată
pasportului său ca document de legitimaţia, de interne mi-a sosit tocmai alaltăerl nn Relativ la causa propriă a interne- o lecţiă bună vicarului mameluc şi
Săceleanul pote comunica liber aici şi în răspuns, prin oare mi-sa pus îa vedere lantelui, vice-şpanul asemenea n’a dat des­ pâte îi va da şi a doua-âră.
se
România şi se pote retrage astfel dela obli- apropiată o uşurare şi îmbunătăţire a aces­ luşirile de lipsă. El Z^ > oă condamnarea S’au discutat încă multe alte
gământul său. tor afaoerl şi oă pot promite, că voiu pute poliţienâscă ar fi împiedeoat estradarea cestiunî de mare importanţă în con­
La acâsta se mai adaug, că în Săcele procura d-lui Mureşianu în frapai cel mei pasportului. Dâr nioăirl uu s’a mai pomenit, gres. Intre acestea amintim cestiu­
petrec mulţi individ!, cari vin din alte co­ sourt un pasport anual. , ca pentru oontravenţiunî poliţienesol să se nea împărţirei ajutorului de stal între
mitate şi din România. In modul cel mai Deâreoe ’mi sunt deci ooasciu de a refuse un pasport. preoţi. Acest ajutor, care se dă ca
viguros, trebue deci, să se erueze şi cetă- fi făcut toomai în aceste afaceri to\ ce N’are motivul adus de vioe-şpan nici despăgubire pentru pierderile, ce le-au
ţănia, domiciliul, îndatorirea militară etc. pretinde dreptul şi echitatea, mă rog să se pentru aceea, oăcl diu MaiQ 1896 pănă în avut preoţii în urma întroducerei re­
a acestora. Comerciul cu fete, care încă şi ia la ounosciută răspunsul meu. Februarie 1897, când s’a întâmplat con­ formelor politice bisericesc!, se îm­
acum se mai face, asemenea recere mare I)r. A. Mureşianu replică, că deşi în damnarea, trecuseră opt luni şi totuşi în parte de-a dreptul din partea guver­
preeauţiune. Tote aceste esplică de ce cu total i-a făcut cea mai bună impresiune, aoest timp ’i-s’a denegat proourarea pas- nului între acei preoţi, pe cari îi
t6tă judecata mea echitabilă, trebue să oă d-i vioe-şpan a întreprins, cum asigură, portului. Mai mult însă, aoea condamnare recomandă solgăbireii unguresc!. Pe
proced mai strict în Săcele, de unde vine, şi voesoe a întreprinde toţi paşii da lipsă mol n’a fost în vigâre pănă în iuna lui calea acâsta umblă guvernul se cum­
că se întâmplă multe trăgănări. pentru a regula afacerea estradări paspor August a. c., când s’a adus la cunosoiriţă pere sufletele preoţilor noştri. Toţi

C a r t o f i i . din Londra scria însă pe la anul 1693, că de ajuns. Cartofii îi mănâncă cu lapte seu Dela curtea regală, veZi biue, în scurt
cartofii i-a căpătat dela moşul său Walter cu heringi, cei mai săraci se îndestulesc şi se lăţiră nu numai în întreg Parisul, ci în
Adi nimenea nu se mai îndoesce des­ Raleigb şi că el i-a trimis spre plantare în numai cu cartofi săraţi seu prăjiţi lângă întrâgă Franeia, dâr la început numai pe
pre folosul cel mai mare, ce-1 aduc car­ Irlanda. heringi. sâma celor avuţi, căci săracii nu se puteau
tofii; nici nu se gândesce mai nimeni, că Unii atribue aducerea cartofilor în In Paris au ajuns cartofii la anul 1616 apropia de ei. Numai mai târdiu ajunsese
au fost timpuri, când acâstă plantă era Europa lui Franoiso Dracke, căruia îi şi ri­ ca raritate, mai întâiu pe masa regelui. De şi poporul în posesiunea cartofilor.
necunoscută în părţile nâstre. Suntem atât dicară pentru acâsta un monument frumos
cultivat însă au început a se cultiva pe In Italia, unde, precum amintirăm mai
de obicinuiţi cu ei, încât ne vine a crede, în 1883 la Offenburg. In Scoţia se cultivă pământ frances numai în anul 1630. Fâ- sus, cartofii fură aduşi diu Spania destul
că cartofii sunt proprii patriei nâstre, de cartofii numai dela 1728 în grădini, dâr în metea din 1785 a îndemnat pe Academia de timpuriu, nici pănă în Zi de aZi nu
ua
când lumea. scurt se deprinseră într’atâta cu ei, încât francesă de a escris concurs pentru tema: s’a împământenit destul de bine, pe lângă
Dâr nu e chiar aşa. Ei sunt aduşi, pe îi declarară de bucată naţională „ Care plantă ar pută înlocui mânea ? Pre­ tote recomandările.
u
continentul nostru în Europa, din lumea nouă, Dâr pote nicăiri pe suprafaţa pămân­ miul l’a câştigat Parmentier prin recoman­ Monacul de Toscana a adus la 1625
de unde a venit şi tutunul şi alte miro­ tului nu au ajuns cartofii la o aşa cinste, darea cartofilor, ce-i cultiva în grădina sa. călugări spre a îndemna poporaţiunea la
denii ; ei sunt adecă de origine din Ame­ ca în Irlanda. Decă acolo se întâmplă, că In urma acesta regele Ludovic al XVI îi cultivarea cartofilor, dâr poporul nici-decum
rica. Unii dic, că Columbus, la 1492, când în vre-un an recolta cartofilor să fiă rea, concese 50 jugăre de pământ pentru culti­ nu se putu împrietini cu ei, chiar pănă în
a descălecat întâia-âră în America, a vădut ceea ce însă din norocire numai rar se în­ varea cartofilor. Când a adus Parmentier diua de aZi numai în grădini îi cultivă şi
deja cartofi; dâcă-i adevărat ori nil, puţin tâmplă, atunci sutele de mii de locuitori primele flori de cartofi la curtea regală, mai numai pentru străini şi călători, âr
ne pasă, vorba e, că cartofii de bună semă sunt espuşi la lipse şi fâme, căci dintre acestea îi plăcură atât de mult ffumâsei pentru trebuinţa lor mai puţin. După fâ-
erau în America pe timpul întâiei descăle­ agronomii irlandesl, — cam a şeptea parte regine Maria Antoinette, cât la cea mai metea dela 1817, ce-i drept începuse şi po­
cări a lui Columbus, ori i-a văZut el, ori nu. a întregei populaţiuni — cei mai mulţi de-aprâpe festivitate a curţii porunci să se porul italian a pune mai mare preţ pe cul­
E cu putinţă, că cartofii să fi întrat trăesc muncind ca Zbori la proprietarii de împodobâscă palatul ou ghirlande făcute tivarea cartofilor, dâr îndată ce veni timp
în Europa pe două căi, Englesii i-au adus moşii şi sunt atât de săraci, încât loeuesc din flori de cartofi, âr Ludovic al XVI bun pentru bucate lăsară ârăşi cultivarea
în Anglia din Virginia, Spaniolii mai de la-olaltă cu animalele lor de casă. Câte-un purta flore de cartofi la butoniera vestmân­ cartofilor pe sâma Nemţilor, cari după ita-
timpuriu cu ceva i-au adus din coloniile mic petec de pământ, ce-1 au spre folosinţă, tului său de gală; mai târZiu însă, după lienezul tartaffuli, îi numesc cartofi.
americane în Spania şi de acolo în Italia. îl sâmănă cu cartofi, darea pentru acel loc ce gogâşele cartofilor erau formate şi câpte In Germania la 1587 planta mai în­
Vestitul Humbold spune apriat, că cartofii o plătesc proprietarului moşiei în Z^e de n’a mai fost iertat să lipsâscă cartofii de tâiu cartofi în grădină medicul Scboltz din
erau deja cunoscuţi în Spania şi Italia pe lucru. Va să Zi°ă sUnt iobagi. Patru din pe masa regelui. Ei se puneau pe masă Breslau; în 1588 Clusius căpătă doi cartofi
timpul, când au fost aduşi în Spania cinci părţi a poporaţiunei trăesc numai cu necurăţiţi de scârţă, căci aşa dispusese dela prefectul Belgiei Sivry Filip, şi-i plantă
din Virginia. Un membru al societăţii Royal cartofi şi sunt prea fericiţi când au cartofi regina. în grădina curţii din Viena, al cărei di-