Page 48 - 1897-10

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 227—1897

Vine acum o altă piedecă, care Budapesta nu va pute avea caracterul ami­ prerogativei esercitate, căci tot-dâuna re­ şi procuratura de stat română nu soie, sâu
zădărnicesce, cel puţin în parte, chiar cal pe cari i’l dă ceremoniile şi jurnalele gele este inviolabil şi iresponsabil. Ceva nu vrâ să ne întindă scut în contra unor
şi progresul făcut cu treimea remasă maghiare. mai mult, nici chiar prerogativa deooraţiu- atacuri mizerabile ca aoestea, — atunol
la şcâla. Acâsta se ivesce la înce­ Să trecem acum, Domnilor, la un fapt nei regale nu o exercită singur. Articolul ambasada din Bucuresci a monarchiei austro-
putul anului şcolar. Senatele ndstre neaşteptat, surprinfiător care cu drept cu­ IX voesce ca propunerile de numiri şi îna­ ungare ce scop are acolo, dâoă în astfel de
şcolare mai t6te sunt compuse din vânt a mişcat întrdga naţiune română: de­ intări să fiă deliberate în consiliul de mi­ caşuri nu câştigă valâre puterei acelui stat,
6menî luaţi din şirul analfabeţilor, corarea domnului Jeszenszky Sândor (mare niştri: pentru caşurile de dispensă, servi­ pe care-1 representă, şi dâoă nu întravine
cari nu sciu preţui şcbla şi pe în­ sgomot, protestări în sală...). ciile extra-ordinare vor fi anume arătate pentru apărarea vafiei nâstre în tâte aoele
văţător. Singurul om sciutor de carte O decoraţiune ! Este un lucru mic, nu în jurnalul consiliului. Să nu se fiică, că oasurl, când se vatămă în mod atât de sim­
în senat e preotul, ceialalţî toţi sunt aşa domnilor? Ddr buturuga mică, de multe- ministrul n’are nici un rol când este vorba
t ţitor onorea nostră şi se insultă autoritatea
de-o pănură. La începutul anulai ori răstdrnă carul mare. De astă-dată e pi­ de decoraţiunea unui străin. Ecă textul lă­ inofsnsibilă a statului nostru?
şcolar merge badea Petre pe la aceşti cătura de apă, care face să se verse vasul. murit al articolului IX alineatul final:
Seim noi bine, că în România esistă
membri ai senatului şi-i r6gă, că de- Aşa este: în înlănţuirea faptelor cele mai „Ministrul de esterne va contrasemna
oea mai deplină libertate de pressă, şi oă
brece copilul lui a studiat destul în neînsemnate lucruri pot avea resultate ne­ tdte decretele, alături cu colegii săi, şi singur
aoolo nici chiar persâna regelui nu este
un an său doi, se-1 scutescă de şcblă, calculabile. pentru străinii sâu personele, cari n’ar în­
scutită îu contra oelor mai foşnioe espeo-
căci i-ar fi de ajutor la economiă, In caşul de faţă aşa s’a întâmplat. O tră în căderea vre-unui alt ministru". torărî, dâr ori cât da mare ar fi libertatea
are înse alt copil mai 4nic şi-l va decoraţiune — altă-dată fapt de nebăgat Cari sunt serviciile extra-ordinare, pe
de oare s’ar buoura aoolo omenii de oon-
trimite pe acela la şcdlă în locul în sâmă — este o insultă adusă naţionali- cari D-l Sândor Jeszensky le-a adus Sta­
deiu, ambasada nostră ar trebui să i dea
fratelui seu mai mărişor. Aşa se şi tăţei române şi nimănui nu-i este permis să tului sâu naţiunei române? împăratul Aus­
să’nţelâgă guvernului român, oă Ungaria
întemplă. Bietul învăţător începe cu insulte o naţiune. Cine este domnul Sân­ triei când ne-a onorat cu visita sa n’a de­
nu pdte suferi acea ofensă murdară şi agita­
altul dela i. Şi pe când în clase I şi dor Jeszenszky? Nu-1 cunosc personal. ’Ml corat unele personagii politice, înalţi func­
ţiune permanentă, la care este espusă in acest
II are câte 24—30 elevi într’una, în închipuesc, că trebue să fie un om de âre- ţionari, şi noi să ne grăbim de a decora
stat amic.
clasele mai mari, a V-a şi Vl-a, abia care valâre din momentul ce compatrioţii pe şeful biroului naţionalităţilor din capi­
are câte 3—4; ba în multe locuri săi i-au dat grâua sarcină de a oausa şi tala Ungariei! ? .. Mei, mei, der turbată mai e f6ia
nici nu esistă atarî clase superiore. esecuta tot ce un neam are mai de frunte fită de ce, domnilor, faptul acestei şovinista! Incai de-ar fi cetit „Ga­
44
Decă mai luăm în considerare şi generos. decorări ’ml pare de o extremă gravitate. zeta şi de-ar fi reprodus măcar ce-
şi cercetarea neregulată a şcdlei din ’L găsim figurând ca acusator într’o Asta este cestie mare. Ea trebue dusă în vaşi din congregaţia dela Braşov,
partea elevilor, neinteresul ce-1 pdrtă seriă de procese anti-române. Parlament, unde miniştri vor trebui să răs­ atunci s’ar fi convins mai întâiu, că
multe superiorităţi şcolare inferiore (Arată apoi, că cu concursul lui Je­ pundă categoric, fără a se putea ascunde îu f6ia nâstră n’a apărut acel pre­
faţă de şcdlă şi alte lipse şi neajun­ szenszky, ca procuror au fost condamnaţi la după deget. tins apel al Ligei, pe care nici nu
suri, ce stau în calea progresului, fieu 1890 Dr. Aurel Mureşianu şi Traian H. Pop; l’am cetit nicăiri. Al doilea ar fi
nu e mirare, că numărul analfabeţi­ în acelaşi an preotul Ioan Macaveiii şi la Căutate sovinisiă' înţeles şi noima cuvintelor, ce le
lor numai încet scade, şi că şcdlă 1894, tot la Cluşiu, Aurel Popovici în pro­ 9 citeză din vorbirea d-lui Mureşianu.
44
44
poporală nu e în stare a aduce fruc­ cesul pentru „Replică", în care procurorul „Ellenzek din Cluşiu dela 20 „Ellenzek acusă şi denunţă fără
tele dorite. Jeszenszky a numit clasa conducătore din 1. c. ne denunţă procurorului şi nu­ nici o basă şi se presentă ca (fiiar
Copiii astfel eşiţi din şcdle, după România, că e mâncătâre de ţărani şi a mai cât nu pretinde, ca organul poliţienesc, ceea ce de sigur nu-i
ce împlinesc anul al 12-lea, sunt dis, că Liga română, care agită în Ardeal, nostru se fiă din nou ars în piâţa face onore, er pe noi nu ne spa-
obligaţi a cerceta şcdlă de repetiţiă. e subvenţionată cu bani rusesc!. Vorbitorul Cluşiului. Sub titlul „Român fbr- rie. Cu atât mai puţin îi va putâ
Acum ce vor pută repeta aceşti copii? continuă apoi aşa:) medveny" publică adecă cu data spăria pe fraţii noştri din România,
— Nimic. Artrebui să înveţe materialul In urma triumfului obţinut şi de astă- dela Braşov un apel lung, care (fiice, ameninţându-i cu ambasadorul aus­
44
prescris pentru clasa primă, adecă dată, d. Sândor Jeszenszky, primesce recom­ că l’ar fi cetit în „Gazetă şi pe tro-ungar.
pentru cei începători. Insă timp nu-i pensa meritului său. Este înaintat. Dâr îna­ care l’ar fi lansat Liga, conchiămând
şi tdte ostenelele sunt înzadar. intarea sa nu este de caracter judeoătoresc. la Ploeştî o întrunire poporală.
Etă unde zace piedeca, pentru Ungurii ei înşi şl ştiau, că acusatorul In acest apel se condamnă cu Corespondenţa „Gaz. Trans“.
care şcola poporală nu tinde elevilor zelos, nu servise justiţia. Serviciile sale erau cuvinte aspre procederea Maghiarilor Colialm, 13 Oct. n. 1897.
cunoscinţele prescrise de planul de politice. El este numit şef al biuroului na­ faţă cu Românii de dincoce. Şi ca
Onorate D-le Redactor! In preţuita
învăţământ! De sigur, trebue o su- ţionalităţilor. Este adecă un funcţionar în­ se-i dea acusărei şi mai mare aplomb, „Gazetă" din Dumineca din 10 Oot. n.,
praveghiere şcolară mai strictă şi o sărcinat cu „supraveghierea poliţienâscă a numita f6iă adauge următdrele:
jertfă mai mare pe altarul culturei, mişcărilor naţionalităţilor", a acelor naţio­ In sită fii, adecă Luni în 18 1. o. (?) Stimatul D-n Dr. Elefterescu, conform da-
tinei sale, cercetându-ne şi în vara trecută,
căci numai aşa va fi în stare şcdlă nalităţi cari deşi sunt recunoscute de eon- Aurel Mureşianu a vorbit astfel în congre- ' ; vine cu cunoscuta-i bunăvoinţă şi ne laudă
poporală să mulţămescă aşteptările, stituţiunea şi legile maghiare, n’au însă gaţiunea comitatului Braşov: înaintea cetitorilor, pe unii, că ne-am edi­
ce le avem dela ea. dreptul să simtă, să cugete, să vorbâscă „Partida naţională română n’ar putâ ficat biserică nouă, âr pe alţii că ne-am
Acestea am crefiut din parte-mi altfel, decât maghiaresce! fi considerată ca disolvată niol chiar în reparat şi restaurat pe cea vechiă în mod
de lipsă a-le accentua şi prea cred, Acestui personaj s’a dat ordinul „Co­ oaşul, dâcă disolvarea ei ar fi deoretată nu admirabil.
că autorităţile ndstre bisericesc! se ronei României", în gradul al doilea! Ori­ prin ordinaţiune ministerială, oi prin o lege In adevăr, cu bisericile ne putem
vor sili după putinţă a vindeca răul. cum ar fi privite de Unguri serviciile sale adusă din dieta din Pesta". mândri. Posiţia bisericei gr. cat. cu deose­
politice, pentru noi ele sunt servicii de
Vasiliu Dumitraş, spionagiu. Contra acestei declaraţiunî, nu s’a ri- bire acum, reparată fiind şi având turlele
învăţător. dioat nimenea să vorbâsoă. coperite cu tinichea, frapâză cu luciul său
Decă cei cari au decorat pe d. Je­
szenszky admiră faptele şi meritele sale, să-i Pentru aoeea am tipărit în traducere pe călătorul, care întră în oraş. De-aseme-
Dela întrunirea naţională fi dat încailea un benemerenti; ofensa ar ungurâscă aoest artioul, pentru ca să atra­ nea biserica gr. or. e nouă, mare şi fru-
a studenţilor universitari din Bucuresci, fi fost mai puţin ironică şi mai puţin gravă: gem asupra lui atenţiunea procuraturei reg. mosă, din nenorocire însă este retrasă în
grădină, încât nu se vede pănă te duci
s’ar fi jignit cei ce cred că benemerenti Cei ce vor oeti acest articol, trebue
ţinută la 28 Septemvre v. c. la ea.
este semnul meritului intelectual. să scie, că în el se ouprinde „aţîţarea la
u
In întrunirea naţională a stu­ Dâr nu! ’i s’a dat „Corona României", ură prevăfiută în §. 171 al codioelui penal. Fiind în acea corespondenţă vorba
denţilor universitari, ţinută în Bu- o decoraţiune naţională, cum o caracterisâ Cei ce cunosc legea mai trebue să şi de repararea bisericei gr. cat., care a
curescî, vorbitorul, care a făcut cea articolul 1 al legei din 1881, care a creat soie, oă după §. 33 al legei de pressă din costat 600 fi., bani contribuiţi de popor,
mai mare impresiă asupra celor în­ acest ordin. Corona României! Pentru d. 1847—48 sunt a se trage la răspundere în aflu la loc a aminti, că credincioşii aces­
truniţi, a fost profesorul de univer­ Jeszenszky Corona României este mai mult materiâ penală de drept (biiuteto kozjogiugy) tei biserici, având încă din anii trecuţi pla­
sitate D. G. Disescu. decât Steusi României, căci pe când acest toţi Boeia, oari reproduc articull cu aseme­ nul de-a face aceste reparări, au contribuit
Reproducem din discursul aces­ ordin este o decoraţiune de stat pentru nea cuprins, sâu oari se fac propagatorii lor. cu multă dragoste şi abnegaţiune suma de
tuia partea din urmă, din care se merite civile şi militare aduse statului Ro­ „Piarul numit „Gazeta" a tipărit acest mai sus. Tocmai de aceea, ca să avem şi
văd părerile, ce au domnit în acea mân, CorăDa României este o decoraţiune articul în Braşov, va să fiică apare pe teri­ noi o mângăere sufletâscă de-o parte, âr
întrunire. naţională pentru merite aduse Naţiunei Ro­ toriul statului ungar. Redaotorul acestui de alta să se deştepte şi în alţii îndemnul
mâne. fiiar, care a publicat artioolul aoesta, în în­ la atarî jertfe, am ruga pe on D-n paroch
D-l Disescu, vorbind de purtarea
Atât de determinat este caracterul ţelesul artioulului de lege de mai sus este Spornic să facă o socotâlă publică gaze­
gazetelor ungurescî, a fiis •
naţional al acestei decoraţiunl, încât arti­ a se trage la răspundere în matenă de tară, arătând, care cât am contribuit şi
Ei bine faţă cu atitudinea presei ma­ drept penal. din ale cui pungi a eşit suma de 600 fi.
colul 12 al regulamentului Ordinului Co-
ghiare, faţă cu limbagiul omenilor de stat rânei făcut pe basa articolului 2 al legei Suntem convinşi în privinţa aoâste, că Mai avem noi Oohălmenii o cestiune,
maghiar, faţă cu tendinţa de a se da visi-
constitutive din 10 Maiîi 1881 — dispune că: procuratura regăsea competentă nu va întâreţia vrâu să fiic un isvor de venit bun, câşti­
tei regale un caracter de înjosire naţională,
„Dâcă vre-un membru comite vre-o de a-şt împlini datorinţa, ce-i este impusă gat în urma comasărei. Acel venit din pă-
n’avem nimic de făcut?
faptă contrarie onorei sâu contrarie intere­ prin lege. Trebue fftout pe fiă-care călcător şiunit şi gunoit se administrâză între noi,
Mai întâiu să fim recunoscători pressei sului naţional, va pierde decoraţiunea". al legei, mai ales în astfel de oestionl, să fără nici o autorisare. îndată după ce
române, care a sciut să răspundă cu dem­ Jeszenszky a insultat naţiunea ro­ simţe puterea, ou care legea a inzestrat au­ ni-s’au predat hotarele consumate, am cer­
nitate la tdte mişoările pressei maghiare, mână ! Dâcă el are dreptul de a purta torităţile judecătoresc!. Dâoă nu aplicăm cat la ministeriu să ne întărâscă unele
înainte chiar de a fi sosit Regele nostru la acâstă decoraţiune, eu am pierdut acest faţă de ei alte mijlâoe de răsbunare, cel statute, însă de 2-orI ni-le-a respins pe
Pesta. Onore ei. Să fim cu deosebire recu­ drept: m’aşl simţi drsonorat să port pe puţin să ne folosim de dreptul, ce ni-l dă le­ cuvânt, că s’ar ataca dreptul privat.
noscători Suveranului nostru, care a sciut pieptul meu o cruce, care strălucesce pe gea şi pe oare organele, oari aplică legea, Intr’aceea a venit legea poliţienâscă
să păstreze o înţeldptă reservă în toastul pieptul acusatorului dela Cluşiu, şeful de sunt datore a-1 folosi; de nu vom face ast­ de câmp din 1894, care asemenea pretinde
pe care l’a pronunţat în capitala Ungariei. adl al biroului naţionalităţilor din Pesta! fel, se va sdrunoina nu numai ordinea le­ anumite statute, spre a putâ păşuni în co­
Purtând toastul său împăratului, Re­ Nu este însă destul, domnilor, să con­ gală de drept, ci şi respeotul legei. mun agrii noştri. Noi am delăturat pe
gele nostru vorbesce de consolidarea exce­ statăm un fapt ca acesta pentru a ne ară­ De-odată ou aoestea nu putem retăoâ omenii cu carte dela conducerea tainică a
lentelor raporturi atât de fericit stabilite ta legitima nâstră indignare. Trebue să nici mirarea nâstră, oă în România vecină, societăţii nostre, înlocuindu-i cu plugari
între „Statele ndstre... şi de fericirea şi pa­ stabilim responsabilităţile. cn care este clar, că trăim în raporturi dintre noi. Acum organele administrative
cea credincidselor Sale popdreEi bine cât După textul constituţiunei nâstre, re­ de amiciţia (sio!), pot să apară nisce tipări­ — înţeleg pe cei chiămaţî a îngriji de
timp Maghiarii nu vor da dreptate şi pace gele conferă decoraţiunea română. Nu el turi, cari cuprind astfel de calumnii murdare aplicarea legei poliţienescl — ne portă de-a
poporelor Regatului Sf. Ştefan, visita dela însă are răspunderea politică şi legală a I în contra Ungariei. Dâcă guvernul României baba orba, încât nici noi nu seim ai cui