Page 49 - 1897-10
P. 49
Nr. 227—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5
suntem. Cela ne cere, îi dăm, celuilalt dâcă C o n v o c ă f i . pe unde să mârgâ cursul apelor; şi apoi mis calitativ în recoltă, din causa’
ne cere asemenea îi dăm, pentru-că decă locuitorii toţi, în tote sărbătorile câte 2 că s’ar nasce pe el un „entofit",
Adunarea despărţământului filial al
nu’i dăm, întorce foia pe cealaltă parte şi ăre pe cji, au eşit cu toţii, bătrâni, femei adecă o ciupercă părăsită de mă
reuniune! învăţătorilor români gr. cat. din
ne elice: „Nu vă mai sufer să păşiunaţi în şi copii, cu sape, cu târnăcope, şi au în rime microscopică, care se numesce
distriotul protopopeso al Almaşului mare,
•comun, şi nu vă mai las să manipulaţi şi spe dreptat şi adâncit cursul torenţilor şi gâr „sporisorium maidis“. Profesorul L.
hotărîtă a se ţinâ de-odată cu Sinodul de
u
culaţi cu venitele vostre fără autorisare! lelor; âr tomna, iarna, chiar în dile mai Ballardini din Brescia, om bine me
toarnă al Veneratului cler din ac©9t district
Lucruri de acestea ni-au spus nouă dmenii calde, la începutul primăverei au eşit mai ritat în sciinţă, este autorul acestei
se oonvocă pe diua de 8 Nov. n. o. în pa-
noştri cu carte şi cu durere de nemul multe dile d’arândul pănă ce au desăvîrşit teorii.
rochia Tieud pe lângă următorul
nostru. cu măestrie rectificarea şi canalisarea fise
Program: 1) La 7 6re dim. asistare Dela el au adoptat’o pelagro-
Ca să ocolim asemenea prăpastiă, de lor cursuri de apă.
în oorpore la S. liturgiă. 2) La 11 ore a. logii francesî, prin mijlocirea lui Th.
multişor se portă vorba printre noi, că îndată după aceea, pe prundurile ră
m-, — când va fi terminată oonfereuta Ven. Roussel, care, insărcinat prin guvernul
acel venit să-l dăruim bisericelor năstre, mase pe amândouă părţile fie-cărui curs,
Oier, — desohiderea şedinţei prin o vor seu, a petrecut in Italia şi Spania doi
căci ambele românesc! fiind, câştigăm mult
bire presidială. 3) Alegerea oomisinnilor : locuitorii sub îngrijirea consiliului comunal anî pentru studiarea pelagrei.
şi ne asigurăm afacerea. Pe acâstâ cale sădit’au pomi roditori de tot felul, âr la
a) peDtru însorierea de membrii şi culegere
n’am mai avă lipsă de statute, pe cari în Entofitul acesta parasitar, după
de fc&xe; b) pentru diverse propuneri. 4) spatele acestei zone de pomi, au înfiinţat
veci nu le vor aproba în favorul nostru. grădini de legume şi locuri pentru cânepă informaţiunile autorului, se face sub
Cetirea raportului general despre activitatea
Avut’am vorbă şi despre modul, cum peliţa lucie a bâbei de porumb,
reuniunei filiale a învăţătorilor români gr. şi in.
să împărţim acel venit între cele două bi şi fiind-că are colbre verc^e, astfel
oat. de pe periodul 1887—1897, de când Pe sub pomii roditori cresce iarbă şi
serici ale năstre, că adecă tomna să se şi porumbul invadat de „sporisorium
aparţină la reuniunea generală Sălăgiană. este un fel de grădină publică a satului,
■împartă venitul curat caselor bisericescl maidis" încă va fi verejiu. la colore,
luorat da cătră preşedintele. 5) Disert&ţiaDl unde sărbătorea es sătenii cu familiile lor,
egale. de unde s’a născut numele italian
din sfera didaotioă. 6) Diverse propuneri. unde cântă musica, corurile, unde se fac
Par’că văd, cum s’ar bucura D-l Dr. „verderame“, er francesii l’au schim
7) Referaraa Oomisiunilor comise. 8) Sta- prinsori de gimnastică, de luptă, unde se
Elefterescu auchnd la anul, când sperăm, bat în „verdet".
torirea locului şi a timpului adunârei vii citesc cliare şi broşuri, unde să discută săra
că erăşi ne va cerceta, că venitul din vorbă Teoria acâsta a fost combătută
tore. 9) închiderea prin presidiu. şi se petrece în deobşte.
curge în cassele bisericelor nostre, ca de prin faptul constatat, că pelagra se
La aoăstă adunare ou totă căldura in Venitul pomilor roditori este al lo
-acolo să ne ajutăm în neajunsurile şcolas- află şi în localităţi unde nici urmă
vităm a pertioipa nu numai, pe toţi învă cuitorilor plătind însă o taxă comunală
tice reclamate din multe puncte de vedere de „sporisorium maidis" nu esistă,
ţătorii din traotul Almaşului, ci şi pe alţi pentru crescerea veniturilor bugetare.
pentru înaintarea nemului nostru. precum şi prin faptul, că numitul
sprijinitori şi doritori de înflorirea progre Am asistat la judecarea proceselor de
Plugariul. părăsit este atât de rar, încât Lom-
sului şcolar. cătră juraţii săteni. Liniştiţi, serioşi, aşe-
broso îl numesce „o raritate pentru
daţî, vorbeau reclamanţii său pîrîţii forte
B o g d a n a , 16 Oot, 1897. muzeele botanice".
respectuoşi de autoritate. Casa juraţilor de
S C I £3 Gavril Labo, Gregoriu Dobocanu, mai multe camere, inspirând demnitate şi Filippo Lussana, profesor dela re
preşedinte. actuar. respect. numita universitate din Padova, ba-
— 11 (23) Octomvre.
Juraţii, cunosceau codul legilor, gre sându-se pe observările făcute, a cjis:
Palat de finanţe în Braşov. Oraşul Adunarea generală ordinară a „Reu- fierul lor şi mai mult. Dâr în tote proce nu porumbul stricat este causa pelagrei,
nostru va fi în anal viitor înfrumseţat ou niunei învgtătorilor gr. oat. din desDărtă- sele s’au urmărit împăcăciunea şi stingerea ci porumbul în sine. fie bun. fie stricat,
un nou edificiu unio în felul seu la noi în mântnl Mediaş“ pe basa §-lui 21 (Stat. reu. proceselor. Judecătorii tribunalelor, jude der numai atunci când se întrebuinţeză
Braşov. Ministerial unguresc de finanţe a arch.) se oonvooă pentru semestrul I al
cătorii de ocol, inspectâză des, forte des ca nutriment aprâpe exclusiv. Adevărata
cs
luat adeoâ măsuri de-a se edifica un palat aoestui an (oonf. §-lui 8) pe c[i de 74 aceste jurii comunale când ele judecă, le causă pentru-ce porumbul produce
pentru finanţe în Braşov. Suma fixată pen Noemvre st. n. a. c. (Aroh. Mih. şi Gfav.) în âsplică legile, ’i deprinde cu interogatorii, pelagra, este că, în urmarea alcă-
tru acest edificiu este de 275,445 fi. 21 or. şcăla gr. oat. din Mediaş. cu mijloce juridice de probarea şi aflarea tuirei lui chimice, el nu are destoi
si e publioat concurs pe cale de oferte pen Conform §-lui 9. la aoăstă adunare se adevărului, cu interpretarea disposiţiunilor nicia d’a pute servi ca singur nu-
tru ed'fioarea lui pănă în 3C Octomvre n. învită ou tot respeotul membrii ordinari ai legale. tremânt, de6re-ce nu p6te restitui
c, Oferentul va trebui să depună 5°/ din acestui despărţământ. ou. d-nî preoţi oa organismului pierderea, pe care a-
0 Din timp în timp, — juraţii să duc
suma de mai sus, în bani ori în hârt'i de directori şoolari, precum şi toţi aceia P, T. la reşedinţa plasei său a judeţului, cu toţii cesta o are prin procesul vital, adecă
valâre la cassa principală de stat reg. ung. d-ni, cari se interesâză de causa îuvăţă- merg unde judecătorii le ţin conferinţe prin vieţă. însuşirea acesta a po
din BudaDesta, seu la alt ofioiu de dare. mentului. asupra misiunei lor, şi unde juraţii arată rumbului în limbagiul technic me
Termicul, pănă când palatul trebue să fiă Program : 1) iDvooarea Spiritului Sânt dical se numesce însuşire pelagro-
caşurile grele ce au întimpinat şi deslegă-
dat gata, este 30 Septemvre 1898. Amă prin participarea membrilor în oorpore la rile ce dreptul popular dă unor probleme genă.
nunte în privinţa aoâsta se pot căpăta la serviciul divin, înoepend la 9 ăre a. m. în de drept. Viâţa omului se manifestă prin
direoţitmea centrală reg. ung. a regiei tn- biser’oa din Mediaş. 2) Desohiderea şedinţei o mulţime de acţiuni dinamice, de
tuuului în Budapesta (V. strada „Kalinan" prin preşedinte la 11 ăre a. m.. 3) Con Iată ce sunt şi cum îşi fac datoria mişcări.
Nr. 20), preoţim şi la direcţiunea finan statarea membrilor presenţi. 4) Aleserea juraţii în Olanda. Infracţiuni de poliţie ru
ciară din Braşov. O soootâlă a tuturor spe- unui notar şi oassar pănă la finea anului. rale sunt prea puţine. Locurile de păşunat Mişcările acestea neapărat, că
selor cu edifioarea palatului se pote căpăta 51 Inoassarea taoselor dela membrii ordi sunt închise. Cele de arătură şi livedi de sunt de două feluri: unele interne şi
tot acolo pe lângă 2 fi. nari şi alţii. 6) Cetirea disertaţiunei „Gev asemenea. Vitele stau la grajd când nu altele esterne, căci astfel ne este
rt
despre educaţiune“ de E. Câmpean, înv. în pasc. Paserile stau în coteţele lor unde se viăţa. Mişcările interne clădesc şi
Un om, care crede în visuri. Ni-se scrie: Agârbioiu, şi disousiune asupra ei. 7) Pro hrănesc pentru a fi consumate său vândute. restitue ceea-ce în corpul nostru lip-
Ioan Oociş, locuitor în comuna Săcălasău, punerea temelor practice: „Isus în etate Certe pe hotare nu sunt, căci cestiuneaho- sesce ori este stricat; căci în corpul
din Bihor, visând într’o nopte la fabrica de 12 anî“ la desp. al IlI-lea de Gr. Po- tărnicirei, a împietruirei s’a resolvat de deci omenesc este ca şi la o casă, pe
de asfalt din Tătărâşea, unde lucra, că so- rime, înv. în Velţu şi „Desvoltarea sune de ani definitiv pentru tot-dâuna. Prea pu care ai clădit’o, trebue neapărat s’o
-ţia lui de acasă îşi ţine pe cutarele din tului a la desp. I. de T. Ţîglariă, înv. în ţine procese ajung la juraţi, căci, o mare reparezî din timp în timp, deâre-ce
u
sat ibovnic. Deşteptându-se din somn se Şeioa-mioă. 8) Disousiune asupra temelor parte le împacă arbitrii sătenilor, omeni prin folosinţa eroică s® strică.
luâ cătră casă, unde când ajunse începu propuse sub nr. 7. 9) Alegerea temelor şi bătrâni, autorisaţi fruntaşi în tote, preşe Repararea şi clădirea acâsta,
a-şl chinui soţia, căreia îi spuse, că pănă designarea personelor, cari vor avă să di- dinţi ai societăţilor de economie, de pre bine înţeles, nu se pâte face cu alt-
atunci o va tot chinui, pănă ce va jura serteze şi eă ţină prelegeri praotioe de mo vedere, cooperative, cari intervin între să cevaşî, decât numai cu material co-
•despre nevinovăţia ei pe evangeliă şi cruce, del în adunarea viitore. 10) Cestiuuea în- teni, toţi asociaţi spre ai împăca. Astfel răspuneţător, adecă osul cu anumi
căci altfel el nu-i dă credăment, de-orece fi’nţărei unei biblioteoî a despărţământului, să face justiţia populară în Olanda afară tele lui substanţe, nervii, muşchii,
ângerul său i-a spus în vis, că ea îi este precum şi proourarea de protooole pentru de prietinâsca intervenire a preotului, a etc. asemenea.
neeredinciosă. De n’ar fi visat ca ibovnic despărţământ. 11) Statorirea looului şi tim învăţăterului în acelaşi scop. In altă sori-
al ei pe cel mai sărman şi mai slut om pului aduDării generale viitore. 12) Ale sore vă voiu scrie despre sluşbaşii din Mişcările dinamice esterne sunt
din sat, pote s’ar fi găsit cine să-i crâdâ, gerea unei oomisinnl de 2 membri pentru Olanda. cfilnica nostră muncă, c^ilnica năstră
dâr aşa Ioan Oociş rămâne de rîsul ome- verifioarea prooesului verbal al oonferenţei. mişcare, fiă acâsta de ori şi ce na
nilor. 13) Eventuale propuneri. 14) închiderea L e t e r a l u i c â . tură.
Isvorul acţiunilor dinamice din
Un tiner român absolvent de giranasiu, şedinţei. Insciinţare Biografia lui Avram lanc.u, corpul nostru este nutrementul, şi
care posede şi limba maghiară, doresce a M e d i a ş , 20 Ootomvre st. n. 1897.
— compusă de d-l losif St. Şuluţiu şi dă astfel neapărat, ca între acţiunile
afla aplicaţiă, fiă ca scriitor în vre-o can
JEliă Câmpean, Alesandru Sucit*, ruită Asociaţiunii în 800 esemplare, pen- dinamice şi nutremânt trebue să
celaria advocaţială, ori notarială, fiă în vre preşedinte. secretar adb. tru-ca din suma, ce se va realisa prin vin esiste o legătură intimă ca între
un alt biurou. Pentru informaţiuni a se
derea ei, adaugându-se la rămasul ferici causă şi efect.
adresa la administraţia diarului nostru.
Scrisori din Olanda. tului, să se înfiinţeze un fond în memoria Ai mâncat destul ca să 'poţi
IViUSica militară va concerta mâne săra, lui Avram Tancu, care a dăruit totă ave suporta cheltuiala mişcărilor interne
„Gazeta 'fier anilor ^, din Câmpu
Dumineoâ, în sala de mâncare dela „Po rea sa Asociaţiunei, — se pote procura dela şi externe, esoî sănătos şi în deplină
lung (România) publică următârea
l
T
u
mul verde . nceputnl la 7 / ore. Intra biroul Asociaţiunii (Naqyszeben, strada Morii putere, ai mâncat mai puţin de tre
2
rea 20 or. scrisâre interesantă, ce-o primesce din Nr. 8). Un esemplar costă cu post-porto buinţa vieţei, slăbesc! un raport cu
Olanda: 55 cr. — Biroul Asociaţiunii.
Este de obşte ounosout, că la sufe lipsa nutremântului şi urmarea este
Scrisărea acâsta ţi-o trămit din fru boia, adecă deranjamentul funcţiu
rinţe de plămâni şi la tuşă untura de peste
mosul sat Harlem. Comună rurală, dâr pe nilor regulate ale organelor.
(Leberthran) este mijlocul cel mai buD.
care nu o pot pune alături cu unul din
Medicii îl prescriu erăşi ca deosebire un Regulatorul general al tuturor
oraşele nostre, cât e de îngrijită şi de cu
tura de pesce a d-lui Bela Zoltan, farma organelor nâstre este sistemul ner
rată. Ou o populaţie de aprope 300 familii,
cist în Budapesta, oare îl prepară fără gust 0 bdlă a ţăranilor. vos central, adecă creerii şi măduva
are însă bugetul de 20,000 franci. Străbă
şi fără miros, şi sa pote căpăta îu tote far spinărei, şi pelagra se vedeşte chiar
tută de două gîrle mari de apă, în care se De Dr. I. Neagoe.
maciile. '•* în domeniul funcţiunilor eschisite ale
varsă alte torente, totuşi ele sunt rectifi
(Urmare din nr. '215).
cate în cursul lor şi caualisate. acestora, începând din stadiul pre
Provincia său judeţul lor le-a trimes Unii 4i°) că causa pelagrei este mergător al bâlei şi pănă în sfâr
un inginer, care le-a îndreptat prin semne porumbul stricat, mucecţit, compro şitul gradului al treilea.
