Page 50 - 1897-10

Nr. 227—1897. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5

Reaumând teoria lui Luassana, d*upă cum se face cu grâul atăcat de tă­ riei pasărilor şi tot odată o pildă din cele
care este simplă şi logică, basata ciune bunăoră. ,MULTE ŞI DE TOATE. mai frumose despre chipul cum se formâză
pe cea mai normală lege a naturei, Intre sămănăturile de primăvară, cu­ instinctele la animale ceva mai superiâre.
ea scurt elice: porumbul bun ori curuzul mai cu semă trebue încolţit de Regele Portugaliei. Mai rămân multe lucruri de explicat-
stricat produce pelagră numai atunci, multe-ori, deore-ce uneri nu prea răsare între altele cum de nu se rătăcesc şi vin
când este folosit exclusiv ca nutre- din causă, că-i lipsesce umedela, alte-ori Regele Portugaliei, Carlos, dintre toţi regulat an după an la cuiburile lor? Cum
ment, âr alt-cum nu produce, adecă pentru-că umedela e prea mare. Spre sco­ monarchii oreştinî este asigurat ou suma de nu se rătăcesc nici pe câţă nici pe-
când ’1 folosesc! împreună -cu alte pul acesta cucuruzul de sămânţă se înmoie Of>a mai mare. Viaţa regelui adeoă e asi­ furtună ?
sustante nutritbre. Causa că porum­ într’un sac mai slab în apă cevaşî călduţă şi gurată ou 2 miliâne măre! (1 msrcâ=60 cr.) Dâr cu timpul se va esplica negrea
bul produce pelagra, este fiind-că apoi se aşedă aşa, deslegat la gură, în El este asigurat 1» mai multa societăţi şit totul.
în porumb nu sunt represintate can­ stare orisontală în grămada de gunoifi, frnncese şi euglose. *
titativ t6te substanţele chemice de unde se întorce în totă diua câte-odată Şahul Persîei. Călendarul septemânei.
car! viaţa internă şi externă a omu­ seu de două-orl, pănă ce încolţesce bine Şahul Persiei este forte mult ocupat ou OCTOMVRE. are 31 <jile. BRUMĂREL.
lui are neapărată trebuinţă. şi numai după aceea se sâmănă. Sămânţa desemnarea caricaturilor. El tot.ă (fina de-
Porumbul stricat fiind şi mai de cucuruz semănată în pământ încolţesce semnâză îu odaia sa privată, pe taoete albe, pilele Călend. Ini. v. Călend. Gregor.
serac de aceste substanţe, pelagra la timp priincios în decurs de 10—12 dile. diferite figuri, dintre cari UDele nu sunt
se va nasce şi m u l t mai iute în un Ea se pote întrebuinţa dela 4—5 ani. tocmai prea frumose. Dâcă Şahului i-se Dum. 12 S. m. Pr. Tarah 24 Arch. Rafael
Luni 13 M. Carp. şi Papii 25 Crisant şi Dar.
om care se va nutri cu porumb Dintre legume, cele mai multe trebue urăsoe de figurile lui, porunoesoe să se Marţi 14 f C. Parascliiya 26 Demetriu
stricat. înmuiate, înainte de a se sămăna, în apă pună alte tapete nouă. Mer. 15 S. m. Lucian 27 Sabina
Acesta este causa că, după o călduţă şi încolţite lângă cuptor şi numai * Joi 16 S. m. Longin 28 Sim. şi lud. ap.
recoltă compromisă de porumb, adecă după aceea să se semene în straturile bine Un vulcan în Paris. Vin. 17 S. prof. Osea 29 Narcis
când nu s’a copt bine, numărul pe- pregătite din grădină, căci sămănându-le Sâm. 18 f S. ap. ev. Luca 30 Hartman
lagroşilor creace în formă conside- neîncolţite, de multe-ori, când nu umblă Erancesii vor să facă adevărate mi­
bilă, până când după o recoltă bună timp bun, ne înşâlă şi nu răsar. nuni eu ooasiunea esposiţiei universale, oe B u r s a d e B u n u r e s e l
şi abundentă numărul pelagroşilor Sămânţele de pomi încă trebue încol­ se va ţină în anul 1900 la Paris. Intre al­ din 20 Octomvre n. 1897.
scade, der nu se perde de tot, ceea- ţite măestrit în apă călduţă şi lângă cup­ tele s’a format o societate, oare are de oi Scad. Cu
ce ar trebui să fiă o firescă urmare, tor, de nu cum-va le sămănăm atunci în­ scop să formeze în mijlocul Parisului un "\7" a l o r i Q «d cup. bani
gata
rQ
dăcă numai porumbul stricat ar fi dată, după ce gjung la cocere şi le sco- munte vulcanic, ou crater, cu lavă şi ou
103 —
causa pelagrei. tem din pomele, în cari s’au desvoltat. In tote cele de lipsă pentru de-a avă înfăţo- Rentă română perpetuă 187b 5°/o Apr.- Oct,
Este un fapt constatat chiar şi privinţa acesta mama natură ne dă cel şarea unui adevărat vulcan, care să vomeze Renta emortisabilă « . . . n, >î îî 100. v,
„ (Impr. 1892. . .
„
B% lai,--Iul. 101-7,
în regatul român, că unde poporul mai bun esemplu, deore-ce sămânţele îm­ în continuu foo. 0 armadiâ intregă de in­ „ „ din 1893 5 7o » îî 101.7,
#
nu se nutresce aprbpe numai din prăştiate de ea răsar cu pi’isosinţă şi fără gineri, meoanici şi piro'echuici se ocupă cu n n „ 1894 int. 6 mii. B /o Apr,-Oct, 94 7 4
*7. Iau,-Iulie 89 -/,
„ (Impr. de 32. 7, mii.
porumb, unde se mai mănâncă şi ajutorul omului. esecutarea acestui ' plan. Gel mai mare n „ (Impr. de 50 mii. 4 7 0 îî îî 91.—
pâne, precum şi alte substanţe nu- Sămânţele de pomi cu simburul tare, gând li-1 da insă împrejurarea, că ore cum î î » „ (Imp. de 274 m. 1890 4% )î îî 92-7,
„ (Imp. de45m. 1891
91-7,
4%
îî îî
tritbre pe lângă mămăliguţă şi mă­ cum sunt: prunii, persecii, cireşii, vişinii, s’ar pute Ace, ca acest munte şi flăcările îî „ (Im. de 120 iul. 1894 4% îî îî 91 7..
„ (Im. de 90 mii. 1896
77 .
lai, acolo nu aflăm pelagra, nici nucii ş. a. trebue sămenaţi îndată ce s’a eşite dm ei să nu le potă vedâ, decât nu­ Oblig, de Stat (Conv. rurale,). 4°/o v » 92 7,
6°/. lai-Nov. 103.7,
chiar în formă sporadică, adecă icî consumat partea cărnosă de pe ei, pănă mai aceia, cari vor plăti t a x e ? . . . Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 10 îî îî
50/0
Iau,-Iul,98 7,
şi colea câte un singuratic cas, d. e. când adecă sunt încă umedî, căci după ce * Oblig, comunei Bucurescî 1883 57o Mai- Nov, --. ~
,. din 1884
„
„
în judeţul Brăilei şi în ambele ju­ s’au uscat, nu mai pot încolţi şi răsări cum Paserile căletore. „ „ „ din 1888 5% luu.-flec. --.---
.,
„ din 1890
„
B°/o Mai-Nov, 99.74
deţe ale Dobrogei. se cade. Pe lângă tote acestea, trebue să E tomnă şi plecarea pasărilor câlă- Scrisuri fondare rurale . &7o iau,-iulie 94,—
Asemenea întinderea pelagrei întrevină în mod măestrit, spărgând în- tore au început. De mult se întrebă ome­ „ „ urbane Bucurescî Q0L îî îî
J
10
nu este egală cu întinderea culturei su-şi coja lor cea tare şi numai după aceea nii: care să fiă pricina acestui instinct aşa ) ! ) > îi ) ) ) > IaşI^ 67o 77 77 90.-
86.7,
>î
îi
îî 77
porumbului; căci d e ş i vecinii noştri să-i aşede în pământ. de curios. Căci se cunosce faptul, că puii Oblig. Soc. de basalt artificial &7„ 11 îî c — -
«7o
V. fi.
din Bulgaria, Serbia, Rusia, Austria, Sîmburii de măr şi păr sămenaţi de rândunică, cari n’au vădut nici-odată pe Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 v -- ---
r
Transilvania şi Ungaria încă cultivă tomna, în straturile bine pregătite din gră­ părinţii lor, încep a fi apucaţi ca de-o Banca Naţion. irit. div, 86.— 500 într. v. 1865
> 326 —
Banca agricolă............................. 600
porumbul în grad mai mare ori mai dină, încolţesc şi răsar primăvara după ce nebunie la vremea când celelalte rendu- Dacia-România uit. div. 35 iei 200 într. v.414.—
O
•.o
mic, tutuşî în acele ţări pelagra nu dă căldura. Der s’a constatat, că şi ei au nele plecă pentru ţări depărtate, în Africa. Naţionala de asig. uit. dir. 43 Iei 200 4 >9.--
Soc. Bazalt. Artii'. uit. div. lei 30 250
există, de şi porumbul se usiteză aţâţa duşmani peste iernă în pământ, în­ S’a vădut mai mult, că pasări d’acestea Soc. Rom. de Oonstr. ult.div.151 250 360.—
160.--
pentru nutrirea omului, dăr nu ca cât primăvara încolţesce şi răsar de tot crescute în colivie, dâcă le lăsăm slobode Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100 105 —
„Patria * Soc. de asig. uit d. 4 lei 100
-
nutrement exclusiv ori aprope ex­ decimaţi. Din causa acesta grădinarii în în casă diua se odihnesc, âr noptea sboră Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 îî îî --.---
--
clusiv. Apoi între tote ţările numite, timpul din urmă au început să-i încolţescâ neîncetat un şir de săptămâni. „ ,, „ „ 2 em. u. d. 0 100 ?î ?J
Soc. de fur. militare u. d. 60 lei
regatul român are pământul cel mai şi pe ei numai primăvara în casă, în anu­ Păsările de pe la noi se duc peste ,,Bistriţa“ soc. p. f. hârtii 30 / lA;t --
-- --
gras şi verile cele mai calde, două mite lădiţe aşedate pe ferestri seu în apro­ Societ. p. const. de Tramways 20 •; î? #
i) îî
Marea Mediterană şi urmăresc insulele şi
însuşiri cardinale pentru cultura bună pierea cuptorului şi numai după aceea îi tote prelungirile uscatului aşa ca să aibă 20 franci aur — ~
a porumbului; prin urmare, în nu­ sâmănă în straturile din grădină.
mitele ţări recoltele compromise Cei mai mulţi dintre sîmburii arbo­ unde se odihni. Păsările sboră aşa de re­ S C O M P T T J R Î :
sunt neapărat mai dese ca la noi rilor răsar şi fără a fi încolţiţi măestrit, pede încât Marea Mediterană, pe acolo pe
unde e mai lată, o trec în 5 câsuri. lu- Banca naţ. a Rom. Paris . . . .
şi ast-fel, decă porumbul stricat ar dâr sunt unii, pentru a căror încolţire e Avansuri pe efecte 57o Petersburg . . 2 %
ţâla lor e 1445 metri pe minut, deci de « 7 o 47,7.
fi singura causă e pelagrei, acolo chiar necesar să întrevină omul pe cale 87 kilometri pe ces. Casa de Depuneri 67, Berlin . . . . 3 %
7
şi nu la noi ar trebui se fiă mai măestrită. Intre aceştia se numără sîmburii Un lucru e sigur, că nu tote pasările Londra . . . . 2 7 . Belgia . . . . . . . » 87,7. n
V iena....................
Elveţia .
dâsă. de acaţ. Aceştia nu se mulţămesc numai cu
înrudite, sunt de un fel în privinţa călăto­
Pănă a c| î chiar contrariul este o încolţire în apă caldă, ci trebue chiar
riilor ce fac. Deci acâstă deprindere au că- Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
adevărul. opăriţi cu apă ferbinte. Spre scopul acesta
pătat’o unele specii şi altele nu. Ceea ce
Argumentul acesta este atât de sîmburii se aşedă într’o sîtă mai rară, Din 22 Octomvre st. n, 1:97.
însemnă, că şi paserile ca şi rândunelele,
puternic, încât el copleşesce tote de-asupra unui vas, şi se opăresc acolo;
minunile publicate de D. Cesare se lasă apoi ds-asupra aborului pănă ce se berzele (cocostârcii) etc. n’au fost odată Măsura V a l uta
căiătore, ci stăteau necontenit aci cum său aust r .
Lombroso, un om de mare valâre răcesc şi numai după aceea se semănă în C a l i t a t e a .
stau acuma, alte pasări localnice. greutatea c r .
sciiDţifică şi care, chiar prin oposiţia straturile bine pregătite pentru a încolţi a .
Astfel raţele eider, cari loeuesc în
lui făcută acestei teorii, a servit si răsări.
mai biue ca toţi cei-iaiţî causa pe­ Marea Nordului, nu emigrâză, căci Marea 1 H . L . Grâul oel mai frumos 9 20
acesta e vecinie desgheţatâ şi au hrană şi î) Grâu rtiijlooiu . . 8 50
lagrei, aducendu’o de nou la ordinea Jî Grâu mai slab . . 7 90
(filei. Publicaţiunile D-lui doctor An- C O N C U R S . vara şi ierna; cele ce trăesc pe câstele ră­ Grâu mestecat . . 5 60
toniu din Berlad sunt numai o pa­ Prin acesta se eserie concurs la săritene ale Danemarcei şi ale Schleswig- Săca’ă frnmâsă . . 5 50
lidă umbră a unei forme sciinţifice societatea în înfiinţare „Mercur , so­ holsteinului în Marea Baltică, fug în Ma­ M Săcară mijlooiă . . 4 90
11
care formă a fost clădită mai întâiu cietate comercială pe acţii în Dej, rea Nordului pe dată ce înghâţă Baltica. î? Orz frumos . . 4 40
70
Orz mijlociu . . .
3
de Cesare Lombroso, profesorul de pentru ocuparea următârelor posturi: Raţele eider din Gronlanda şi Islanda emi- )î Ovăs frumos . . . 2 50
grâză spre sud la apropierea ernei.
medicină legala dela renumita fa­ a) pentru un post de corni pre­ •?? Ovăs mijlociu . . 2 30
cultate de medicină din Turin. mier în branşa ferâriei. Cu mii de ani în urmă Europa era Cucuruz . . . . 3 8 0
4
(Va urma\ b) pentru un post de corni în cu clima tropicală, cum se dovedesce de î î Mălaiu......................... 10 30
50
branşa manufadurei. pe rămăşiţele de plante şi animale aflate Mazăre......................... 12 50
Linte ...........................
c) pentru un post de corni în în pământ. Pe actunci berzele, cucorii etc. îî Fasole........................... 6 50
îî
branşa speţieriei. aveau aci hrană şi căldură de ajuns. Ma­ >> Sămânţă de in . . 7 —
d) pentru 2 posturi de înveţăcei. rea Mediterană era înlocuită prin mai multe >> Sămânţă de cânepă . 4 50
Cei ce doresc a ocupa vre-unul lacuri. După-ce s’au început răcirea climei, Cartofi.......................... 1 70
Incolţirea seminţelor. Măz^riche . . . . —
din aceste posturi au a-şî subşterne pasările s’au deprins a merge după insecte îî
Pentru ca sămânţele căclute seu aşe- documentele despre praxa câştigată şi căldură tot mai la Sud; lacurile s’au 1 kilă Carne de vită . . . — 47
>? Carne de porc . . . — 52
cfate în pământ să potă încolţi, răsări, şi ofertele la adresa directorului ese- unit, s’a făcut Marea Mediterană; dâr pa­ Carne de berbece . . 32
M —
cresce şi aduce r6de au neapărată lipsă cutiv al societăţii, insclusiv pănă în sările S9 deprinseseră a pleca la apropie­ 100 kil. Său de vită prospăt 17 —
de aer, apă şi căldură. 5 Noemvre n. c. rea ernei spre sud, au urmat calea obici­ îî Său de vită topit 22 —
Dintre semănăturile de tomnă, grâul Posturile sunt a se ocupa în 1 nuită şi peste mare chiar.
şi săcara pot încolţi, decă timpul e priin- Decemvre 1897. Geea-ce era dela început un fapt, ca Târgui de simâtorf din SteinbmiE
cios, în decurs de 8—10 dile, er vegeta- D e j , 21 Octomvre 1897. să cjic simţit şi judecat, a rămas apoi ca S t a r e a r î m ă t o r i l o r a lost la 18
ţiunea seu crescerea lor ţine 8—10 luni. obiceiă şi acuma obiceiul s’a prefăcut, prin
Simeon Rus, Oot, de 28.891 capete, la 19 Oot. au
Sămânţa lor bine păstrată încolţesce şi ră­ mii de ani de necontenită aducere la în­
director esecutiv. intrat 315 oapete şi an. efit 305 eapete ră­
sare pănă la al 4-lea an. Incolţirea sămen- deplinire, în instinct.
ţelor însă se pote grăbi prin înmuierea lor Avem de-odată în acâstă explicare a mânând ia 20 Oot. an număr de 28901.:.
în apă călduţă înainte de-a se sămena, doctorului Zacharias şi lămurirea călăto­ capete.