Page 53 - 1897-10
P. 53
SsâisSais, ifflsistTîIlmn, iese îs flâ-care ii,
ii fiyogrââi Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
‘S-xtcm, jî»fe» maro ăfe. 83. Pe nn an 12 ii., pe şese inul
6 fl., pe trei luni 3 ii,
ii'îrf.ttati s&afeaaosîb aa xo
^•«9**0, ~îţflnOi!fiî'î?itl *8 .« N-rii de Dumlneoă 2 fl. po an.
ZrtteriwsS • Pentru România si străinătaie;
MS’cHATE Se pîitoîso la Mm!- Pe un an 40 frunol, po şăoe
HlfiifO.ţlaKatn Bma-jov ţii la uî= Icni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
.'saăt6iol« Birouri da znanaiur!: N-rii de Dumlneoă 8 frnnoi.
In Viena r M. Snnnch
■ ftikuMi, iktdolf Xosu, A. Ovpfiiki Be prenumără la tdte oiicieie
Haehfolgor; .intim Opptli);, J. poştale din întru şi din aiurii
Sr.imtbcr, în Budapesta: i. 7. şi la dd. colectori.
Soidbtrgcg, Xskitâin Btrnai: în AMameatnl nentrn Btaso?
Bicuieaci: Agtnes llavcu, 3nn* administraţiunea, piaţa mare,
eiuxaale da Houmanie; in. Ham- târgul Inului Nr. 30 efcagiu
tiai'ţ.: Karoiyt &. Uibmann. I.: pe un an 10 fl., po şeso
Prajul Imerţlunlloi': o sari» luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er.
jjmrmond pe a colină 6 oî. jj Cu dusul îu casă: Pe un an
80c*. timona. psntrii o pnbli- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
case. Publicări mas d«ao dună 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
i.swiiă şi învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen
Reclame po pagina a 3'fl o tele cât şi inserţiunile sunt
aiu'să 10 oi. ucu 80 bani. a se plăti înainte.
Braşov, Lunî-Marţî 14 (26) Octomvre 1897.
Din causa s-tei sărbători (Ilarul nu va declară acum, că Cehii s’au arătat triei. Acâsta n’a succes, der cred că Congresul naţional-bisericesc.
apăr6 pănă Mercur! săra. prevenitori faţă cu propunerea sa firul tractărilor se va putâ relua.
de-a se alege o comisiune pentru Adeverat că ar trebui se premârgă Vineri s’au încheiat şedinţele con
La regular ea cestiunei de limbă în resolvarea cestiunei de limbă. acestor tratări încheierea unui ar gresului. In aoestă (ţi s’&u ţinut două şe
Austria. I-a succes deputatului Dipauli mistiţiu, sistarea obstrucţiunei pănă ce dinţe : una înainte, er alta după amârjl
se iniţieze o conferenţa şi eu par se va creea legea de limbă, căci în T n şedinţa a X-a, dinaiute de ametţî,
Tot mai mult se complică lu tidele stângei germane, în special mijlocul luptei şi sub impresiunea d-1 Dr. I. A. de Preda, — având în vedere,
crurile în Austria. Guvernul nu mai cu partida germană progresistă, cu obstrueţiunei nu s’ar pute continua oă în privinţa unei proceduri în afacerile
scie ce se încâpă ca se p6tă do grelele tratări pentru restabilirea de divorţ pe basa legilor politice-bisericesoî,
bândi încă la timp votarea proiec partida germană poporală şi eu par păcii naţionale 41, congresul în an. 1895 se espritnase în prin-
tida marilor proprietar! fidel! con
tului de lege privitor la prelungirea stituţiei. Acâstă conferenţa s’a şi oipiu, că căsătoriile desfăcute din partea
provisoriă a pactului economic cu Dipauli mai spune că are un organelor civile nu vor fi considerate ca
ţinut alaltăerî. Dipauli a stăruit pe plan gata asupra soluţiunei cestiunei
Ungaria. După cum stau a c| î lucru lângă numitele partide obstrucţio desfăcute şi din partea biserioei, şi că în
rile nioî eă este speranţă de-a se niste, ca imediat după discusiunea de limbă der încă nu-1 pdte publica. cestiunea aoesta se avuse în vedere atuuo!
44
pute ajunge la un resultat mulţă- privitdre la punerea în stare de „Nu ne putem îndoi , cjis® ©K „că elaborarea unui regulament, — propune a
mitor in ce privesce provisoriul, pe tdte popdrele Austriei şi represen- se îndruma Oonsistorul ca să elaboreze fără
câtă vreme oposiţiunea germană nu acusaţiune a miniştrilor, ele se facă tanţii 'lor în cameră sunt pătrunşi amânare acest regulament pentru noua proce
va înceta cu obstrucţiunea. Arma posibilă desbaterea propunerei sale. de convingerea, că actualele stări
S’a discutat cestiunea, decă de-odată desperate ale luptei naţionale nu dură sumară în afacerile matrimoniall, pe
cea mai tare a oposiţiei germane cu propunerea lui Dipauli se se des- care sâ-l şi pună în mod provisoriu în apli
este tocmai esploatarea strîmtorei, pot să dureze mai mult. Precum ne
bată şi celelalte propuneri privitdre dovedesc şi întâmplările în Ungaria, care, er la viitorul congres să-1 aştârnă
în care se află guvernul faţă cu ne
la regularea cestiunei de limbă şi pe lângă încurcăturile economice şi spre aprobare. — Propunerea acâsta s’a
cesitatea de-a se vota provisoriul s’au pronunţat toţî în sensul acesta. primit şi declarat ca urgentă.
pactului încă înainte de încheierea Dipauli a comunicat înse parti politice dinăuntru se vor nasce şi
anului curent. alte mar! pericole de drept public din Se votâză budgetul pentru proximul
delor din stânga, că unele partide situaţia presentă, pe care trebue se period de trei ani cu 5570 fl. cbeltuell şi
S’a făcut o încercare de-a res
44
tabili ordinea şi pacea în parlament din majoritate voesc ca cestiunea căutăm din vreme a le ocoli . 5650 fl. venite, va să dieă un esoedent de
prin lansarea cunoscutei propuneri de limbă se fiă adusă în legătură Cuvintele din urmă ale baro 80 fl.
a baronului Dipauli, privitdre la cu provisoriul pactului. Cu alte cu nului Dipauli se referă la soirea că După disouţiunî mai lungi se voteză
vinte ele pretind ca mai întâia se
crearea unei legi de egală îndrep guvernul unguresc plănuesce o ac un regulament pentru administrarea afacerilor
tăţire a limbilor, prin care se se se voteze proiectul de lege privitor ţiune de sine stătătore legislativă epitropescî. Acest regulament va întră în
la pact şi numai după aceea se ur
facă superflue ordonanţele de limbă, pentru caşul când în Austria nu vigora ou începutul anului viitor şi are de
meze discuţiunea asupra propunerii scop a norma afacerile în mod uniform
cari au produs stările desolate par s’ar pute resolva pe cale constitu
lui Dipauli. pentru întrâgă provincia metropolitană.
lamentare de astăcţî. După ce Di ţională prelungirea provisoricăa pac
pauli prin declaraţiile sale a apla In faţa acestei pretensiunî au tului. Se alege d-1 Virgil Oniţiu Psesor ono
nat conflictul, ce se ivise între frac declarat partidele germane, că nu Nu-i era încă cunoscut ce a rar în senatul şcolar, er d-L Petru Pipoş
ţiunea lui şi celelalte tracţiuni ale mai pot se continue tratările, de- <ţis Kossutb în dietă, că complica asesor onorar în senatul, epitropeso.
majorităţii, el şi-a dat t6tă silinţa dre-ce a primi o astfel de ordine de ţiile politice din Austria vin în aju In şedinţa a Xl-a, de după amefll,
de-a convinge diferitele grupuri par (ţi ar însemna pentru ele a renunţa torul partisanilor independenţei Un comisia soolară raporteză prin referentul
lamentare, pe cele guvernamentale, la obstrucţiune, fără se aibă măcar gariei şi că urmând lucrurile astfel său Dr. Petru Şpau în cestiunea plana-
ca şi pe cele oposiţionale, despre garanţa, că proiectata lege de limbă ele vor duce seu la absolutism seu la lui general de învefăment pentru scâlele po
oportunitatea propunerei sale, care se va aduce. destrămare, er atuncî drepturile Un porale şi pentru institutele pedagogice din Me-
de-ar fi primită de toţi ar pute pune Intr’o convorbire ce a avut’o gariei vor ajunge la valâre. tropoliă. Propune, ca oestiunea să se predea
capet crisei parlamentare. c’un redactor al clarului „Neue freie Oonsistorului metropolitan, oare să oonsulte
A şi colindat baronul Dipauli Presse“, br. Dipauli şi-a esprimat Cei ce cunosc însă bine îm pe referenţii soolarl, pe profesorii aotivl şi
pe la t6te cluburile, vrând a le câş părerea de reu, că s’au întrerupt prejurările, vor surîde asupra bom- ohiar şi reuniunile învăţătorescl. Propunera
tiga pentru planul de-a pune la or tractările sale cu diferitele partide, basticismului fiului lui Kossutb şi s’a primit ou adausul, oa şi pentru semi
dinea cjilei propunerea sa, care apoi a declarat înse tot-odată, că nu con vor găsi mai corăspuncjetâre reali narele teologice din metropoliă să se facă
se fiă predată unei comisiunî anume sideră totuşî imposibilă o înţelegere tăţii espunerile cele mai nouă ale un plan de învăţământ uniform. De ase
instituite pentru resolvarea cestiunei pentru viitor. contelui Apponyi, care nu vede în menea s'a transpus Oonsistorului metropo
a
se
de limbă. Tote partidele s’au arătat „Aş! fi dorit , cţi ©1 „ca pro încurcăturile din Austria nicî un bine litan şi propucerea deputatului Zigre, de-a
înclinate de-a primi în principiu punerea mea se fiă sprijinită de tete pentru Ungaria, şi care e fârte îngri- se statori un normativ după olasse pentru
acest plan. Se c|icea, că Cehii sunt partidele unanim în interesul resta- jat de sortea dualismului. posturile învăţătorescl. Oonsistorul metro
contra lui, der însu-şî br. Dipauli bilirei păcii între naţionalităţile Aus politan va avâ să se consulte ou consisto-
EOILETONUL „CAZ. TRAN8.- loc, neîncrederea oe se ivea la început fă- mă ţinâ ou calul meu de şosea, oare din tară, rai-a dorit bun succes pentru studiile
I cea curând loc cordialităţii. oausa munţilor faoe un mare înonngiur. mele şi binecuvântarea cerului pentru mine
In Vaidahaza mă îndemnară cei doi Mai întâ'.G suişul este aşa de mare, încât şi familia mea. Eu am mulţămit lui şi ce
Treijeci ie ore In captivitate ipresca.
preoţi, să visitez mănăstirea Strîmba, un abia poţi să orecjl, oă pe aiol pâte treoe lor de faţă în puţine cuvinte firesoe în
oo cunoscut de peregrinagiu, unde âmenii un car îaoăroat, după aoeea urmâză un co- limba română. De politioă, se ’nţelege de
Profesorul Gustav Weigand din Lipsea des obioinueso să vină din depărtări mari ia borîş în vale, unde se află mai multe sate sine, n’am vorbit.
crie sub acest titlu în foiletonul cli&rului „Leipziger
Neueste Nacbrichten * păţaniile sale ultime din Sf. Măriâ în 27 August. La înoeput nu întinse. Spre a eoonomisi din multele co In aşteptarea mea, oă voi afla aoolo
1
Ardeal în modul următor: aveam intenţiune să visitez acâstă mănăs tituri ale drumului până în vale m’am dat o mănăstire forte veehiă fui pe deplin
In 26 August a anului acestuia am tire; dâr sperând că mi-se va da ooasiune jos de pe oal şi am ajuDS pe-o cărare iute amăgit. Ceea oe vătjui, era o bisericuţă de
sosit în Vaidabeze, un sat românesc în a sfla întruniţi acolo omeDl din diferite la vale. De aci am călărit iute peste şo- lemn, clădită pe la înoeputul seoolului tre
ţinutul muntos dintre Someş şi Orişul re ţinuturi, ou cari puteam să fac studiile mele seua bunicică, ajungând pe cei ce mergeau cut, şi o simp'ă casă ţărănâscă ou două
pede. însoţit fund de preotul din Tifla am de dialeot fără să trebuâscâ să visitez sa pe jos îmbrăcaţi sărbătoresoe, ori pe oei odăi, lângă care se mai afla un grajd pe
tras la gazdă la preotul de acolo, oăol în tele lor, m’am deois să merg şi sm promis ce mergeau ou trăsurile oe erau ticsite de jumătate ruinat. Asta era tot oe văcjui în
micele sate isolate de orl-oe oomunioaţiă amintiţilor dotnDl, că voi sosi acolo în di- ei şi trase de n'soe mârţâge. olădirl. In oasă loouesoe ţăranul, oare ad-
omul e avisat la ospitalitatea locuitorilor, minâţa următore, pre când ei plecaseră de După oe am călătorit vre-o oră şi ju ministrâză moşia oe aparţine mănăstirei.
şi este luorul cel mai fireso de-a merge la cu seră spre a lua parte şi la rugăciunile mătate, am trebuit să pârăseso şoseaua şi să Călugări ori preoţi nu se află aoolo, de-
preotul, la omul oel mai cu vacjă din sat. de peste nopte. oârneso într’o vale laterală, prin care duce 6re-oe servioiul divin se ţine numai forte
Nioî n’am bătut la uşa lor aprope nioi- In diminâţa următore, era o cji împă- un drum rău şi fârte mlăştinos prin livecjf rar pentru ţăranii oe locueso fârte risipiţi
odată înzadar, oi am întâmpinat cea mai rătâscă, cam căldurosă, pornii oălare. îmi la mănăstirea Strîmba, la oare şi ajunsei ou- prin veoinătatea mănăstirii, şi sa faoe de oătră
cordială ospitalitate în călătoriile mele ce lăsasem îndărăt bagagiul, ou oare altă dată rend. Trebue că m’au zărit înoă de departe, preotul satului vecin de-a oăruia paroohiă
44
le fao de trei ani înoâoe pe teritoriul lim- era fârte îuoărcat calul meu, căci voiam să căci un protopop şi vre-o duzină de preoţi, se ţine mănăstirea. Numele „Mănăstire îl
bistio român în Ungaria şi Transilvania. mă întoro pa aoelaş 'drum. Mănăstirea se mă întâmpinară şi protopopul d-1 Ioan pârtă aoâstâ localitate de mai înainte,
Trebue să observ, oe-i drept, că cei mai află nu departe de sat într’o vale muntosă Hăţeganul, din Dsrzida ungurâsoă a dat când a eaistat aici o mănăstire ou o şoâlă
mulţi preoţi mă cunosc6&u oel puţin după închisă. Pe jos poţi ajunge aoo o pe cără ou ouvinte elocuente espresiune buouriei, pentru cultivarea de preoţi. Dâr aoâsta
!
nume, der şi unde nu mă ounosceau de rile muntelui în 2 ore. Eu însă fui silit a că am venit să visitez mănăstirea lor soli este forte de mult.
