Page 55 - 1897-10

Nr. 228 1897. GAZETA TRANSILVANIEI xragm»

odre. Dâr vorba Românului: Dumnezeu nu vaoul la început a refusat să dea ori oe frăţietate ou ei! Nu-i mirare. Aşa au în­ a triumfat în dieta ungurâsoă şi loteria de
b«t9 pe om ou bâta. Suat numai câteva clarificare, mai la urmă însă a mărturisit, că ţeles Ungurii în tot-dâuna frăţietatea cu olassă s’a introdus. Ea se va arangia în
dile de când organul din Cluşiu al lui pe copil Va căpetat ou ani mulţi înainte de Românii. fiă-care an de câte 6-orî şi întotdâuna va
Bartha cerea — pote pentru a raiia-oră — asta dela nisce Ţigani vagabuncţl. L’a cres­ Dâr noi, tinerii româDl, ne avem croită oonsta din oâte 100,000 losurl, pe cari vor
temniţă pentru noi. cei dala „Gazeta Tran­ cut, ca să-i fie spre ajutor la oomeroiu! linia ndstră de conduită. Ea ne este mar­ avâ să le cumpere cei oe au bani de ri­
1
silvaniei *. Acum oel puţin are şi d-1 Bartha ! său cu p6me. Copilul este redat mamei, cată prin ţinuta conducătorilor noştri, a sipit.
ooasiune să gust9 din bunătăţile, ce el atât der nu pricepe niol o vorbă românâsoă. S’a bărbaţilor maturi, cari stau în frunte, a pă­ E interesant, oă în oamera din Ba-
de mult le doresce şi le-a dorit îutot-deuna slovăoit de tot. rinţilor noştri. Noi numai pe urmele lor varia încă s’a găsit un deputat, oare a
pe sâma udstră. Bartha e condamnat la 6 putem merge. Amici ai înfrăţire’ între noi, făcut d'lele aoestea propunerea, de-a se
Nouă espediţiă la Polul nordic. Dm
luni pentru oalumniă comisă pe oalea pe cât timp poporul românesc e sohingiuit îutroduoe şi aoolo loteria de olassă, dâr în
Stockhlom se telegrafâză, că sooietatea„ Sver-
pressei. şi neîndreptăţit, înzadar caută tinerii ma­ schimb pentru acâsta el a propus să se
drup va întreprinde o nduă espediţiă la
41
ghiari, oă nu v’or afla. ştărgă darea de pământ. Acel deputat îşi
Interpelare în cestiunea episcopului Polul nordic. Spre scopul aoesta sooietatea
* făcuse adeoă soootâla astfel, oă dâcă s’ar
Majlath. In şedinţa dela 28 Ootomvre a va folosi oorabia lui Nansen, „Fram , cu
44
introduce şi în Bavaria o loteriă de olassă
camerei ungare, deputatul Bazath B’erencz care acesta îşi fâouse oălătoria sa la Polul Pe oât de puternică e însă mişcarea
a adresat ministrului de interne şi oelui nordic. Guvernul va da oelor ce întreprind în sinul tinerimei maghiare, în direoţia aci de felul oelei din Ungaria, aoâsta ar aduoe
de culte o interpelare în oausa batjoourei, expediţia un ajutor de 10,000 fi., âr oele- arătată, pe atât de însufleţită e şi aoţiuuea destui câştig statului pentru de-a putâ în­
ce i-s’a făout episoopului Majlath la Deva, lalte spese, o»rI sunt forte mari, le va pornită în sinul nostru, a tinerimei române, locui darea de pământ. La loteriă plăteso
numai aceia, cari au bani de aruncat, pe
când la indemnul fişpanului s’a denegat suporta un cstăţân privat. La aoestă ex­ de a ne afirma caracterul şi conduita nds-
oând darea de pământ trebue s’o plătâsoă
orl-oe primire oficială episcopului, porta de pediţia vor lua parte şi 16 dineni învăţaţi. trâ românâsbă, si de-a le tăia ore-oum ti­
toţi. Ţeranilor li-s’ar faoe o uşurinţă mare
triumf a fost dărimată etc., âr inspeotorul Societatea va lua ou sine 80 oânl de Gron- nerilor maghiari pentru totdâuna pofta în­
de şodle a interejis elevilor catoliol dela landa şi 25 câni indijenl, 6r cu de-ale mâo- frăţire! în modul contemplat de ei. dâcă li-s’ar ierta darea de pământ, âr statul
n’ar păgubi nimic, întroduoând în schimb
şcola de stat să ia parte la primirea lui. oărei vor fi provâcjuţl pentru doi ani. Sco­ După cum se soie, universitarii ro­
loteria de olassă.
Interpelarea s’a predat respectivilor mi­ pul sooietăţii este a scruta partea nordică mâni de aici au avut oând-va o societate
'■ Der ce să vedl? Ministrul de finanoe
u
niştri. a Gronlandei. Societatea „Sverdrup 440? spe- numită lulia , având fondul nostru, biblio­
n
reză, oă se va întâlni cu Andree, dâoâ el teca udstră eto. Guvernul unguresc însă în al Baverei, R'edel, a răspuns astfel: „Eu
Prelat domestic. Papa Leo XIII a dis­ nu vrâu să iau pe sufletul meu păcatul,
se va fi ooborît pe pământul Gronlandei. anul 1884 prin volnioiă ni-a desfiinţat so­
tins pe abatele Molndr Jânos, preşedintele cietatea. Istoria acestei desfiinţări a fost de-a orea pentru stat venite de aoelea,
14
„partidei poporale , numindu-1 prelat do- discutată şi comentată atunol prin foile cari ruinâză binele oetăţenilor. Pentru ca
domestio al său. Acâsta distinoţiuDe ’i s’a Dela Cluşiu. ndstre şi timbrată după merit. înzadar au astfel de loterii să aduoă venit, trebue să
făcut „pentru zelul, cu care speră în Un­ fost tdte protestele. t6te oererile la ministru, se bată toba cea mare în pressă, ceea ce
14
garia drepturile biserioei catolice . Din- CLUŞIU, 21 Oot. n. desfiinţarea nu s’a revooat şi de atunol ti­ nu numai că nu se unesoe ou demnitatea
stincţiunea aoâsta se consideră ca o de­ nerimea română din Cluşiu a rămas fără statului, dâr şi costă mult; ar trebui să
Pe când Ungurii bătrâni portă ou oea
monstraţia în favorul partidei poporale . societate. numim mulţime de vândătorl de losurl, osrî
44
mai mare înverşunare şi ură lupta de es-
Acum s’a pornit o mişoare în sinul s’ar purta faţă ou cetăţenii toomai oa şi
terminare înpotriva a tot oe e româneso,
Import de vinuri italiene. Din Fiume nostru, — mişoare de altoum înoepută de cum ar fi nisce funcţionari de-ai statului.
umplând temniţele ou Români şi prin pe­
se scri“, că importul vinurilor italiene a atâtea ori dâr în tot-dâuna fără resultat — Numai cheltuelile vendârei losurilor ar oosta
depse grele în bani tind a ne duce la sapă
luat un avânt atât de mare, încât dâoă se ou scopul de-a reînfiinţa disolvata uostră 100°/ i bani arunoaţl în mâna speculanţilor.
de lemn, pe atunci tinerimea universitară 0
va mai continua câţl-va ani tot aşa, vinu­ societate. Vom căuta tote căile posibile „Poporuld' mai departe ministrul
80
maghiară, fiii bătrânilor asupritori, vor ou
rile indigene niol nu vor mai găsi oonsu- spre a ajunge la soop, şi vom vedâ de ni-se bavarez, „wm trebue dedat la patima jocului.
44
tot adinsul să lege „prietiniă ou noi, ou
menţî la noi. Din Septemvre 1896 pănâ în va îngădui înfiinţarea ei, şi dâoă guvernul Capitalişti din străinătate au oferit trei
tinerimea nemaghiarâ, vor să dispară din­
August 1897 s’au adus prin portul dela ne va întări statutele, ori ne va respinge milidne şi jumătate de mărci statului bavarez,
tre noi, cum cp 0 e b „divergenţele de na­
Fiume uu milion şi 6000 heotolitri de vi­ din nou, cum ne-a mai respins. Ore-oarî dâcă li-se va da voiă să arangeze loterii
ţionalitate şi rebgiă, ca una să fim în tote .
44
nuri italiene, în valora de 15 milidne fior.,
Cu deosebire tinerii maghiari dela speranţe de isbândă ne dă numai faptul, de olassă cu drept de monopol. Dâr am
âr anul acesta importul pare a lua un aveut că ministrul, cum se soie, a întărit nouăle respins acest ofert, de 6reoe n'am voit sâ dau
universitatea de aici, în special aşa numi­
şi mai mare. In Septemvre din acest an s’au 41
tul „Reformpart -ul lor, şi-a pus ca primul statute ale societăţii „Petru Maior din poporul pradă pe deă de ani unui arendator;
11
importat prin Fiume 53,952 becto'itri, pe Pesta. Pote se va îndura să fiă şi ou noi u’am voit, oa pentru un câştig de două
punot în program „înfrăţirea ou noi.
14
când în aoeeaşî lună anul treout s’au im­ milidne să sărăoim poporul ou 13 milidne
Spre scopul aoesta au şi înfiinţat o drept măoar odată !
portat 26,907. Va să dVă anul aoesta im­ îu fiă-care an, în paguba economiei naţio­
revistă, care în primul loc va avâ să ducă *
portul este de 2-orI mai mare. Anul aoesta
în deplinire acâstă „înfrăţire . Revista apare nale. Nu mi-ar plăcd să înşelăm crierii
44
şi preţul vinurilor este mai mare, dedre-oe Pe d'na de 4 Novembre vom arauja
având sprijinul moral al profesorilor uni­ âmenilor săraci pentru Ca să plătim cu ei
se «dice- oă conţin mai mult spirt. Valorea un picnic, la care sperăm, oă ne vor onora
versitari. iDcâ în numărul prim ea publică darea de lpământ a multo* dmenl, cari pdte
•vinurilor italiene importate în Septemvre ou presenţa şi cu sprijinul Românii din
11
o scrisâre a reotorulni universităţii, prin sunt bogaţi .
o, representâ o sumă de 810,000 fi. tdte părţile; din partea tinerimei se va
oare aoesta salută tinerimea îu nisuinţele faoe tot posibilul, oa toţi oâţl vor lua parte Din aoeste ouvinte se vede, oă e fdrte
44
„Perdut a fost şi s’a aflat . înainte ei (de înfrăţire) şi-i doresce isbândă. să-şî petrâcă cât mai bine. Pentru oarneval mare deosebirea între un ministru bavarez
de acâsta ou 16 ani, un croitor din Lugoş, C’un cuvânt, nu i glumă. S’au pus avem de cuget să araDgiăm şi uu conoert. şi unul ungureso. După oonoeptele miniş­
41
numit Viohentie Dragomir, i-s’a perdut co­ să ne „împace , să ne atragă pe noi, tinerii Iu privinţa acâsta însă ne stau fdrte mari trilor unguresc!, e o cestiune de patriotism
pilaşul de 3 ani. Inzadar l’au căutat, căci români, între ei, luorând în direcţia acesta piedecl în oale. Spesele mari, oe sunt de a susţinâ loteria, pe oând după oonoeptul
niol o veste n’a mai audit despre el. studenţi şi profesori de-o potrivă, pilnio lipsă pentru arangiarea ooncertului noi tot- ministrului bavarez e o demoralisaţiă şi
Părinţii credeau, oă nu-1 vor mai vedâ. De- suntem învitatl din partea Ungurilor se dâuna le-am acoperit din ooleote publice. şarlatanism condamnabil.
44
unădi însă, cum spune „Foia Dieoesană , întrăm în „Egyetemikor^ul, adecă în so­ Acum însă nici o coleotă nu se pdte între­
cehii mamei se opriră asupra unui tîoăr, oietatea lor, — dâoă voim si ca partid; (fii* prinde fără licenţă ministerială. Noi am NECROLOG. Jalnioii fraţi, surori,
în care a recunoscut pe fiul ei. Băiatul nio oârcă să ne momâsoă, să ne seducă. înaintat la ministru o oerere în privinţa
mBi avea pe umărul stâng şi un semn. care Adecă pe când tribunalul din loo con­ acâsta, oine soie însă, cum şi oând se va cumnaţi, cumnate, nepoţi, şi nepdte ca
adâDoă durere aduo la ounosoinţă tuturor
a întărit credinţa sărmanei mame. El însă damnă mereu şi fără milă pe Români, pe resolva? Pănă se va îndura ministrul să ne
rudeniilor, amicilor şi cunoscuţilor, oă prea
nu voia să soie nimic despre aoâsta, nici când se pornesc prooese peste procese în dea o resoluţiă în privinţa aoâsta, Doi sun­ iubitul lor frate, oumnat şi unohiu
Slovacul, nn neguţător de p6me, ce era cu contra Românilor şi a foilor ndstre româ- tem condamnaţi a sta în Delucrare.
el, nu voia să soie nimic de reolamaţiuniie ne80Î, pe atunci tinerimea maghiară găsesoe Petrache M. Zănescu
*
mamei. Oaşul a ajuns la poliţie, unde Slo- potrivit momentul să ne invite de-a faoe fost comerciante, după o suferinţă îndelun­
De încheiere permiteţi-ml să ^ă amin-
gată » încetat, din viaţă Dumineoă în 12
teso oeva de Gestiunea teatrului ungureso
(24) Ootomvre a. o. la dra 1V p. m. în
de aici. Se soie, oă s’a hotărîb să trâcă tea­ 2
pdte găsi în ele nimic suspiţios, firesoe în şi rece. Pe la trei 6re marea mulţime de trul de aioî în mânile statului; luoru, oe etate de 46 ani.
afară de însemnări filologioe nu era nimic 6menl să împrăştiase, erau de faţă numai Rămăşiţele pământesol ale neuitatului de­
va oosta pe stat 80 — 90 mii fior. Acum
în ele. Un pasport, îi spusei, nu-i de lipsă preoţii ou familiile lor, oarl nu voiau funct, se vorridioa din oasa reoe din Grdver,
Ungurii de buourie nu-şî încap în piele.
pentru Austro-Ungaria. Călătoreso deja de să mă părăsâsoă. La stăruinţele mele şi Marţi în 14 (26) Ootomvre a, o. la orele
Ei mai vrâu să-şl eidâscâ şi teatru nou, firesoe
3 ari prin ţâră şi nicl-odată n’am fost în­ având în vedere, oă totuşi nu ’ml pot fo­ e 3 p. m. şi se vor aşeeja spre eterna odihnă
şi aoesta din punga statului. Câte d °î Şi
trebat de pasport. Afară de aoesta se aflau losi nimio, plecară, ca şi fisolgăbirăul, des­ sute de mii va oosta şi aoesta, ne putem în oimiterul capelei.
-de fată şi omeni cunoscuţi lui ca preoţii şi pre oare nu s’a luat notiţă niol la sosirea, închipui. Fiă-i ţărîna uşdră şi memoria bine­
un edvooat, cart mă ounosoeau şi luau ori nici la plecarea sa. Era vorba să mai stăm Intr’adevăr, ne revoltăm oând vedem cuvântată !
ce garantă pentru mine, aşa oă nu pută fi aoolo pănă la 5 6re şi dâcă pănă atunci abusul oe se face cu banii ţării, st.orşl de B r a ş o v , 13 (25) Ootomvre 1897.
nici o îndoială asupra persdnei mele. Ou nu va sosi telegrama, era vorba să merg pe spinarea contribuabililor, âr oând e vorba
tdte acestea nu m’a lăsat în libertate. Tre­ cu gendarmii la Ciaohi-Gârbău, reşedinţa de noi Românii, de institutele ndstre oul-
bue, d'oea, să sosdsoă mei întâiQ răspunsul fisolgăbirăului. Preotul de aoolo, d-nul An­ turale, statul nu dă nici o para. Şi să mai ULTIME SOIRI.
dela mÎDisteriu, la oare voia să se adre­ dreii! Jovian, m’a însoţit. Dedre-oe solul 4ică oine-va, oă în Ungaria nu-i egali­ Budapesta, 25 Ootomvre. Bartha
seze telegrafio. Advooatul Tomas avu bu­ aşteptat nu sosi, pleoarăm ia 5 ore con­ tate !! Milclos a fost liberat erî, fiind graţiat
nătatea de-a merge ou trăsura sa la staţiu­ duşi de cei şâse gendarml. Calul meu am Sincer.
nea telegrafică cea mai de-aprope, spre a lăsat s$ mi’l aduoă după mine un feoior de Maiestatea Sa.
da aoolo telegrama. Intr’aoeea rămăsei în- pentru plată, de6re*ee nu voiau să-mi oon-
tr’o odaiă a casei ţărănesol „păzit de doi oâdă de-a mă uroa pe el, de sigur pentru Loteria de classâ.
44
gendarml, pe când ceilalţi patru mergeau oă se temeau, că frumosul animal va pute Seim, oă anul treout, oând s’a dis­ D I V E R S E .
în sus şi’n jos pe dinaintea casei, îngrijaţl să fugă mai iute, deoât ar fi putut să sbore cutat în dietă oestiuuea oassârei loteriei Pasport „pefltrri raiu . In partea ves­
44
de-a delătura şi de acolo ori oe „pericol , glonţele gendarmilor. mici şi înloouirea ei prin loteria de olassă, tică a oraşului Londra, unde umblă mufil
44
ce m’&r fi putut ajunge. Preoţilor li-s’a dat s’a arătat pe lung şi pe larg, ce speculă marinari mohamedanl, un întreprinejâtor a
voe să între în odaiă. Intr’aoeea sosi ameda (Va urma). condamnabilă se faoe ou loteriile şi oe aşeejat la colţul unei strade un automat,
şi din tote părţile ’ml aduseră friptură reca calamitate sunt ele pentru locuitori atât oare după aruncarea unui penuy împane
de puiQ şi tot felul de plăointe, pepeni şi din punot de vedere moral, cât şi material credinoioşilor Mohamedanl binecuvântarea
■alte fructe şi, să nu se uite, o bere bună Cu tote aoestea lăoomia de-a specula profetului Hadji Mullah. Din banii aduneil