Page 57 - 1897-10
P. 57
AiiiisisMiM, „fimtt" iese îi flă-care di.
A îinosnfl! Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
SsrşoVp piaţa aiara ’Ms. Sf?» Fe un an 12 A., pe şese luni
6 A., pe trei Ioni 3 11.
jjorisoiţ aofrnnos'Ss aa aa
jiriunmo, — WiuiaBotjpfce. a» uu N-rii de Dumlnooă 2 fl. pe an.
Pentru România si străinătate;
msEH.fi f£ se priniese la fidrn!- Pe un an 40 franci, pe şâse
slstroţluns în Brnşov ?i la H3- luni 2G fr., pe trei iuni 10 fr.
Kătârele Blrouft de onunoliirl: N-rii de Dumfneoă 8 franol.
în Viena: M. Duku, Esiitrtch
SikaUk, Rudolf Hosu, A. Oppetiks Se prenumără la tAte oficiale
Nuohfolger; Anton Oppiltk, J, poştale din întru şi din atară
Bmnt'ocr, în Budapesta: A, V. şi la dd. colectori.
Sroldbtrgerg, Cckitein Bemcst; în. ilw'nameml pentru BrasoT
Buonrosoi: Agtnct Boxat, Sun» administraţiunea, piaţa mare,
t ni riale de Soumanio; în Ham- tOrgul Inului Nr. 30 etagiu
bttri: Karoiyt & Lwbmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Insorflunllur: u zeriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
gaxmond pe e ooldnă 8 o*. şi Cu dusul îu casă: Pe un an
f?0er. timbru pentra o onbii- A 1 T T J L 12 fl., pe 6 luni 8 fl., pe trei luni
.laro. Publicări mai dose după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Reclame pe pagina a S-a o tele cât şi inserţiunile sunt
aariă 10 or. eou 80 bani. a se plăti înainte.
. 229. Braşov, Mercurl-Joi 16 (28) Ocîomvre
0 declaraţia sensaţionaSă. tului, atunci — (ţise Banffy — gu spus, cum se va pute stabili cvota oatolioilor. Cum şi de când? Noi nu soim
vernul va îngriji de-a face pregă fără de concursul parlamentului aus nimio de aşa oeva.
Ungurii se prepară pentru mari tirile de lipsă şi de-a presenta parla triac.
evenimente. In vederea raporturilor mentului proiectele în sensul cărora Acestea însă sunt cestiunile
parlamentare din Austria, cari în Ungaria, pe basa §-lui 68, îşi va re principale, înjurai cărora se învîrte 0 mărturisire sinceră a (ui Banffy.
loc de-a se lămuri, au devenit încă gula în mod independent aface politica dualistă. Corespondentul din Fiume al
şi mai critice şi mai încurcate, aşa rile sale. Firesce, că enunciaţiunea lui cjiarului budapestan „Eşti Ujsâg" co
că sdrtea provisoriului e cât se pote Paragraful 68 al legei pactului Banffy, care, s’a văcjut, n’a fost nu munică resultatul unui interview, ce
de nesigură în parlamentul austriac : art. XII dela 1867 cjice adecă ver mai întâmplătore, ci bine pregătită, cjice, că l’a avut un cetăţen fruntaş
Ungurii se ocupă serios cu planul, bal: „Se ’nţelege de sine, că dâcă a trebuit să facă cea mai mare şi din Fiume cu ministrul-preşedinte
de-a da politicei lor o întorsătură şi întru cât nu ar putâ succede o neplăcută sensaţiă în cercurile gu Banffy. — Interviewul s'a referit la
radicală. învoâlă (cu Austria) asupra obiecte vernului şi ale parlamentului din cestiunea fiumanâ, în privinţa căreia
încă cu câteva cjile înainte, cjia- lor citate în §§ 58- 67 (convenţia Viena. Banffy a făcut nisce declaraţium cât
rul unguresc „Budapesti Hirlap“ vamală şi de comerciu, cestiunea Chiar şi Germanii liberali s’au se pâte de fariseescî. Ministrul-pre
publicase în cestiunea acăsta un ar- bancei etc.), ţâra îşi reservâză drep simţit fârte atinşi de fariseismul, cu şedinte unguresc înse a vorbit şi
ticul, în care elicea,, că în cas, decă tul ei de disposiţiă de sine stătător, care ministrul-preşedinte Banffy de-o despre sentimentele, de cari este el
constituţia austriacă ar înceta de-a şi că tâte drepturile sale rămân în parte se arată prietenul stărilor con condus faţă de naţionalităţile ne
mai funcţiona pe basa pactului dela caşul acesta nealterate". stituţionale şi parlamentare din Aus maghiare în genere. In privinţa
1867, vor trebui se se tragă conse Dintre partidele din parlament, tria, âr de altă parte se pregătesce acâsta el a făcut şi o declaraţiune
cinţele, cari tind la independenţa Un după cum se vede, partida guver deja de pe acuma pentru eventuali sinceră, spunând adevărul curat şi re
gariei, schimbând forma procedurei namentală şi cea „naţională", a lui tatea, că în Austria ar înceta viâţa cunoscut de toţi, că „faţă cu naţio
constituţionale de pănă acum şi In Apponyi, sunt hotărîte pentru o re- constituţională şi ar fi înlocuită de nalităţile el este forte şovinist“.
troducând nouă măsuri de drept visuire a legei în acest sens, âr cât absolutism. Der la acestea vom re iCtâ ce spune corespondentul nu
constituţional, ceea ce — încât pri- pentru Kossuthiştî se înţelege de veni mai pe larg. mitei foi:
vesce acele părţi ale constituţiei sine, că aceştia aşteptă cu nerăb „Un oetăţân fruntaş din Fiume a avut
dela 67, cari nu s’ar mai pută ese- dare momentul, atât de mult dorit (filele trecute ocasiunea de-a vorbi mai pe
cuta — ar involva şi Introducerea de ei. Etă cum s’a esprimat Fran- In cestiunea autonomiei catolice. larg cu ministrul-preşedinte despre repor
unei nouă modalităţi de procedere cisc Kossuth în privinţa acâsta: Duminecă şi Luni după amâZl s’a ţinut în turile dela Fiume. Baronul Banffy speră,
se
legislatoritică. „Sperăm", cji «că guvernul îşi Budapesta o conferenţă a oomisiunei în că conferenţă din Noemvre va aplana ne
Articulul acesta al fâiei ungu va lucra proiectul său pe basa legei sărcinată cu pregătirea lucrărilor pentru înţelegerile. El declară, oă guvernul nu vrâ
resc! produsese sensaţiă în cercurile pactului şi în direcţia spre indepen oongres. In acâstă conferenţă s’a discutat să se atingă niol de autonomia, nici de
politicilor maghiari. Der pe lângă denţă. De nu va face astfel, vom şi asupra elaboratului lucrat de-o suboo- limba italiană a oraşului Fiumo. Ca Ma
tâtă sensaţia, în şedinţa de Luni provoca o luptă, un spectacul, cum nu misiune, oare elaborat are de soop a cir ghiar, ol esto faţă (le naţionalităţi forte
a camerei ungare, ministrul-preşe- s'a maivecţut în Ungaria/“ cumscrie atitudinea corului episoopeso în şovinist, însă faţă ou Fiume faoe esoep-
dinte Banffy confirmă vederile făiei Din acestea se vede, că pe lângă cestiunea autonomiei. „Alkotmâny" spune, ţiune, ba atât el, cât şi întregă Uogaria
de mai sus, făcând însu-şî nisce de- tote declaraţiunile ministrului-preşe- că la acâstă conferenţă a luat parte şi doresce, ca Fiume să rămână oraş italian.
claraţiunî de mare importanţă în dinte Banffy, că doresce continuarea Metropoiitul Viotor Milialyi dela Blaşiu. Guvernul numai (sic!) atâta doresce ca între
privinţa acâsta. raporturilor de pănă acum cu Aus Foia ungurâsoă face de aoi următorea con- atâtea limbi Fiumanii să înveţe şi unguresce.
Ministrul-preşedinte declară mai tria şi că „condamnă esploatarea olusiune caracteristică: „împrejurareaacesta Aoe8ta nu e şovinism, oi este chiar şi în
întâiu, că desvoltarea încurcăturilor încurcăturilor actuale", Ungurii aprâ- (adecă participarea Metropolitului Mihalyi interesul oraşului însuşi, ca în funcţiunile
din Austria nu este în interesul Un pe de tote partidele aşteptă cu ne la conferenţă din vorbă) ne faoe să con- de stat să li-se desohidă loc şi E iumanilor.
gariei, care ţine strict la disposiţiu- răbdare momentul, ca să potă es- ohidem, că archiereiigreco-catolicl vor observa In Fiume se învaţă fbrte mult limba ger
nile articulului de lege XII din 1867, ploata situaţiunea încurcată din Aus la congresul autonomie o atitudine mai puţin mană, deşi e o limbă străină, ba o şi vor-
doresce statului seu aliat viâţă con- tria în direcţia aspiraţiilor de inde indiferentă, ceea ce ar pute numai să oon- beso peste tot. Pentru oe dăr să se sfâ-
atituţională şi condamnă esploatarea pendenţă. tribue în mod îmbucurător la promovarea toşâsoă faţă cu limba statului, când limba
14
turburărilor de acum. Mai sunt însă unele cestiuni, autonomiei . italiană nu se asupresce ?“
Dâr decă afacerile comune nu asupra cărora Banffy nu s’a pro „Alkotmany vorbesoe aiol oa şi oâud Va se cjică ministul-preşedinte
44
s’ar mai putâ administra în formele nunţat. El nu s’a pronunţat în ces ar fi lucru hotărît, că Archiereii români Banffy şi guvernul seu impune na
constituţionale indicate în legea pac tiunea armatei şi a politicei esterne, şi a uniţi vor lua parte la Congresul romano- ţionalităţilor nemaghiare limba un-
FOILETONUL „GAZ. TRANS." şi merserăm de-a-dreptul la fisolgăbirăul, spuneau, că dorm tare. Numai unul din ei resc ţăranului, oare era de faţă, oă nu lip
pentru oă preotul voia să-l râge să per şedea pe un scaun lângă uşe; lângă uşa sesc© nimic din ele. După acâsta mă anun
mită oa să stau în oasa lui pănă ce va sosi eeal<ă şedea un ţăran, un om bătrân, ţară că sunt slobod. Eu l’arn rugat atunoia
Tm-jecl ie ore In captivitate ipM răspunsul la telegrama aşteptată. El s’a despre oare am presupus, că şi el este să-mî spună din oe oausă au fost arestat,
rugat mult timp de severul domn solgă- arestat oa şi mine. Der în diminâţa urmă- şi el ’ml răspunse, oă s’au înşelat. Niol un
(Fine).
birâu firesce în limba maghiară pănă oe tbre, oând l’a înlocuit un alt ţăran, am ouvânt de sousă şi niol aoeea nu mi-s’a
Ajunşi la înălţimea drumului de urânda-mi-se de tonul său smerit şi supus, aflat, că el se află aici numai pentru mine, spus, oe fel de ordin sosise în urmă. Ca
munte, treourăm pe lângă un grup de ţă i-am Zis în limba română, că rugările sale aşa ar pretinde legea. pretest s’a fost pretins, că n’am pasport,
rani, cari spre marea supărare a gendar- nu-mi plac nicî-deoum, oă mă voiii duce După încordările şi iritaţiunile Z^ei dâr personalitatea mea a fost neîndoios
milor mi-au strigat un „eă trăâscă !“ Când aoolo unde vor cere. Astfel mersei cu gen- dormii totuşi binişor. Pe la 8 ore diminâţa dooumentată prin psrsone fârte văZute,
sosirăm în sat ne salutară toţi bmenii ou darmii la casa lor de pază, un local sound, d-l preot ârăşl veni la mine. Debreoe tot cari erau de faţă. Dâr ce să-i faci, erau
mare reverinţă ; faima despre arestarea mea der curăţel, unde se efi.au patru paturi de nu sosise nici un răspuns am trimis depeşe numai nisce „valahi puturoşl", a căror ates
„pentru sfânta dreptate", cum (Jieea poporul, chingi. Aici am fost visitat peste tot şi am la Lipsea, la oficiul poliţieneso, la Univer tat nu valorâză nimic. Avâm mai departe
se lăţise iute de cătră peregrinii oe se în trebuit să le predau tot oe aveam la mine sitate, precum şi la Berlin ofioiul de es la mine cărţi de visită, depeşe, preoum şi
torceau pe acasă şi pretutindeni întâm în hărţii, notiţurl şi bani. terne. Aceste depeşî au trebuit să ’nţelege o sorisbre de recomandare în limba ma
pinam feţe simpatioe şi indignate*).
Se făcuse întunerec, telegrama nu mai întâiQ presentate fisolgăbirăului. Dimi ghiară sorisă de-un preot maghiar tbte
La 6‘/ ore sQsirâm în Ciaohi-Gârbău
2 sosi, trebue să mă împac ou gâudul de-a nâţa ’ml trecu fbrte încet şi aşteptam, oă aoeste n’ejutară nimic.
petrece nbptea în casa de pază. D-l preot la amâZl va sosi în cele din urmă resolu- După părerea d-lui fisolgâbirău eu
*) D-l profesor Weigand constată aici Jovian se înfăţişa ârăşl, aducându-ml o bună ţia. N’a sosit însă nimic. D-l preot îmi tri eram spion — oe se pbte spiona la un pe-
un fapt, oare se contrazice ou afirmarea oină şi petrecu cu mine în modul cel mai mise un prânZ esoelent şi oopios, la oare în regrinagiu, oe-i drept nu pot să sciu — şi
sa de mai înainte, oă ţăranilor români din
părţile acestea le-ar lipsi ou totul consciinţa amabil pănă ce pe la 9 bre m’am culcat. urma rugării mele luâ şi el parte. Câteva agitator valah din România. Am în adevăr
de sine. Dâoă ar fi aşa de sigur, că d-l Resimţâm forte neplăcut, oă cei 4 gen- sticle de bere şi o veselă conversaţia ridi nefericirea de-a vorbi binişor românesoe,
"Weigand n’ar fi fost salutat ou „să trăâscă" darml, oarl se aflau în odae fumau un tu cară curagiul meu soăZut. Pote că deveni aşa oă ohiar şi un Român ca d-l fisolgă-
de ţăranii, pe cari i-au întâlnit în drum, tun oribil, al cărui miros oa nefumător sem prea vesel, destul că preotului i-s’a birău Valea, care după ortografia maghiară
şi şi mai pupa arestarea sa „pentru sfânta ’ml răpi aprope răsuflarea. I-am rugat să interZis de-a mă mai visi'a. Acâsta ne-a se sorie Vâllya, pote fi îndus în erâre. Dâr
dreptate" ar fi produs aoea îmbuourâtore
manifestaţie generală de simpatia faţă cu desohidă ferâstra, când creZură însă, că am supărat tare, dâr navâm oe faoe. La 5 bre în genere nu putea fi în îndoială asupra
d-sa şi de indignare faţă ou cei oe l’au adormit o închiseră ârăşl. Curând după în fine sosi sergentul postului, ’ml predete personei mele, debreoe călătoream deja de
arestat. — lied. acâsta se culoară şi ei şi horoăelile lor îmi tote lucrurile şi eu am trebuit să adeve 4 săptămâni prin ţâră. Despre oeea ce au
/
