Page 58 - 1897-10

GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 229—1897.

g .<scă, fîind-că lată cu ele e „forte ploeşteni, prin subscripţiune naţională, loo-ţiitorul de primar, mulţumind oomite­ Refusul Ţarului, fără îndoâlă, are s®
U
şÂnist u , er Fiumanilor vre se li-o ridicat'au acest monument pentru gloria tului pentru frnmâsa iniţiativă, graţie oăreia dea ansă la oomentărl mari şi multe din
impună, fiind-că faţă cu ei „face es- armatei române şi oştenilor batalionului oraşul a fo9t înzestrat ou un monument partea oerourilor politice dela Berlin şi a
il
cepţiune şi — nu e şovinist! 11 de vânători, cari au reînviat vitejia atât de frumos. pressei în genere.
Asta e cuminţiă, nu glumă. strâmoşescă în resbelul dela 1877—78 . M. Sa Regele a răspuns următârele:
u
De cealaltă parte: „In numele armatei, mulţumesc ce­
tăţenilor ploeşteni pentru frumosul mo­
In memoria eroilor dela Griviţa. „Recunoscinţâ eternă vânătorilor din
nument ridicat în memoria vitejilor, cari
Prahova, căcţuţî în asaltul dela Griviţa,
Ploescx, 13 (25) Ootomvre 1897. în cţiua de 30 August 1877 şi tuturor şî-au vărsat sângele pe câmpul de luptă. — 14 (26) Octomvre.
piua de erl a fost o (}i de mare săr- vitejilor luptători pentru independenţa Mândru am fost când în fruntea Corâne eterne. Din incidentul morţii
acestor eroi, am pornit la luptă pentru
bătâre nu numai pentru oraşul Ploesoî şi ţerei, libertatea patriei şi mărirea nemului prea de timpurie a D-lui Petrache M. Ză­
pentru România, oi pentru toţi Românii, românise . neatârnarea ţârii şi prosperarea ei. nescu oomersant în Braşov, ni-au trimis On.
11
căoî s’a serbat vitejia românâscă redeş­ l)iua de 30 August va rămâne Domni: Ion M. Zănescu, Costică M. Zănescu
In drâpta şi în stânga monumentului
teptată. sfântă în istoria ţerei nostre, când ba­ şi G. M. Zănescu, oomersanţî, oa fraţi ai de­
sunt aşeejate două tunuri, luate de Români
Griviţa a devenit în urma răsboiului talionul 11 de vânători, zdrobit de o cedatului, în loo de oorâne peritâre pe mor­
în lupta dela Griviţa.
sângeros dela 1877—78 un nume de gloriă primă înfrângere, s'a repezit cu o vitejie mântul răposatului şi iubitulai lori frate 30
In faţa monumentului se ridică un
pentru întregul neam româneso. Ori de demnă, asupra inamicului şi câtrâ seră fl., drept trei oorâne neperitâre la „ fundaţia-
pavilion decorat ou drapele şi ghirlande
oâte-ori se pronunţă aoest ouvânt, el eleo- au luat cetăţuia Griviţei: Au fost grele nea iubiţilor răposaţi pentru ajutorarea soo-
44
de flori pentru M. S. Regele.
trisâză pe toţi, oârl sunt consoii de ceea acele momente şi efectele bravurei armatei
larilor români săraci. Primindu-se de subscri­
La intrarea în pavilion sunt aşezate
44
ce însâmnă „Griviţa pentru numele ro­ române sunt mari pentru ţâră. sul Comitet acâsta sumă, se ohitâză în aoest
două mari oorâne, una a regimentului 7
mânesc în concertul popârelor culte ale Sunt douăzeci de ani de atunci, mod şi se arată, oă s’a adaus la numita
14
„Prahova , şi alta a regimentului 32 ou
Europei. Aşa m’a eleotrisat şi pe mine şi der aceste fapte eroice trebuesc imorta- fundaţiune. — Braşov 15 (27) Ootomvre
insoripţiunl în onârea eroilor dela Griviţa.
ne-a eleotrisat pe toţi, când am oetit pe lisate. Cetăţenii ploeşteni se se fălescâ, 1897. Comitetul parochial român gr. or. din
De-o parte şi de alta a monumentului sunt,
oolona de granit, oe s’a ridicat în centrul nu numai că au un frumos monument Cetatea Braşovului.
ridioate două tribune pentru publio.
Ploesoilor în onârea batalionului al 2-lea în oraşul lor; acesta este o pildă vie
*
de vânători şi în amintirea eroilor că(luţî pentru generaţiunile viitore, pentru ca se Omoruri crâncene. Ni-se sorie ou data
La ârele 2 p. m. trenai regal a sosit
pe câmpul de luptă în răsboiul dela se scie, că acei cari luptă pentru ţâra lor, 23 Ootomvre n.: Afli în comuna Râbri-
în gara Ploesoî. sunt recompensaţi. şiâra s’au întâmplat două omoruri. Doi Ro­
1877—78 în asaltul dela Griviţa.
Pe peron aşteptau d-nii miniştri, înalţii Mulţumind comitetului de iniţiativă mâni de aiol au oăfiut jertfă orucjimei Sa­
Oraşul Ploesoî era în haine de sărbă-
funcţionari din Ploesoî, prefeotul judeţului pentru frumosa sa operă şi cetăţenilor şilor din Dumitrea mare. Anume, trecând
târe şi frumos pavoazat. Peronul gărei
Prahova, preşedintele Senatului, d-1 P. S, Ploeşteni pentru câldurâsa primire ce l-a vitele unui Român în hotarul Saşilor, Saşii
era deoorat ou drapele, verdeţă şi orifiame
Aurelian, proourorul înaltei Curţi de oa- făcut, M. Sa termină spunând: îndată le-au luat, oa să le duoă cu ei. Bie­
ou emblema regală. Sala de primire era
saţiă, d-nii geuerall Vlădesou, Soheletti, tul om în genunchi s’a rugat, să nu le duoă,
îmbrăoată în pluş de mătase albastru şi Să trăiasoă armata Română!“
Pilat, Comăneanu şi Candieno-Popescu, dâr atunci un Sas l’a lovit în spate ou să-
aşternută ou covâră. La drepta şi la stânga După acâsta M. S. Regele dă ordin
Dr. Theodori; toţi ofioerii garnisonei şi un ourea, âr un alt Sas l’a împuşcat ou un
erau aşecpte portretele lui Ştefan-cel-Mare, a se desvăli monumentul. In faţă lângă
publio numeros.
Hihaiu-Vitâzul, Miroea-oel-Bun şi Dragoş, basa monumentului, şedea soldatul Grigorie revolver. Glonţul a treout prin spate şi
O companiă din regimentul 7 „Pra­ omul o murit momentan. Un soţ a grăbit
âr faţă în faţă portretele Regelui, Reginei Ioan şi alţi oâţî-va veterani din batalionul
14
hova, ou drapel şi musioă, făcea garda de în ajutorai Românului, dâr atunoî un Sas
şi a Principilor moştenitori. 2 de vânători, cărora Suveraoul le-a adresat
onâre.
La intrarea bulevardului se ridică un cuvinte binevoitâre. crudei i-a trimis şi aoestuia un glonţ de
La sosirea trenului în gară M, S.
mare aro de triumf, âr de-alungul bulevardu­ In timpul oât Majestatea Sa a esa- revolver, care i-a stins viăţa. Acum doi Ro­
Regele este întâmpinat de d-nul general
lui erau stâlpii cu stâgurl şi ghirlande de min&t monumentul, coruri şcolare întouau mâni zac morţi pe hotar, încungiuraţî da
Pilat, care dă raportai, apoi Suveranul
brad, pănâ la rondul din centru, unde este imnuri naţionale. soţiile, copiii şi consângenii lor, vărsând
treoe în revistă oompania de gardă pe
aşecjat monumentul. Un dooumeât oomemorativ, pe care laorămî de durere. Mâne vine comisia. — M.
când musica intona imnnl regal.
Aoesta are o înălţime de 15 metri şi l’au semnat Regele, toţi miniştrii, pre­
se oompune din o oolână de granit, în vâr­ După oe 9’a întreţinut câtva timp cu şedintele Senatului, loo-ţiitorul de primar Pentru împedecarea emigrărilor. Minis­
ful oăreia se află un vultur mare, ou ari­ personale presante, Majestatea Sa, însoţit şi preşedintele consiliului general, a fost trul unguresc de interne a dat cjilele aceste
pile întinse, ţinând în cioo drapelul Ro­ de prefeotul judeţului şi de locţiitorul de zidit la basa monumentului. un oiroular oătră tâte autorităţile adminis­
mâniei. Pe oolână e fixată în bronz o ra­ primar s'a îndreptat spre monument. Tră­ După terminarea ceremoniei trupele trative, făoându-le ounosout, că în statul
mură de stejar, oare înoadrâză un oorn de sura resrală era escortată de două plutâne au defilat în faţa M. Sale. A defilat o com­ Pensylvauia din America nordică s’a adus
vânător, âr mai jos inscripţia: de călăraşi. începând dela gară pănă la panie din batalionul 2 de vânători, 2 compa­ o lege, prin oare asupra muncitorilor din
rotonda din mijlooul bulevardului erau nii din reg. 7 „Prahova, un esoadron de statele străine s’a impus o dare de 5 oen-
44
„Eroilor dela Griviţa ! u
aşeejata în şir detaşamentele diu diferitele călăraşi şi o companie de pompieri. Defi­ time pe c}i de fiă-oare oap. Darea acâsta
In partea opusă acelaşi deoor, cu in-
oorpurl, cari trebuiau să defileze după ter­ larea a fost oomamdată de d-1 general se subtrage din oâştigul muncei. Ea are
soripţiunea :
minarea ceremoniei. La rotondă erau înşi­ Pilat, de soop a îngreuna ooncurenţa emigranţi­
„Yitojiei românesc!!“ lor străini şi „ou deosebire a celor din Un­
rate diferite oorporaţiunl, societăţi şi şcoli M. S. Regele, însoţit de personale
Iu cele patru colţuri ale pedestalului ou drapelele lor. oficiâse, s’a dus apoi la locuinţa d-lui G. garia , cjice ministrul. El provâoă deol pe
44
sunt aşecjaţl patru vânători, turnaţi în bronz tâte autorităţile administrative, oa să faoă
In pavilonul instalat în faţa monu­ Ionescu, unde s’a făcut presentarea auto­
în mărime naturală, representând pe un trom­ cunoscută cât se pâte de pe larg noua
mentului, M. Sa este întâmpinat de I, P. rităţilor. La ârele 5 sâra M. Sa a ple-
pet în aşteptare, un soldat, oare presintă lege, oelor oarî au de gând a emigra în
S. S. Mitropolitul primat, asistat de înal­ oat la Sinaia.
arma, un altul în posiţiă de atao şi cel de * Amerioa. Cum se vede, ministrul profită de
tul cler.
al patru-le» în sentinelă. Sâra s’a dat în Ploesoî un banchet, ooasiune pentru de-a face ceea oe n’a pu­
După terminarea serviciului divin d-1
Pe ambele feţe ale pătratului dela la care au luat parte veteranii răsboiului, tut să facă ou ajutorul gendarmilor săi: să
Soresou, preşedintele oomitetului de ini­
bază sunt înoadrate două bas-reliefurl în printre cari şi vitâzul soldat Grigore ioan, împedeoe adeoă emigrarea locuitorilor din
ţiativă pentru ridicarea monumentului, a
bronz, representând atacul vânătorilor la oel care a luat la Griviţa stegul din ma­ statul ungar prin intimidări. Dâr nici ou
luat cel d’întâiu cuvântul, făcând istorioul
G-riviţa şi o alegorie a victoriei. modalitatea aoâsta nu va isbuti. Singurul
luptelor vitejilor dela Griviţa. nile Turcilor.
Pe laturile opuse sunt insoripţiunile: Aşa s’a terminat frumâsa serbare în mijloo sigur pentru de-a împedeca emigră­
Oratorul termină arând viaţă lungă
„In anul 1897, sub domnia Regelui şi sănătate Majestăţilor şi întregei Dinastii. amintirea eroilor dela Griviţa. rile este uşurarea sorţii locuitorilor şi tra­
Carol 1 şî a Reginei Elisabeta, cetăţenii După aceea vorbi d-1 Mitu Rtefănesou, tarea lor umană şi echitabilă. Acâsta nu
vor s’o înţelâgă miniştrii unguresol.
0 visită refusată de Ţar.
41
Capitala ungară, „oraş german . Ni-sa
fost scris mai întâih chiar foile maghiare, nioam oum se cjioea ou cele mai estreme Ţarul Rusiei a refusat de-a primi vi- scrie — (Ţ° „Leipziger N. Naohriohten dela
e
44
lăudându-mă se înţelege numai pe câtă elemente ale lor. Intr’un stat poliţienesc oa sita marelui duce şi ducese de Baden, cari 20 Ootomvre -- că ospitala Ungariei este,
vreme am oălătorit pe teritoriul de limbă Ungaria trebue negreşit să se resimtă forte au voit cjilele acestea să-l oeroeteze în drept judecând, un oraş german; pe când
maghiar. Când însâ venii la Români, de­ neplăcut, clică străinul cult şi capabil de jude­ Darmstadt. Buda şi-a păstrat caracterul preponderant
venisem deodată agitatorul şi spionul, oare cată comunică cu naţionalităţile asuprite. Au Faptul aoesta a făcut mare surprin­ german, în Pesta de prin anul 60 elemen­
trebuia depărtat, şi arestarea maa timp de prea mare frică, oă prin aoest străin să fu,ce dere în cercurile politioe din Germania, tul maghiar a oresout mult şi a oopleşit
30 ore, precum presupun, avea să fiă mij­ cunoscută adeverata siiuaţiă a raporturilor cari se întreba, oum a fost âre cu putinţă, binişor trupina germană, deşi în comerciQ,
locul de-a mă intimida, ca să nu călătoresc în Ungaria, asupra căreia ani de»arândul ca tînărul Ţnr, care abia a împlinit etatea în fabrici, şi în hoteluri limba germană este
mai departe. Acâsta nu succese, oi după Europa a fost în mod dibaoifi indusă în de 29 ani. să refuse visita marelui duce de încă preponderentă, apoi mai ales şi la me­
ce am petreout noptea în casa d-lui parooh erdre. Dâoă s’au temut, oă voiă face şi eu Baden, oare este un moşnâg de 70 de ani, seriaşi, oarî cei mai mulţi sunt de origine
şi după oe studiasem şi dialectul de acolo, aşa, şi dâoă m’au învinuit, cum aflu aoum âr soţia lui este o prinoesă prnsiauă, mă­ germană şi şi-au păstrat pănă acuma ca­
dela aoelaşl ţăran, oare a împărtăşit ou în urmă, de uneltiri politice — la oare sus- tuşa împăratului Wilhelm? racterul german spre oea mai mare supă­
mine captivitatea mea şi adecă inmediab piţiune eu n’am dat nici oel mai mic pri- E neoontestabil, oă refusul Ţarului îşi rare a patrioţilor maghiari. Spre ai faoe
după oe’ml recâştigasem libertatea, călării legiu, oăol altfel m’ar fi espulsat fără dor va fi având foodul său politio. Regele Sia- părtaşi şi pe aceştia de bunătăţile limbei ma­
în diminâţa nrmătâre vesel prin admirabi­ şi pâte — oa să potă prooede în contra mului, principele Niohita al Muntenegrului ghiare, un profesor gimnasial Duma Gyorgy
lele ţinuturi muntose la Derja ungurâseă mea, atunci cel puţin într’o privinţă vreau şi oâţl alţi principi miol s’au buourat de a înfiinţat o sooiet&te, care în timp sourfc
în depărtare d© vre-o 30 ohilometri unde să justifio temerile domnilor maghiari întru oea mai oordială primire din partea Ţaru­ „să fi avut succese îmbuourătâre în aoâsta
mi-am recăpătat la d-1 protopop Hăţeganul atât adeoă, oă pe oât îmi vor ierta puterile lui la Darmstadt. Esoepţiune a făout Ţarul privinţă . Aşa se luorâză eu înteţire spre
44
bagaja oe-o lăsasem la Vaidahaza. Petraoui şi timpul, voiţi stărui ca să se facă cunoscută numai faţă ou marele duce de Baden şi ou a depărta orî-oe este „german . Anul tre­
44
apoi alte 4 săptămâni printre RomâDÎ şi adevărata stare de lucruri in Ungaria şi prin- soţia sa. out s’a soos limba germană din soolile Bu­
Saşi. tr’asta să fiă sprijinite drepturile naţionali­ Aoesta nu e tocmai lucru puţin. Re­ dapestei, un teatru german nu mai este per­
Cu aoâsta arestare, şioanările din par­ tăţilor asuprite de Europa oel puţin mora- fusul Ţarului priveace şi pe împăratul Wil- mis. Numele de strade şi insoripţiunile ger­
tea polhisi nu s’au terminat niol-deoum, oi licesoe, deâreoe de-ocamdată la un alt aju­ helm, deâreoe e olar, oă aoest refus este mane se delătură, funcţionarii germani sunt
preiuimdenl unde m’am dus, am fost supra­ tor nu se pâte oonta. a se atribui rolului, ce-1 are marele duoe formali oonstrînşl de a-şl maghiarisa nu­
vegheat, şi mi-se luâ fârte în nume de rău, în politica germană, oa oel mai de înore- mele ; tâte aceste âre să fiă dovecjl de sim-
că în localităţile unde loouiau Saşi eomu- dere om al Ţarului şi al Prusiei în genere. p&tiă ale Maghiarilor pentru Germani?