Page 59 - 1897-10
P. 59
Nr. 229—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
11
Miniştri „distinşi . F6ia oficiala ma- La înoheiarea discursului său, d 1 Fleva unul nu s’a pressntat, deşi era Duminecă sat în şedinţa de acjî a „Reichs-
fiară publică un autograf preaînalt, prin a dat cetire următorei resolutiunî, oare a şi Btuncî Românii nu obiolnuaso a lucra. rat“-ului o interpelare ministrului-
tre ministrul ordato-slavon Josipovich, mi fost primită de întrunire ou aplause: Peste tot au fost de faţă vre-0 50 de preşedinte în causa declaraţiunilor fă
sirului unguresc de justiţia Erdâly şi mi In faţa'situaţiunei, din (fi î $ mai persâne, pe jumătate domni şi ţărani, dâr cute de Banffy în camera ungară. Din
Q
sirului ungureso de finanoe Lulcdcs ca tristă a fraţilor noştri de peste munţi, prin cei din urmă, toţi din Zernescî, după ceti aceste declaraţiunî — 4* Lueger
se
n
'cunoştinţă pentru eminentele lor servicii deslăuţuirea furiei maghiare; rea raportului comitetului s’au dus acasă. — ar resulta, că guvernul unguresc
11
• se ooDferă ordinul cortina de fier cl. I. — In faţa visitei Regelni la Budapesta; Afară de inteligenţa din Zernescî, oare nici vre se reguleze raporturile dintre
Egyetârtâs" nu p6te nioî-deoum înţelege, Cetăţenii Capitalei întruniţi în întru ea' nu era t6tă, am vă4ut din Tohanul Austria şi Ungaria în mod unilate
sntru ce fel de „eminente servicii", au nire publică, acţl 12 Octomvre, In sala veohiă pe D-nii Qrozea, Clococeanu, loson ral. întrebă: ce mesurî are de gând
jst distinşi aoeştî miniştri. ţ)ioe, că acesta Dacia; şi N. Pop iun., din oomunele brânene pe se ia guvernul austriac pentru caşul,
un adevărat misteriu. Aurind pe Oratori şi văcjend împreju veteranul preot N. Mănoiu, oare deşi în când provisoriul pactului nu s’ar pute
rările grave şi expediţionale, în oare acâsfă etate de 75 ani n’a pregetat a alerga din resolva pe cale constituţională?
Abrânyi eşit din temniţă. Deputatul
visită s’a făout: depărtare, spre ruşinea celorlalţi mai ti
ietal Cornel Abrânyi s’a liberat Lunî di-
finâţa din temniţa din Budapesta, unde a deolară: neri preoţi brănenl; pe fiii d-sale oapela-
"treout 5 luni, la cari a fost osîndit din 1) Că nimic nu p6te distruge din ini nul Mănoiu şi când. de adv. N. Mănoiu,
apoi preotul losif Runceanu din Măgură,
.rtea tribunalului din Budapesta pentru ma lor sentimentele de frăţie, oe-i lâgă ou
învăţ. N. Runceanu, oficianţii dela pretură Omul „ordinei". Ou ooasiunea ma
punere în oontra autorităţilor. Abrânyi Românii de peste munţi şi solidaritatea oe
Bdbeş şi Ionică, notarul Ax. Moşoiu, silvi nevrelor anstro-ungare din anul acesta, s’a
i’a fost aşa de norooos oa Bartha, căci decurge dio ra9sa şi originea ior comună;
cultorul 1. Ionică şi doctorul Stoica dim petrecut următorul lucru hazliu: Colonelul
m ’i-s’a dat graţiă, oi a trebuit să sufere 2) Oă ou totă dorinţa oe au Românii
preună cu soţia, care cu dâmnele Garoiu îşi inspeoţionâză pe reserviştii săi, oarl au
ntrâgă osînda. Causa, oum se vede, este şi din regatul României de a trăi în bună
şi Cut^anu au format triumviratul femeilor fost chiemaţl la deprinderile de arme. In
mprejurerea, oă Abrânyi n’a pus în miş- prietinie cu t6te Statele niol.o prietenie
presante. Din Braşov au fost adv. Dr. E. ton părintesc, colonelul întrâbă pe mai mult!
iare lumea oa să-i oâră graţiă. Altfel sigur, reală nu pâte exista între Statul lor şi
Meţian şi prof. P. Dan. Pe basa acestora oe ooupaţiune au îu viaţa oiviiă, şi oe do
iă şi lui ’i-s’ar fi dat, deâre-oe şi el face Statul ungureso, cât timp Românii din Sta
pane din gintea celor aleşi. tul ungar vor fi asupriţi; pot afirma, oă adunarea a fost slab cerce rinţe au eto.— „Ca oivil, ce ooupaţiă ai",
tată şi de ţărani şi de inteligenţă, aşa că întrebă oolonelul pe unul. — „D-!e colo
3) Că aoest sentiment de solidaritate
Fete în funcţiune la căile ferate un- mai şi ou acesta ocasiune, s’ar fi putut rosti nel, mă anunţ cu supunere, că sunt notar.
face ca orl-oe angajament nu va avea niol
jare. „Bud. Hir." spune, că numărul fete- cuvintele dela adun. din anul treout ale — „A, da, şi ai voi să aibî vr’o ooupaţiă
o tărie, cât timp acestă stare de luorurl
or aplioata în funcţiune pe la oăile ferate D-lui director. Şi ou tâte aoestea întruni de înoredere?" — „Dâoă e posibil, d-le oo-
nedrâptă şi anormală va dura ;
rngare a cresout atât de mult, încât apropo rea a fost destol de interesantă şi a durat lonel," — „Notar.,, notar! Hm! Atunci
4) Că politica exteriâră a României
aici ministrul de oomeroiu nu mai soi la dela 2—7 p. m. d-ta eşti omul ordinei, nu-i aşa?" — Se
nu pote fi deoât politica de egală amioiţie
ae număr au ajuns. Din oausa acâsta mi- înţelege d~le colonel, aoâsta deja o aduoe
cu tâte Statele, — de pace şi de apărarea Mai întâi da tote a fost de mare preţ
aistrul de oomeroiu a dat o ordinaţiune, cu sine funcţiunea mea! — „Asa dâră eşti
Statului şi existenţa neamului româneso; cuvântul da deschidere al preşsd. IV. Ga
prin oare se cassâză, deocamdată cursul de gata să pui la ordine ori şi oe?" — „Ou
5) Că după Constituţie şi după prin roiu, oare într’un limbagiu poporal înţeles
oassiere la gări. Se (jioe mai departe, oă buourie, orl-oe" — „Ye4l acesta e luoru
cipiile oe guvernă un Stat liber, în oare şi simţit de toţi a explicat folâsele şoâlei
numărul fetelor ou esamen, cari sunt luate frumos! Toomai de un aşa om am lipsă.
tote puterile Statului emană dela naţiune, şi ale învăţăturii, şi ou esempie praotice a
în prenotaţiune, atât e de mare, înoât forte Te voiu lua la mine — şi vai număra tâte
politica exterioră, oa şi oea interioră, apar interpretat lupta pentru asistenţă, concu
anevoiă vor pută fi aplicate în vr’un loc. despioăturile lemnelor, oe le-am în pivniţă
ţin Parlamentului; renţa, ca esistă între indivi4î, societăţi,
Pănă vor mai fi în prenotaţiune, pănâ atunci sate, oraşe, ţări şi poporâ, ooncurenţă, oare şi după aoaea le vei pun8 îq ordine după
nici cursul nu se va mai începe, âr celor, 6) Că guvernul român, consiliind pe mărime! „Ma-r-r-rsch!“ îşi pâte ori şi
şi pe noi trebue să ne îndemne la muncă
cari petiţioueză pentru a fi primite )a aoel Suveran să facă aoâstă visită, şi încă fără intensivă. Cuvântul d-lui Garoiu a fost o cine închipui, oe faţă va fi făcut d-l notar,
ours, periţiunile fără a le mai lua ia con presenţa ministrului responsabil şi punând dissrtaţiune întregă în exemple şi plină de „omul ordinei", când oolonelul i-a încre
siderare, se vor respinge. Corâna României pe pieptul oelor mai în dinţat o funcţiune aşa de importantă.
verşunaţi prigonitori ai neamului, a de- adevăruri. Ascultat eu plăcere a fost şi ca
Marile manevre din anul viitor. Din meritat dela patrie, pentru oă a încurajat „să trăiască" răsplătit.
Timişbr* se telegrafeză urmâtorele: Este
opera duşmana a maghiarisărei, şi a sa- Raportul despre activitatea comitetului L e t e r a t M B ' ă n
lucru hotărîfc, oă marile manevre din anul
orifioat t.6te drepturile şi prerogativele con oercual ne spune: 1) că despărţământul a Predice pe tote Duminecele şi ser-
viitor, la cari va fi de faţă şi monp.rob.ul stituţionale. avut în anul acesta 2 membri pe viâţă
Lustru, se vor ţină pe teritoriul corpului (adv. Garoiu şi Dr. Stoica), 39 membri or bătorile de peste an de Dr. Em. Elefte-
Cetăţenii oapitalei trimit în acelaşi rescu, membru al Asociaţiunei transilvane
de armată Nr. 7. A.câsta o confirmă şi că dinari (ou taxe de oâte 5 fi.) şi 10 mem
timp fraţilor lor asupriţi încredinţarea, că şi al mai multor societăţi culturale. Este
lătoria prin sudul Ungariei a şefului sta bri ejutătorl; oă nu şi-au achitat tsxele
lupta pentru causa naţională nu va înceta un op voluminos, conţinând vre-o 350 pagt
tului major, a baronului Beok, al oărei soop în Regat, decât atunci când restabilindn-se 5 membri pe a. 1896 şi 4 pe mai mulţi format mare 8°. Preţul 1 fi. 50 cr. (4 lei).
ea 4'oe, oă a fost inspeoţiunea ţinutului. ani, deşi au fost provocaţi; 2) că la adu
dreptul, vor înceta şi suferinţele lor. — Oa să mai vorbim de valârea acestui
narea generală dela Mediaş despărţămân
Cuminiă. D-l locotenent Octavian P. op credem, că nu e lipsă; numele d-lui au
tul a fost repressntat prin directorul său N.
Stroe Popescu, fiul d-lui Petre St.roe Po- tor Dr. Elefterescu e prea bine cunoscut
Adunarea cercuală a Despărţământului Garoiu; 3; că s’a aplioat oa uoenio la un a
pesou, îşi va serba cununia sa ou d-na cetitorilor 4i rului nostru, precum şi tutu
II (Bran) măsar din Braşov, şi. ’i-s’a dat un ajutor
Lucreţia G. Cioflan, Duminecă în 19 Oo- ror Românilor din numărosele sale scrieri
;
tomvre v. în B serica Sf. Metropolii din al Asociaţimiii pentru lit. şi cult. poporalei român. de 10 fi. lui Arou Iosif Tican din Sohodo- atât de măduâse, instructive şi cu atâta
lul Branului, având o purtare bună; 4) că
Buouresol. — Câldurose felicitări tinerei gust cetite. Yenitul curat din vân4area
Zernescî, în 12 (24) Oot. 1897. mai multe agenturi din comune, deşi au
păreohî, acestui op l’a destinat generosul autor pen
Astăcjl s’au adunat ârăşl cai doritori fost provocate de oomitet, n’au făcut co
tru ajutorarea gimnasiului român din Blaşiu.
Tolstoi greu bolnav. Din Odessa se de înaintarea literaturii şi culturii poporu lecte pentru fondul „G. Bariţiu" nici n’au Atragem atenţiunea cetitorilor asupra aces
anunţă, oă renumitul scriitor rus contele lui nostru, cărturari şi ţărani, oa împreună căutat învăţăcei pentru meserii; 5) oă a
tei scrieri.
Leo Tolstoi, e foite greu bolnav. să se sfătuâsoă asupra măsurilor necesare încetat din viâţă zelosul şi vrednicul mem *
pentru prosperarea Asociaţiuuii. Deşi ca bru ordinar, preotul G. Thomas din Toha 14
Crisa unei firme renumite. Din Viena, „Curs practic de limba maghiară
loc de întrunire fusese hotărîtă Poiana Mă nul veohiă, la a cărui îmormântare direc
se comunică, oă renumita firmă de mode pentru şcolele poporale întocmit pe basa
rului, der nefiind înoă gata Poienarii cu torul a rostit un cuvânt de adio în nu
u
pentru femei „Fraţii Hirsch a cerut dela noului plan ministerial de învăţământ şi a
clădirea şcblei şi neaveod deci un local mele despărţământului; 6) că un anonim planurilor nâstre şcolare confesionale de
creditorii săi un moratoriu de două lunî.
potrivit pentru o atât da sărbătorâsoă adu
".câsta a adus ou sine şi falimentarea fir „dixi" a scris în „Gaz. Traus." un articol Itin Dariu, ou oonoursul mai multor băr
nare, comitetul oercual a ales spre soopul vehement în oontra comitetului şi directo
mei Hirsch din Budapesta, ale oăreia passive baţi de şoâlă. Partea I pentru anul I şi al
acesta Zerneştii, capitela despărţământului. rului acestui despărţ., atribuindu-le lipsă de II de şcoiă. Editura autorului, 1897. Pre
se oroă la 650,000 fi. Chiria anuală a oasei
Intenţiunea Poienarilor de a primi zel şi de activitate, că direotorul a răspuns ţul 16 or. După oa Abecedarul maghiar
firmei din Budapesta a fost de 64,000 fi.,
adunarea într’un local eorăspuncjător, se acelui „dixi", şi oă peste tot artioolul nu
plus alte oheltuell în sumă de 550,000 fi. luorat de d-l I. Dariu împreună ou inspec
vede, că n’a fost înţelesă de ZerneseenI, mit este un lucru regretabil, cere numai torul reg. Franoiso Ko6s a înoetat de a
la 4’-
cari deşi dispun de-o sală frnmâsă în edi- folos n’a adus despărţământului; 7) ne pre- mai apărâ în ediţiune nouă, d-l Dariu a
Regele Siamului în perîcul. O tele- fioiul şoâlei, totuşi au pus la disposiţie pen sintă budgetul anului 1897 şi proeotul de compas un nou Abecedar maghiar inde
legrsmă din Lissabona anunţă următârele: tru adunare o încăpere ou mult mai roioă budget pe a. 1898, din care oonf, § 40 din
pendent de cel amintit şi superior aceluia.
In urma ploilor toreuţiale, calea ferată şi deci mai neaoomodată soopului. Nu vreu statute, 63 fi. 42 or. vor rămânâ la disposi-
Nu este aşa dâră a se oonfunda Abeoeda-
aprâpe de Povva de Santa Vina (Portu să fac recriminaţiuDl nimănui, dâr ar fi ţia despărţământului, rul present al d-lui I. Dariu cu oel luorat
galia) a fost spălată de apă astfel, încât tre bine, oa de a!tă-dată să facem deosebire, (Ya urma). de d-nii Fr. Koâs şi Y. Goldiş.
nul separat, oe ducea pe Chulalongkorn, între o adunare de oomitet paroohial şi
regele Siamului, a derailat. Nenorociri nu între adunarea oerouală a despărţământu
s’au întâmplat, deoât că regele a trebuit să lui celei mai însemnate reuniuni de cultură ULTIME SOIRI Cursul pieţei Braşov.
■se dea jos din tren si să aştepte în plâiă românâscă, E de mare importanţă locul, Din 25 Ootomvro 1897.
pănă s’a putut restabili oomunioaţia. unde se ţine o întrunire, este o formali Viena, 26 Octomvra. In şedinţa
de acjî a „Reichrath“-ului s’a întâm Bancnota rom. Cump. 9.47 Yând, 9.49
tate, oontra căreia na ne este ertat a greşi.
plat un eveniment neaşteptat. Vice Argint român. Oump 9.44 Vând. 9.46
Chiar şi ţăranul soie faoe deosebire şi o
întrunirea dela „Dacia". faoe ou multă soumpătate între 49® de lu preşedintele Abrahamovicz ceti o Napoleond’orl. 0 mp. 9.50 Vând. 9 52
scrisâre, prin care preşedintele Ka-
Foile din Bucuresol publică sub ti cru şi de sărbătore, şi între sărbători şi Galbeni Oump. 5.62 Vând. 5.65
tlul acesta raporturi asupra întrunirei pu sărbători, — âr mai solemnelă, decât adu threin îşî dă dimisia din postul de preşe Ruble Rusesol Oump. 127. Vând. 127.Y
dinte. Scirea acesta a produs cea mai
2
blice, ce au ţinut’o Duminecă în sala „Da narea Asooiaţiunii, oe p6te să ne fiă? A Mărci gemane Oump. 58.60 Vând. —.—
cia" liberalii democraţi, grupul d-lui Fleva. aduoe motiv, oă sala oea mare nu e încăl- mare surprindere. Toţi căutau pe
La ordinea cjilei a fost: visita dela Buda 4ită, ori a fi stăpânit de presimţirea, oă Kathrein, ca se se informeze de Lire turoescl Oump. 10.70 Vând. —.—
pesta, decorarea lui Jeszenszky şi stabilirea puţini au să vină la adunare, este un lu causa dimisiei sale, dâr acesta nu Scris. fono. Albina 5% 100.75 Vând. 101.75
responsabilităţilor. A vorbit advocatul Io- cru dejositor. era nicăirî. El plecase cu trenul.
Scrisbrea o predete la gară.
nesou-Fiam^dă şi d-l Fleva, oare a supus Dâr şi Poenarii, se vede, oă aşa sunt Proprietar: Dr. Aurel MureşiaruHo
unei vehemente oritioe prooederea guver de împresuraţi cu olădirea şoâlei lor, în Viena, 26 Octomvre. Dr. Lueger
nului actual în Gestiunile amintite. oât şi-au uitat ou totul de adunare şi nici în numele seu şi al soţilor sei a adre Redactor responsabil: Gregoriw Maior.
