Page 6 - 1897-10

Pagitia 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 218—1897.

3a soia, că duelul a fost provocat nesc. Vinovat dâoă s’a lăsat să fiă sur­ liniştit. Representanţii guvernului şi mai insulă. Insurgeţii speră, că soopul oe înainte
pentru cuvintele: „Aoâsta este o infamiă prins. Şi mai vinovat dâoă ou oonsciinţă a mulţi neguţători vor disouta mâne [oestiu- au voit să-l ajungă ou ajutorul Greoiei,
polonăsâ , ce i-au fost adresate contelui Ba- primit propunerea guvernului ungureso. nea asupra impositului venitului. aoum vor isbuti prin astfel de mijlâoe să-l
u
deni din partea deputatului "Wolf în par­ ajungă şi fără ajutorul ei; cu alte cuvinte
lamentul din Yiena. Badeni, oa Polon, a Universitarii unguresci din Clu- ei speră, oă vor isbuti să scâtă ou desă-
voit aşa-dâră prin acest duel să-şi apere şiii au scos ou 1 Ootomvre primul număr Piarul parisian „Gil Blas“ dela vîrşire pe Mohamedanl din Creta.
demnitatea sa naţională. împrejurarea, că din fâia lor numită „Kolozsvâri Egyetemi- 6 1. c. publică sub titlul Regele Carol „Atitudinea lipsită de energiă, oe
toomai aoum, când din partea Ruşilor peste Lapok . In program se (jice, că soopul fâiei — Ungurii şi Românii următorul ar- puterile earopene au observat pănă acum
14
tot se manifestă o simpatiă atât de vădită „nu este de-a provoca nouă neînţelegeri, ticul semnat: Charles Girandean: faţă de insurgenţi, contribue în adevăr nu­
pentru Poloni, Ţarul vine să felio’te pe oi de-a aplana pe cele esistente şi de-a uni „Regele României a fost fârte aola- mai la promovarea aoestor tendinţe. Pârta
Badeni pentru-oâ şi-a apărat demnitatea oa fraţi întrâga tinerime universitară fără mat la Budapesta şi din aoest punot de a avut tâtă dreptatea să oâră întrevenirea
lui naţională, este fără îndoială destul de deosebire de religiâ şi naţionalitate“. La acâsta vedere n’are de regretat voiajul său. Dâr diplomatioă a paterilor faţă de aoeste oru-
semnifioativă. mai adaugăm, oă redactorul responsabil, d-1 după-oum am prevăcjut medalia are şi re­ delităţl sistematioe, oe se urmâză faţă de
Bodor Antal, doresce a avâ schimb şi ou vers şi polemicele reîncep mai violente oa supuşii locuitori ai unei părţi din imperiul
unele dintre cjiarele nostre naţionale, între orl-oâDd între Români şi Maghiari. otoman, ce este pusă sub îngrijirea puteri­
Decorarea lui Jeszenszky. oarl şi „Cazata Transilvaniei , voind a-o „piarele unguresol n’au lipsit să in­ lor europene .
14
14
pune, oum (jice la disposiţia membrilor clu­ siste asupra importanţei visitei Regelui Din aoestea reese, oă cu cestiunea
Sub acest titlu „Drapelul din Buou- Carol din punot de vedere al reounâsoerii
44
bului universitar, ca s’o cetâscă. oretană vom avâ înoă de-a ne ocupa mult
resoî se pronunţă cu privire la deoorarea, Trebue să mărturisim, oă acâstă sohim- stării actuale a regatului Sfântului Ştefan timp. După oum stau acp luorurile, fără o
ce a produs atâta sensaţiă între Români, bare la faţă ne pare fârte ouriâsă. Cei oe şi s'au încumetat se declare că: Suveranul întrevenire cu arma din partea marelor pu­
astfel : au ars odată „Gazeta Transilvaniei “ în României n'ar veni să facă visitâ lui Franz- teri nu se va putâ stabili o ordine în Creta,
44
Piarele unguresci continuă să grămă- piaţa duşului să dorâsoă aoum a-o intro­ Joseph în capitala sa ungurăscă, dăcă ar întrevenirea ou arma însă oine soia oe
Jâsoă neonviinţe, insinuaţii peste insinuaţii aproba protestările Românilor din Transilva­
la adresa ţărei şi regelui nostru. duce în oabinetul lor de leotură! Şi ârăşl oomplioaţiunî mai pâte să aduoă !
oei oe au ilustrat de-atâtea-orl cu spargerea nia contra regimului, care le este impus.
Se soiă, că printre cei deooraţl ou
ooasia visitei regelui României la Buda­ tereştrilor Românilor să vrâ aoum de-odată „La Bucure8cî, din oontră, se susţine
pesta, a fost şi faimosul Jeszenszky, acel de-a „uni oa fraţi întrâga tinerime univer­ înainte, oă nu e nimic sohimbat şi oă voia­
oare şi-a făcut o speoialitate din prigonirea sitară fără deosebire de religiă şi naţiona­ jul Regelui implioă aşa de puţin o repu­
Românilor, acela oăruia datorim interdicţia litate !“ Crâdâ cine va vrâ, noi însă ţinem diere a reclamaţiunilor constante şi justi­ — 1 (18) Octomvre v.
intrărei în Ungaria a mai tuturor Jiarelor ficate de altmintrelea ale Românilor tran­ Carmen Sylva în limba cehică. In su­
românesol. la proverbul român: „lupul îşi sohimbă pă­
44
rul, dâr năravul nu . silvăneni — îucât probă este faptul, oă d-1 plimentul literar fârte bogat oe-1 adauge
Alegerea celor oe aveau să primâsoă „Ndrodni Listy numerilor sale de Dumi­
u
decoraţii românesol, era lăsată la disoreţia Sturdza, preşedinţele oonsiliulai şi ministru
guvernului unguresc, după cum şi trebuia Guvernul din Belgrad pregătesoe un al afacerilor străine, n’a aoompauiat pe necă au apărut în timpul din urmă mai
să fiă. Rege, şi oă n’ar fi lipsit să o facă, dâoă multe traduceri ale sorierilor Reginei-poete
proiect pentru revisuirea constituţiei Ser­
Guvernul ungureso a orecjut de cu­ vis'ta regală avea însemnătatea, pe oare Carmen Sylva.
viinţă să pue pe listă pe acest faimos Je­ biei. Etă oâţe-va amănunte: Teritoriul ţă­ pressa ungurâsoă voiesce să i-o dea. Tâte
rei va fi împărţit în 5 mari guvernamente, Conlerenţe şi întruniri naţionale. Co­
szenszky.
în locul oelor 15 prefeoturl actuale. Aces­ acestea sunt c}ise de o parte şi de alta mitetul central al Ligei a deois oa în cur­
Era din partea lui o lipsă de tact din într’un ton şi în nisoe termini, car! pro-
cele mai extraordinare, dâoă nu chiar un tor gubernii vor oorăspunde tot atâtea îm­ sul aoestei luni să înoâpă o seriă de con­
fel de batjocură la adresa Românilor de părţiri militare şi eoles'astice. Guvernato­ bâzâ în de-sjuns oă, dâoă amândouă guver­ ferinţe asupra oestiunei naţionale atât în
peste munţi şi un fel de provooare la rilor oelor 5 provinoii li-se vor da întinee nele sunt aliate, rămâne înoă mult drum Buouresol oât şi în tâte reşedinţele de ju­
adresa Românilor de dinoâoe. de făout, pănă se va ajunge aoolo oa şi
puteri, după modelul guvernatorilor ruşi. deţe. Conferinţele vor fi ţinute de membrii
Şi aoum pressa maghiară esploatâză Pănă acuma Serbia nu avea un Se­ amândouă popârele să fiă amice. Ligei. Printre conferenţiari vor fi d-nii M.
în modul oel mai neomenos faptul acesta; „Austria a fost guvernată pănă aoum
arătând Românilor de peste munţi, oă nat. Noua oonstituţie va hărăzi regatului în profitul Nemţilor şi Ungaria în profitul Vlădesou, Ionel Grădişteanu, Delavranoea,
dâoă guvernul României a decorat pe per- şi aoâstă binefacere. Alăturea ou Soupoina, Aurel Popoviol, Rădulesou-Motru eto. —
seoutor, persecutaţii trebue să tacă şi să va funoţiona un Senat, compus din 60 de Maghiarilor. Şi unii şi alţii nu constituiau, Studenţii universitari au luat următârele
se supue Maghiarilor în totul. membri. Din aoeştia, 20 vor fi de drept ou tote acestea, deoât o minoritate perdută hotărîrl în privinţa întrunirilor naţionale de
încă odată o spunem, nu înţelegem senatori, preşedinţii Cassaţiei şi ai Curţilor în amândouă părţile imperiului, în mijlocul Duminecă din Ploeştî şi Craiova: La întru­
de loc conduita Ungurilor. Vor ei în ade­ de apel, membrii consiliului de stat şi alţi unei enorme majorităţi slave. Din 41.330,000 nirea din Craiova studenţii vor fi repre-
văr amioiţia nâstră? Cred ei oă ea le poţe loonitorî, pe oarl îi sre Austro-Ungana,
fi de folos, âr duşmănia nâstră primejdiâsă? înalţi funoţionarl; 20 vor fi numiţi de Co­ sentaţl printr’o delegaţiă condusă de d-nii
0
Primirea pe care au făout’o regelui Ro­ ronă şi alţi 20 vor fi aleşi de mâjoritatea Nemţii nu oompetâză decât ou 27°/ şi Ma- Miculesou, Popoviol şi Ciurea. La întrunirea
mâniei pare a răspunde positiv la acostă din Cameră. Maghiarii cu 17°/ . Nu e deol surpnncjetor, din Ploeştî delegaţia studenţâsoă va fi oon-
0
întrebare. Noua constituţie va lărgi prerogati­ oă cei 44°/ Slavi protestă şi reolamă, dâoă dusă de d-nii Tamara, Antemireanu şi Da-
0
Atunci cum cred ei că vor pută oă- vele Coronei. Nu numai, oă Senatul va fi nu favoruri, oel puţin o egalitate îa trata­ nielopol.
păta ou nouă umilinţă şi perseouţii pentru după modul oum este constituit, la dispo- ment : de-asemenea Românii, cari oontri-
fraţii noştri, şi ou nouă insulte şi provo­ s’ţia şi ordinele ei, dâr i se mai acordă şi bue cu 7% la populaţia totală a imperiu­ Dare pentru hârtiile de valore. Intre
cări la adresa nâstră, oeea ce era deja lui, nu sunt satisfăcuţi în sârtea lor nici ministeriul de finanţe unguresc şi între oel
greu de căpătat mai înainte de a se pro- alte prerogative. Noua oonstituţie este re- austriao decurg acum pertraotările în Ges­
duoe aoâstă neexplioabilă atitudine? sultatul oonferinţelor şi studiilor îndelun­ oât Italienii din Triest şi din Trentin, cari tiunea estinderei dărei de venit austriaca
Dâr orl-oe rău are şi partea lui bună. gate ale tuturor şefilor de partide. Chiar nu oompetâză deoât ou 2°/ .
0
Aoum soim în modul oel mai oategorio ce d-1 Pasioî, şeful radicalilor sârbi, a dat „E de înţeles, oă nu acum, când proiec şi asupra hârtiilor de valâre unguresol.
14
fel de sentimente nutresc Ungurii pentru consimţământul său la noua reformă, care tele contelui Badeni privitâre la Cehii Boe- După informaţiunile lui „Peşti Naplo , e
noi, şi în faţa atitudinei neeuviinoiâse şi va da Serbiei un regim cu mult mai au­ miei, permit tuturor acestor naţionalităţi să speranţă, oă obligaţiunile unguresol de stat
jignitâre a acelor oe se prefao că ne oaută spere în fine un tratament mai echitabil, e mo­ unguresol nu vor fi supuse la dare niol în
amioiţia, vom răspunde ou adagiul franoes: toritar deoât cel actual. viitor, deâreoe niol obligaţiunile de stat
TJn homme averte, en vaut deux. * mentul ca Românii să renunţe la tâte speran­ austriaoe nu sunt supuse la dare. Dâr obli­
44
Şi avertismentele nu ne lipsesc, după „Gazeta Macedoniei oe apare înBuou- ţele lor, aşa de fidel conservate cu iotă pre­
cum să vede. resol sorie : „Veşti forte triste ne-au sosit siunea cea mai tiranică, numai pentru cu­ gaţiunile institutelor private din Ungaria,
adecă obligaţiunile hipoteoare şi obliga­
* din patrie săptămâna aoâsta. Cestiunea na­ vântul oă ... Regele Carol s’a dus să faoă ţiunile comunale fârte probabil că vor fi
14
ţională este ameninţată de a primi o teri­ visită împăratului Austriei la Budapesta .
Tot sub titlul de mai sus scrie bilă lovitură din partea Slavilor. îmbătaţi supuse dărei, deârece astfel de hârtii niol
„Timpul“ de acjî între altele: în Austria nu sunt scutite de eontribu*
de suooesele se au obţinut într’un timp aşa
. . . . A m tăcut pănă ac}î. Şi am fi tă­ de scurt, Serbii au început a deschide şcoli Gestiunea cretană- ţiune. In faţa aoestei împrejurări, între re­
presentanţii bănoilor şi ai diferitelor insti­
cut pănă la sfârşit dâcă un confrate n’ar şi prin comunele şi oraşele pur românesd. Erî am comunicat soirea, că Sultanul
tute de bani din Ungaria, oarl sunt inte­
fi găsit ou oale să sgândărâsoă afacerea şi Astfel la GopeştI, Molovişta, Nevesca, Oo- a ordonat guvernului său să adreseze o
să arunce mârtea... în Unguri. riţa, eto., au trimes câte doi profesori notă oătră puteri, prin oare să oâră grab- resate în causă, decurg aoum pertractări
asupra unei comune înţelegeri.
După acest confrate, vinovat oă s’a sârbi. Periculul este mare. Numai o schim­ nioa regulare a oestiunei oretane.
aninat de surtucul furnisorului de temniţe bare radioală şi imediată ne pote mântui. Se’nţelege, după oe marele puteri au ImpăraM Wiîhelm membra al Acade­
11
pentru Românii din Ungaria cavaleria ne „Navodni Prava din Sofia publică un luat asupra lor sarcina de-a întroduoe ad- miei maghiare. Intre membrii Aoademiei
14
care stă soris „Prin noi înşine , ar fi gu­ violent articol în contra României, oerând ministraţiunea autonomă în aoâstă insulă, unguresol de soiinţe s’a pornit o mişoare,
vernul ungureso, care l’a propus pe Je- guvernului bulgăresc închiderea şoolei ro­ ele şi au jdatorinţa să intrevină, ou oare are de scop alegerea împăratului Wil-
szensky la aşa înaltă distincţie. Adecă gu­ mâne din Sofia şi împiedeosrea înfiinţării atât mai vârtos, oăcl în urma măsurilor helm oa membru de onâre al Academiei.
vernul ungureso ar fi trebuit să simţă, oă de şcoli române la Vidin, Nicopole, Rus- luate pănă aoum situaţiuuea în Creta nu După cum spune o fâiă ungnrâ3că, unul
numele lui Jeszensky nu se pote înjuga cu oiuc şi Turtuoaia. s’a îmbunătăţit întru nimio. Aoâsta o do- dintre membrii va presenta în curând pre­
decoraţie românescă, guvernul ungureso vedesce şi următorul interesant oomunioat şedintelui o propunere oonoretă în privinţa
să pricâpă oe răsunet a putut avă în ini­ Turburăm la Roma. Se telegrafâză al cjiarului „Post : aoâsta. Prin mârtea lui Brassai şi Pulszky
44
mile nostre reohizitârele din Oluşiu, guver­ din Roma: Luni un cortegiu mare de ne­ „Nu se mai pâte retăoea , cp® aoest Ferenez au devenit adeoă libere două lo-
44
0
nul ungureso să dea celui oare l’a slujit ou guţători s’a dus la ministerul de interne, (par, „oă trapele europene trimise în Creta ourî de membri, onorari ai Academiei un­
devotament un fel de avertisment prin oerând să se ia măsuri în privinţa apreciă- nu sunt în stare de-a apăra pe locuitorii guresol. împăratul "W'ilhelm se vede, pen­
omisiune. Ei bine, nu. Astfel de înverti- rilor impositelor asupra venitului. D. di mohamedanl în contra omorurilor şi jefui­ tru classicul său toast va avâ ferioirea de-a
turl nu sunt demne de o naţiune, care Rudini a promis oă va face tot oe e cu rilor brutale, la oarl sunt espuşl din partea fi numit oa sucoesor al unui dintre aoeştia
având oonsoiiuţa propriei ei demnităţi este putinţă în limitele legii. CâţI-va răsvrătitorl Cretanilor numiţi creştini. Devastarea agri- doi. Vecjl, oe face un toast!
datâre să înţelâgă şi să respecte acel sen­
profitând de aglomeraţie, au înoeroat să lor se face în mod sistematic şi tâte pro­
timent şi la alţii. strice pavagiul într’o stradă mioă, sooteau prietăţile turoeeol se nimioeso. Pe Moha- Preşedinte al „Kulturegylet“-nlui arde­
lenesc, după oum se comunică din Cluşiu,
Guvernul ungureso propuind pe Je­ strigăte revoltătâre şi au tras un foo de medanii, oarl treo paste oordonul militar,
probabil, oă va fi ales baronul Nioolae
szenszky a fost în dreptul lui. Că şl-a în­ revolver. Intervenind forţa publioă, un răs- îl împuşoă în faţa trupelor străine (euro­
ţeles şi eseroitat dreptul într’un mod gro­ vrătit a fost omorît şi alţi trei ^răniţi. 4 pene.) In aoâsta bestialitate se observă o Wesselănyi, fişpanul comitatului Sălagiu.
solan şi lipsit de condescendenţă, este ade­ agenţi de poliţie şi trei oarabinerl au fost anumită sistemă, al căreia scop evident 0 serbătore bisericescă nngurescă. Un­
vărat; dâr oă a fost în dreptul lui nu în­ răniţi, dintre cari unul în mod grav. S’au este, de-a nimici, cât mai mulţi Turci şi gurii au pierdut Dumineca trecută o mi­
cape vorbă. Vinovat este guvernul româ­ făcut vr’o 20 de arestări. Sâra oraşul fu de-a faoe imposibil, ca ei să rămână în nunată ooasiune de-a se chefui. Ei avut au