Page 61 - 1897-10

„Rateta" iese în l-care di.
Abonamente pentru Anstro-Ungarla:
ftm im , piaţa atar» Sfg, 85, Pe un an 12 A., pe şese ioni
6 fi., pe trei luni 3 fl.
SnxiHorf. ncCiaasaîsa »a as
SrsfcneEo. — JAKurjKorivio as «s N-rii de Dumlneoă 2 fl. po an.
„eW.met- Pentru România sl străinătate;
•aatKAlt so pîJmsao .Va Adr.tl- Pe un an 40 franol, pe ?âso
Rlatrsţluno în B/aşov ţi ia oz- luni 20 Ir., pe trei luni 10 fr.
gsătâîelo Birouri do snunoliirl: N-rii do Dumineoă 8 franol.
In Yiena: -ST. Dukti, Hmnriih
Srhalik, Rudolf Mont, 1. Oppoliki Se prenumără la tâte oficiale
Naohfolger; inio« Oţf-iiik, J. poştale din întru şi din atară
D-wncbcr, In Budapeoîa: Ă, T. si la dd. ooleotori.
QolAbsrgerg, .Jckttsri Bemat: In AMuammul pentru Braşov
Bncnresoi: igcnct Hams, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
emsale de Roumanie; In iia Ha­ târgul Inului Nr. 30 etagiu
bar t: Karoiift & Utbmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inuerţlunllar: o senă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
«Rimond pe e ooldnă <5 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbsn pentru o pnbii- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
raza. PubJ.io5.ri mai doue după 3 fl. Un esemplar 6 cr. v. a.
fsnvifă ai învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Reclame po pagina a 3-a o tele cât şi insorţiunile sunt
Eeriă 10 er. său 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 230. Braşov, Vineri 17 (29) Octomvre 1897.

Gestiunile dualiste. Interesant este a vede în ce gur, âr din Austro-Ungaria vom avâ o Un­ determinat, Anume politica de râsboiu şi de
spirit, cu ce hotârîre, şi înverşunare garo-Austriă. esterne nu s'ar pertracia în delegaţiunl, ci în
In momentele acestea t6te tre- chiar, oposiţiunea germană duce dis- „Rechswehr“ întrebă, deoă baronul camera ungară. Responsabilitatea împreu­
bue se se dea îndSret dinaintea ces- cusiunea asupra propunerilor de pu­ Biiaffy prin acâstă deolaraţiune a sa nu nată ou acestea ar lua-o asupră-şl minis-
tiunilor dualiste. nere în stare de acusaţiune a minis- oum-va a luat din mâna obstruoţiunei arma trul-preşedinte br. Desideriu Banffy, oa loc­
Buletinele, cari constatau aprope teriului, propuneri eşite din sinul ei. Cu oea mai puternioă? Atâta este sigur, cjice ţiitor al ministrului oomun de esterne, şi
cjilnic o înrăutăţire a situaţiei în deosebire cei de partida radicală na­ organul militar, oă şi dâoă obstrucţiunea ministrul de honvecjl br. Geza Fejervary,
Austria, acum vorbesc de o încor­ ţională pârtăun limbagiu pănă acuma va continua ou vooiferările sale, pentru ca locţiitor al miuistrului oomuu de răs-
dare estremă a ei, cu alte cuvinte ne mai pomenit de vehement în Aus­ aoeea totuşi pactul nu va înceta pănă Ja boiu“.
constată, că nu lipsesce mult ca se tria, şi sunt aplaudaţi de conaţio­ 1 Ianuarie. La asta semi-oficiosul unguresc
se rupă corda. nal!. Numai de curând în şedinţa de Alţi faotorî vor fiohiămaţl, oa să păşâsoă „Budapesti TudositcU face urmă-
Numai atâta a mai trebuit se Marţ!, deputatul Wolf a pledat în­ în locul rămas gol. Fericului estrern va fi de- târea observare:
mai vină acuma şi Ungurii şi se tre aplausele întregei stânge ger­ lăturat la tâtă întâmplarea, dâr paguba, oe „Nu ounoscem aoel isvor bine infor­
târne uleiu pe toc, căci declaraţiile mane pentru ca Cislaithania să în­ o va suferi Austria din partea Ungariei,
mat, din oare a primit „Fremdenblatt"
din cameră ale ministrului-preşedinte tre într’un raport cu Germania aşa are să şi-o pună obstrucţiunea pe răvaşul acest oomunioat, der din partea nâstră pu­
Banffy n’au avut decât acest efect. de strîns, ca acela în care se află său. piua da răsplată nu va întârcfa, —
Nemţii obstrucţioniştî întrebuin- acâsta cu Bavaria, Saxonia ş. a. adău­ numai alegătorii să simtă odată ei înşi-ş! tem declara în modul cel mai hotărît, pe
basa unei informaţiunl, a căreia autentici­
teză ocasiunea de-a striga guvernu­ gând, în faţa rîsurilor ironice din urmările obstruoţiunei, tate nimenea nu pote să o tragă la în-
lui Badeni: Etă unde a-ţî adus lu­ drepta, că acesta ar fi un pericol cu „Neue fr. Presse (fio , că constituţia doâlă, oă guvernul austriao n’a primit niol-
0
u
crurile cu ordonanţele de limbă; mult mai mic pentru Austria, decât austriacă nici n’a fost încă suspendată şi odată nici o informaţiune despre asemenea
vrend se înlăturaţi pe German! în nisuinţele federalistice ale majorităţii guvernul unguresc a şi vorbit despre even­
Austria, spargeţ! unitatea statului; şi dorinţa de-a ave în Praga un Rege tualitatea unei lovituri de stat. Ministrul- intenţiunl ale guvernului ungureso, şi oă
de veţi introduce absolutismul veţi bohem. preşedinte unguresc n’a avut oausă de-a guvernului ungureso niol-odată nu i-a tre-
întări numai preponderanţa Un­ Tâte arată dec! că crisa a ajuns trata constituţia austriacă ast-fel, oa şi cum out măcar prin minte să resolve afacerile
gariei, er infiuinţa ei asupra rapor­ la culme, aşa că în curend trebue aoesta s’ar afla pe patul de morte. Ne des­ comune cu ignorarea delegaţiunilor. Ou un
ouvânt, informaţiunea lui „Fremdenblatt"
turilor austriaco va deveni şi mai să se întâmple ceva deosebit. part înoâ două luni de terminul ultim al este o oalumniâ neîntemeiată".
apesătâre ca pănă acum! Oficioşii lui Banffy se îndelet­ prelungirei pactului şi pănă atunci nu sun­
Cei dela guvern şi din majori­ nicesc în faţa crisei austriaco cu dis­ tem datori a da nimănui nici o socotelâ
tate înse întorcendu-se spre Nemţi cutarea eventualităţii, când s’ar Intro­ despre raporturile nostre interiore. Graba Dimisia preşedintelui „Heichs-
îi apostrofâză: Etă unde aduceţi voi duce absolutimul în Austria, şi mi­ ministrului-preşedinte unguresc, (jioe „N, fr.
lucrurile cu obstrucţiunea vostră ne­ nistrul preşedinte Banffy face mereu Pr.“ este suspectă. Dualismul ar fi pentru veoî rath“-ului.
bună; acum vin Ungurii şi din de­ la enunciaţiunî, cât de mult guver­ sdruncinat şi vătămat, dâoă şi numai odată Am comunicat erl, oă preşedintele
bitor!, ce erau, vor păşi în faţa nâs- nul unguresc este pregătit a lua Ungaria ar îooeroa, să-şi reguleze în mod „Reichsrath -ului austriao, Kathrein, şi-a dat
u
tră ca creditori, căc! vor pretinde măsurile de lipsă într’un asemenea independent ovota, să-şi arâge drepturile de dimisia.
că ei sunt cei car! se ţin de pact cas, pe care el îl caracteriseză cu legaţiunilor şi stabilirea budgetului comun. Soirea despre aoâ3tă neaşteptată di-
şi de legea lui, şi car! în momen­ cuvintele: „posibilitatea unei între­
Pe când tocmai de aoest gând aventurios, misionare a făout o surprindere de nedes-
tele aceste critice nu se gândesc a ruperi a parlamentarismului în Aus­
care ameninţă unitatea monarcliiei, este crie între membrii parlamentului. Nimenea
se retrage dela îndatorirea lor de-a tria".
condusă ac}l politica ungurâscă, — acâsta a n’a sciut, că el ar ave intenţiunea de-a di-
plăti mai departe, şi fără învoială Aşa s’a pronunţat br. Banffy şi deolarat’o clar mmistrul-preşedinte. misiona; niol în sorisorea, prin oare îşi
cu Austria, cele 30 procente la chiel- în şedinţa comisiei financiare şi
Dâoă br. Banffy ar fi un aderent sin- dă dimisia, nu arată motivele dimisionărei
tuelile comune. economice a camerei magnaţilor, că oer ai dualismului, după oum îi ordona pa­ sale.
Aşa îşî fac unii altuia reproşurî, guvernul unguresc e pregătit a face
tria lui, monarchia şi corona, atunci — Kathrein era însă ounosout oa singu­
âr în fond şi unii şi alţii sunt cu­ tot ce se cere pentru apărarea in­
cjice mai departe „N. fr. Presse“ — nu rul membru al parlamentului austriao, oare
prinşi de simţul celei mai mari ne­ tereselor Ungariei, ţinendu-se strins
6’ar gândi mai întâiil de tâte la aoeea, oum soia să duoă un rol mijlooitor între partide.
siguranţa. E invederat, că, dâcă nu de îndatoririle luate prin legea pac­
să se scape Ungaria de dualism. laşiră Pote acâsta a şi fost causa, care l’a silit
se vor întrebuinţa cumva mijlâce cu tului şi apărând drepturile ce i le
prerogativele, ce ie-ar avâ atunci Ungaria în cele din urmă să demisioneze. Partidele
totul estra-ordinare pentru a delă- dă acesta lege.
faţă cu Austria şi deolară, oă nici Austria din majoritate şi cu deosebire Cehii nu
tura obstrucţiunea, şi acâsta cu suc­ Aşa se presentă pentru mo­
oea sfişială îu partide şi di visată prin ^ ura vedeau ou oohl buni stăruinţele lui, de-a
ces, nu pbte fi nici vorbă de-o vo­ ment sceneria dualistă. Ea este ca-
dintre naţionalităţi n’ar pu<A tolera pentru afla un modus vivendi ou partidele din opo-
tare a prelungirei pactului. Decă racterisată printr’un simţ de gene­
înse acesta votare nu va fi cu pu­ rală nesiguranţă şi neîncredere. durată asemenea stări nedemne şi ucnili- siţiă. Nici guvernul nu era mulţămit ou
târe. Deoă br. Banffy persistă în vederile oompromisul, oe Kathrein îl făcuse pentru
tinţă, guvernul Badeni va trebui sâu
sale, el prin aoâsta dă numai ocasiune ab­ câte-va şedinţe ou oposiţia. Unul dintre
se se retragă, seu se ia măsurile de solutismului, este aliatul Cehilor în contra politioii fruntaşi îl învinuise chiar, oă ar
lipsă pe cale estra-parlamentară, cu Declaraţiunile Ini Banffy şi pressa Germanilor etc. sta în fruntea, obstruoţiunei. Faţă ou im­
ajutorul aceluiaşi §. 14, a căruia vienesâ. * putările de aoest soiil Kathrein a rămas
eventuală aplicare a îndemnat pe
Ungur! să ia posiţiă încă de pe In pressa vienesă au produs După tâte astea lăsăm se ur­ liniştit. „N’am amăgit pe nimenea, n’am
acum. mare sensaţiă cunoscutele declara- meze şi comunicatele a doue organe promis nimic, ce nu mi-ar fi fost iertat de-a
80 0
Situaţia e9te atât de grea încât ţiunî, ce le-a făcut ministrul-preşe- oficiale: „Fremdenblatt“ din Yiena şi duoe în deplinire", c}' 1 cătră un amio
a<jî nici aceea n’ar mai folosi nimic dinte unguresc Banffy în camera un­ „Budapesti Tudosito“ din Budapesta. al său în ajunul depărtărei sale din Yiena.
dăcă contele Badeni s’ar decide, pen­ gară. Cele mai multe dintre clarele Cest din urmă pare, că ar voi se De-altmintrelea Kathrein încă la pri­
tru a împăca pe Nemţi, să retragă din Yiena se ocupă în articulî de potolescă încât-va focul iscat prin mirea postului de preşedinte al parlamen­
ordonanţele de limbă. fond cu aceste declaraţiunî, dând es- declaraţiile lui Banffy şi de aceea tului a declarat, oă el primesoe aoel post
Germanii ce-i drept în caşul presiune unei indignaţiunî aprope s’a grăbit numai decât se desmintă numai ou program intermediar. „Sunt Ger­
acesta ar înceta cu obstrucţiunea şi generale. sensaţionalul comunicat de mai jos man", clise el, „şi nu mă pot angaja pen­
ar deveni ărăşî liniştiţi, dăr în schimb Reasumăm aci câte-va din aceste al oficiosului vienes. tru nisce ordonanţe, cari ar pută să devină
guvernul ar căpăta în locul obstruc- voci: Etă anume ce comunică „Frem­ nefavorabile rassei mele".
e
ţiunei germane o obstrucţiune a Ce­ „Vaierland , organul clericalilor, în­ denblatt“ din isvor, cum 4i° > bine Momentele aoestea fao să se presu­
11
hilor şi ar sta tot acolo unde a stat. tr’un. artioul de fond întitulat: Ungaro-Aus- informat: pună, oă pe Kathrein l’a îndemnat să de­
n
La acesta putem conchide cel puţin tria cjioe, că Ungurii vor să prelungescă „Guvernul ungureso încă mai de mult misioneze nemulţămirea faţă ou modul,
u
din declaraţiile fârte decise ale foi­ paotul, dâr nu în forma unui contract cu a înounosoiinţat cabinetul austriao, oă în oum se desvâltă lucrurile faţă de Ger­
lor cehe. faotorii austriac!, oi printr’o lege indepen­ cas, dâcă provisoriul paotului nu s’ar vota mani.
Pentru moment este şi mai mult dentă ungurescă. Prin procedura acesta vor pănă la mijlocul lui Noemvre, guvernul Sunt de-altmintrelea mai multe ver­
accentuat caracterul crisei prin fap­ Ungurii să-şi asigure tote aoele avantagii, ungureso va fi silit să oomunioe camerei siuni asupra dimisionărei lui. Unii atribne
tul, că preşedintele camerei s’a re­ de car! s’au bucurat pănă acum ou prisos, ungare pregătirea unor măsuri, ce vor tre­ oausa dimisionărei împrejurărei, oă majori-
tras de-odată dela postul său. Nu-i er pe de-asupra alte multe folose. Deoă bui să se ia în aoest oas. In oerourile gu­ tatea, care n’a putut înfrânge pănă acum
vorbă, sunt destui în majoritate, care parlamentul austriao nu vre să-şî validiteze vernamentale ungurescl se tfioe, că s’au şi obstrucţia, ar fi hotărîtă să recurgă la mă­
să-l înlocuiască der retragerea lui cu influinţa legală în raporturile sale ou Un­ înţeles asupra modului, oum să se resolve suri silnioe faţă ou oposiţia; alţii (fio, oă
tâte astea denotă situaţia în tâte garia, apoi las’, că parlamentul unguresc afacerile comune în caşul, Gând şedinţele ministrul-preşedinte Badeni ar fi pretins
părţile strîmtorată. scie să-şî validiteze aoestă influinţă el sin­ consiliului imperial s’ar amâna pe timp ne­ dela Kathrein, oa pe orl-ce cale să grăbâsoâ