Page 62 - 1897-10

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 230—1897.

desbaterile, pentru oa proiectul provisoriu- entusiasm şi simpatie. Dâr în Ziua când ar Faptul, oă se ascund după Suveran, Cunnniă. D-1 Dicolae St. Nehnu şi d-ra
lui paotului să pâtă fi presentat camerei veni oa Rege al Ungariei, altfel va fi primit. este un aot de laşitate. Protestăm, că s’a Maria Chrisiescu se vor oununa Dumineoă
încă la timp. Kathre’n însă n’a voit să se (Oratorul oiteacjă oâte-va pasage din lăsat tâtă răspunderea pe sâma Regelui. în 19 (31) Ootomvre o. la 12 din Z' î bi­
Q
supună la asta şi de aci să fi urmat di- Voinţa Naţională ou privire la visita Re­ Oratorul termină arătând, că în cestia serica Sf. Treimi de pe Tooile. — Urăm
44
misia. Se c}ioe, că într’o sorisore adresată gelui la Pesta). naţională nu pâte fi vorba de pace câtă fericire tinerei părechl !
B
directorului de oanoelariă al Reiohsrath -u-
n Pe românesoe aoâsta însâmnă, că vi­ vreme fraţii noştri vor fi prigoniţi.
Frica de mârte- Vestita otrăvitâre dela
lui, Kathreiu se plânge grozav în contra sita are o mare însemnătate politică. Şi
ministrului-preşedinte Badeni şi c}ioe, oă împrejurările prin oare a treout aoest eve­ Hodmezovâsârhely, Jager Mari, oare a fost
sub acesta nu este cu putinţă de-a fi pre­ niment pune mai în evidentă însemnătatea. osîndită la mârte prin strâng împreuDă ou
şedinte. Ou câte-va cjh înainte a fost la Pesta îm­ alte trei oomplioe ale ei, zaoe greu bol­
e
Dintre t6te, versiunea, după oare oausa păratul Germaniei. Aoâsta în urma deola- — 16 (28) Octomvre. navă în temniţa dela Seghedin. Este atât
dim’sionărei se atribue raporturilor înoor- rărei ofioiale a alianţei franco-ruse. Date Un profesor suspendat pentru căsătoria de bolnavă şi slăbită, încât pâte va muri
date dintre el şi Badeni, se vede a fi cea fiind aceste precedente, puteam noi întră înainte de-a ajunge la spâoZurătâre. Se
civilă. Am comunicat la timpul său, oă
mai probabilă. în tripla alianţă? Am întrat într’o vâlvâre. profesorul Padl Gâza dela gimnasiul romano-, Zice, că frica de mârte o îngrozesoe atât
Dâoă e bine sâu râu — vom vede curând. oatolic din Braşov a fost suspendat din de mult, încât orl-ce cuvânt mai aspru, ori
Dâr ţâra, parlamentul nu trebue să soie post din partea episcopului Majlath, din oe zurăitură la uşă o faoe să tresalte şi să
Meetingul liberalilor-democraţi. nimic de acest eveniment? T6te chestiunile oausă, că divorţându-se de prima sa soţiă, se sparie, oreZând, oă acum-acum vin să-i

Am oomunioat erl moţiunea, ce a mari sunt adî în joc. s’a însurat de-a doua-âră, dâr numai prin anunţe, că a sosit momentul să fiă spânZu-
oe
râtă. Se Z^ > °& oonsoiinţa o mustră atât
votat’o întrunirea liberalilor democraţi, Să-mî fie permis o digresiune fără a oontraot încheiat înaintea autorităţilor ci­
de grozav, încât continuu aiurâză şi ame-
ţinută în Bucuresol în sala „Daoia . faoe vr’o aluziune. In istorie vom găsi pâte vile, ignorând forurile biserioescl. După
44
ţesce de mai multe-orl la Z*- Neînoetat se
Lăsăm să urmeze ac}l, după „Dra­ Regi nebuni ţinuţi în frâu de oonsilierii oum anunţă „Hirosarnok , profesorul sus­
14
râgă la DumneZeu. Pe ea, care nu s’a te­
14
pelul , un resumat al vorbirei, ou care d-1 lor înţelepţi, dâr greu vom găsi un rege pendat a înaintat sentinţa acâsta a episco­ mut de-a stânge atâtea vieţi, aoum o omâră
Nioolae Fleva a întrodus şi motivat mo­ înţelept ţinând în frâu un consiler nebun! pului ministrului de culte şi instrucţiune gândul, că alţii au să-i ia şi ei vieţa.
ţiunea, oe a propus’o şi care s’a şi primit. Visita, d-lor, n’a avut nici o urmare publioă, dela oare a oerut tot-odată, să-l
După o mică introducere, d-1 N. ferioită. Din potrivă: Maghiarii au conti­ numâsoă oa profesor la vre-o şoâlă mediă Sinuciderile în armata comună. Nu­
ise
Fleva Z : nuat a-şî deslănţui furia oontra Românilor, de-a statului. Se aştâptă cu mult interes să mărul sinuciderilor în armata comună nu
Chestiuni de un ordin mai înalt mă prigonindu-i ohiar în cjhele când Regele se v&dă, dâoă în adevăr ministrul îi va da numai, că nu e în deoresoere, dâr pare oă
fac să vorbeso. Un fenomen pe oare de nostru se afla la Pesta. postul oerut, oăol acesta ar fi un mare oas sa urcă. După o statistică mai nouă, în-
sigur toţi l’au observat este faptul, oă atunci Dâr decorarea lui Jeszenszky? Nu de precedenţă. deours de o singură lună s’au întâmplat
când Ţarul a fost la Paris t6tă Franoia a rămâne îndoială, oă Ungurii au oerut’o. 22 de siuuoiderî, âr alţi 19 militari şi-au
Studenţii maghiari pentru studenţii
jubilat şi oând Preşedintele Republicei a piarele maghiare au afirmat oategorio oe pierdut viâţa în urma altor nenorociri. Va
TUŞI. In timpul din urmă mai mulţi stu­
fost la Petersburg, buouria generală domnea însemnătate are aoest act. Politioianii noş­ să Z'oâ într’o singură lună s’au prăpădit
denţi ruşi din Mosova au fost arestaţi pen­
în Rusia. tri însă tao şi n’avem niol un răspuns ofi- 41 de ostaşi prin mârta nenaturală. Peste
tru demonatraţiuul politioe. In faţa acestei
Dâr când a trecut hotarul Regele oial sâu măoar ofioios. De ce nu ni-se dă tot, raporturile sanitare nu sunt mulţămi-
împrejurări, studenţii mai multor naţiuni
nostru, nimeni n’a îndrăsnit să ne spună, un oomunioat prin „Monitor când demni­ târe în armată. In spitalele militare au stat
44
culte europene au hotărît să înainteze Ţa­
dâoă bine său râu a făcut. In intimitate tatea nâstră naţională este făţiş oăloată de sub oură în deours de o lună 17,161 âmenl,
rului Rusiei o petiţiă, în care oer liberarea
fiă-oare oritică faptul, dâr făţiş nu vorbea Maghiari ? oeea ce represeută 6°/ din numărul total
oameracjilor lor ruşi. E caracteristic, oă la 0
nimeni. Se vorbea de o crimă şi nu se Am avut la 48 bărbaţi cari nu înge- al ostaşilor. Dintre aceşti bolnavi, 1837 au
aoâstă mişcare s’au alăturat şi studeuţii
descopereau criminalii. Numai tinerimea s’a nunohiau aşa lesne. Chiar Barbu Catargiu suferit de vulnerărl corporale, oeea oe uu
maghiari dela universitatea din Budapesta,
manifestat. Ei s’au dus ca în răsboiu, tot se opunea adese-orl faţă cu pretensiunile prea vorbesoe în favorabil bunei inspeoţiunl
cari adună subscrieri pentru aoea petiţiă.
oa avant-gardă. lui Vodă-Cuza. — Asta ţi-o dau Măria Ta, a armatei. La trupele aflătore îo Oreta s’au
Cum se potrivesoe ore, oa toomai studenţii
Politioianii însă vor cjioe de sigur, nu spunea Barbu Catargiu, asta nu ţi-o dau! ivit în decurs de o lună 111 caşuri de
maghiari să se întrepună pentru libertatea
vă luaţi după oopii. Dâr unde’s armatele — Politioianii din generaţia nouă spun alt­ bolă, oeea oe se atribue însă climei nefa­
cetăţenilor unui stat străin, âr pentru liber­
regulate? Unde-i partidul naţional-liberal ? fel: N’ai cerut Măria Ta şi ţi-am d a t ! vorabile. Deoesurl s’au ivit 99, dintre cari
tatea compatrioţilor lor români, sârbi, slo­
Unde sunt marile meetingurl naţional-li- Nu cred — oont’nuă oratorul — că 68 au fost oausate de bâlă, âr 41 de mârte
berale? Unde e partidul oonservator? Le Regele a făout ceva dela sine şi nici nu vaci eto., oarî sunt întemniţaţi de înşi-şl silnioă.
este frică. De d-v6stre ? Nu! De Rege. Mie părinţii şi conaţionalii lor, nu numai oă nu
pote faoe după Uonstituţiune. A ataoa col­
5. Aplicarea multiplă. Nu există mijloc mai
însă nu-mî e frioă. Pentru mine, vă deolar, nic pe Regi nu se pâte, pentru-că nu pu­ se întrepun, dâr pe aoeştia din urmă îi bun, care se pâte aplica la diferite caşuri, ca
44
voiu sunteţi Regele meu. tem sohimba în fiă-oare <ji Regr, dâr pu­ mai şi preamăresc pentru „bravura lor ? Molls Franzbrantwein care alină durerile, intă-
Când e vorba de ohestia naţională, tem schimba guverne rele. Cărţi şcolare oprite. Ministrul ungu- resce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos
de evenimente cari pun în primejdie exis­ băi etc. O butelie 90 cr. se pâte procura dîlnic la
Inc’odată visita dela Pesta şi deco­ reso de culte şi instrucţiune publioă a in­
tenţa nâstră naţională şi oa stat, spun tu­ prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantu,
rarea lui Jeszenszky sunt aote de înoura- terzis de-a se folosi în institutele de învă­
turor pe faţă ceea ce cuget, şi Regelui şi curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din
jare a sălbăteoiilor maghiare. Faptele ne ţământ din statul ungar opul întitulat: provincie s5 se câră espresu preparatele lui Moli,
d-v6stră,
44
confirmă aoâsta. Se 4'°e, de unii, dâcă Re­ „Elemente de constituţiunea patriei , edi- provSdute cu marca de contravenţie şi subscriere
S’a cjis, oă nu trebue să se facă po-
gele nu mergea la Pesta, lucrurile tot nu ţiunea a IV-a, Bpărută în Blaşiu la 1892,
litioă în ohestia naţională. Dâr nu există
se schimbau. fără numirea autorului. De-odată ou asta a
Stat, în oare ohestia naţională, să nu fie o Adunarea cercuală a Despărţământului
Acâsta depinde natural de atitudinea mai oprit şi o geugrafiă germană apărută
chestie politică. A! Să nu se facă chestii de il (Bran)
partidelor nâstre. Soluţiunea nu e grea. la Budapesta, de Dr. I. H. Sohwikker. —
partide politice, aoâsta o înţeleg.
Dâcă fote partidele ar fi înţelese a nu se Censură ungurâsoă şi pace! al Asociaţiunii pentru lit. şi cult. poporului român.
Acum patru ani eu am fost oontra
sacrifica chestia naţională pentru putere,
modului oum a vorbit d-1 Sturdza în ohes­ 0 censnră de advocat mai rară în felul Zernesci, în 12 (24) Oot. 1897.
atunol avem soluţia. Dâoă uniţi am lua an­
tia naţională. Soiţi oe s’a întâmplat după Seu. Din Budapesta ni-se sorie: „Erî, în (Fine).
gajamentul de a nu merge ou Ungurii cât
patru ani: scuzele dela Iaşi. Chestia s’a 26 Ootomvre n. o., a făout aici oeusura
timp vor sugruma pe fraţii noştri, lucru­ După cetirea aoestui raport se aleseră
pus rău atunol. D. Sturdza vroia să se facă obţinând diploma de advooat d-1 Dr. loan
rile s’ar sohimba. Şi dâoă am spune pute­ două oomis'unl, una pentru a-1 revisui şi
samsar oinstit şi acjl a devenit samsar ne- Turcii dela Făgăraş. Censura aoâsta este mai
rilor oa să intervină pentru fraţii noştri, a-şî da asupra lui părerea şi alta pentru
oinstit. rară în felul său, deâreoe d-1 Turou e un
oăol altfel nu putem intra în triplă alianţă, censurarea socotelelor şi pentru înoassarea
Să judecăm adl ohestia naţională din bărbat înaintat în etate, e tBtă a opt oopii,
— poterile ored, oă ar interveni. Nu sco- taxelor si înscrierea de membri noi.
trei puncte de vedere, să judeoăm dâoă şi a stat 21 de ani în servioiul comitatului
tem sabia pentru a apăra pe aoei cari soot Comisiunea oea dintâiQ propune oa
ultimele evenimente n’au oreat o sârte mai Făgăraş. Este cunoscut, oă în urma unel­
sabia pentru a deoapita pe fraţii noştri. 1) să se provâoe din nou membrii restan-
rea Românilor de dinoolo, să vedem oe fel tirilor fişpanului Bausznern, d-1 Turou îm­ ţierl, oa pănâ la adunarea proximă să-şi
de politică externă se inaugurâză la noi şi Maghiarii nu respeotă nimio pentru preună ou alţi mai mulţt funoţionarl ro­
oarl sunt consecinţele visitei din punotul ceilalţi cetăţeni ai Ungariei. Şi avem deci mâni administrativi au fost delăturaţl, ba achiteze taxele, de-asemenea şi agenturile,
dreptul să protestăm în numele chiar al oarl n’au răspuns încă provocării oomite-
de vedere al suveranităţei naţionale, oăel dânsul niol n’a mai fost oandidat la postul
legilor maghiare şi mai ou sâmă în numele tului, a-şi face datoria; 2l să se esprime
nu trebue de uitat principiul nostru consti­ său de protonotar, oare l’a împlinit ou tâtă
umanitâţei. In aoeste împrejurări să intrăm multămită protocolară direotorului pentru
tuţional, oă totul emană dela naţiune. oonsoienţiositatea. Dâr domnul Dr. loan
în tripla alianţă ? Rusia şi Franoia, după jertfa adusă prin aceea, oă a representat
Nimeni n’are curajul să mai susţină Turou n’a stat pe loo. S’a pus pe
tratative de cjeol de ani, au declarat de despărţământul la adunarea din Mediaş; 3)
ac|I, că visita dela Budapesta e un aot de studiu şi după o preparaţiune încor­
abia ac}l alianţa. Imediat împăratul Germa­ să se exprime oondolenţa prin sculare pen­
ourtenie. Noi am primit pe împăratul dată de oâteva luni a făout tâte rigo- tru înoetarea din viâţă a zelosului membru
Austriei şi nu pe Ragele Ungariei. Şi dâoă niei a plecat la Pesta şi a strigat lumei: râsele şi în Aprilie a. c. a fost promovat G. Thomas; 4) să sa aprâbe budgetul pro­
ar fi fost vorba numai de ourtenie la casa Am pe Unguri şi Austriaol! Ş’apoi am ve­ la gradul de dootor în soiinţele juridice la pus pe an, 1898 şi din suma disponibilă
lui trebuia întârsă visita. Dâoă împăratul nit noi şi am spus: Şi noi suntem ală­ universitatea din Cluşiu, âr acum a depus de 63 fi. 42 or. să se dea ajutâre în sumă
fuge mereu la Pesta pentru a sta mai de­ turea! şi censura de advocat, având de ouget, de 40 fi. pentru îuvăţăoei de meserii, âr
parte de luptele naţionalităţilor din im­ Aoâsta e o politioă nesocotită, o po­ după cât am aflat, oa să-şi deschidă în din rest să se premieze dări de sâmă în
periu, — aoâsta nu ne privesoe. Casa Habs- litică de aventurieri. sourt timp oanoelariă advooaţială în Făgă­
scris despre referinţele eoonomioe ale po­
burgioă îşi are reşedinţa la Viena. Acolo Fao răspunzător guvernul ţârei pentru raş 44 — Urăm suooes d-lui Turcu în noua porului din oomunele de pe teritoriul des-
se p6te oa visita să se fi oonsiderat numai o asemenea politioă. Şi aci trebue să ţinem sa oarieră!
părţ., de-asemenea şi ooleoţianl de tot felul
oa act de ourtenie. sâmă şi de suveranitatea naţională. In po­
Bartha vre se mulţămescă. Ferioitul de prodaote literare poporale, preoum tra-
Astădl aotela politioe, alianţele, să fao litica internă şi externă puterea legiuitâre Bartha Miklos, oare în urma graţiărei a diţiunl, poveşti, strigături şi cânteoe eto.,
făţiş şi în mijlocul manifestaţiunilor popu­ are ouvântul ei hotărîtor.
stat în temniţă numai câteva âre, în loo 6) să se omită din raport punotul referitor
lare, âr nu oa odiniâră în seoret şi între Miniştrii trebuiau să oonsilieze pe Su­ de 6 luni, a voit pentru aoâsta să se pre- la articolul anonimului „dixi , deâre-oe
u
diplomaţi. Dovadă alianţa franco-rusă. Ţa­ veran să nu mârgă la Pesta şi dâcă nu sente în persână la Majestatea Sa ca să-i aoesta nu constitue un punct de activitate
rul s’a dus la Paris, întreg poporul franoes oonvingeau pe Rege — trebuiau să plece mulţămâsoă. Dela cancelaria cabinetului ofioială a oomitetului şi 6) să se dea ab­
s’a asooiat, prin sentimentele sale, la oa- dela guvern. Dâoă Regele a făcut un act i-s’a dat însă răspunsul, oă în cestiunî de solutoriu comitetului.
raoterul ce B’a dat visitei. N’au fost visite politic — şi acte politice sunt evenimen­ graţia nu e obiceiu ăe-a mulţămi în persdnâ Adunarea primesce propunerile comi-
de ourtenie, oi mari interese de Stat. Şi tele dela Pesta — unde sunt miniştrii res­ şi astfel lui Bartha nu i-s’a dat audienţă siunei, afară de oea cuprinsă sub punotul
noi am primit pe împăratul Austriei cu ponsabili? la monaroh. 6, la oare se provâoă o disouţie lungă şi